Validare poprire. condiţii.. Jurisprudență Popriri
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 13 din data de 09.02.2017
Validare poprire. Condiții.
- codul de procedură civilă (1865): art. 460 alin.(1);
Indisponibilitatea unor sume de bani de către terțul poprit poate fi făcută numai în condițiile în care există disponibil bănesc în contul debitoarei și numai cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice și respectiv OG. nr.22/2002, dat fiind faptul că debitoarea în cauză este o instituție publică ce cade sub incidența aceste legii.
Secția I Civilă - Decizia civilă nr.13/09 februarie 2017.
Prin cererea înregistrată la data de 28.05.2015 la Judecătoria Blaj în dosar nr…/191/2015 creditoarea P.R. a solicitat în contradictoriu cu S.C.D.V.V. B., în calitate de debitoare și cu D.G.R.F.P. B., A.J.F.P. A. și S.F., în calitate de terți popriți, să se dispună validarea poprii dispusă în dosarul de executare nr…/2012 al BEJ B.T.N..
Prin Sentința civilă nr… din data de 2 martie 2016 pronunțată de Judecătoria Blaj în dosarul susmenționat s-a respins excepția inadmisibilității cererii de validare a popririi formulată de creditoarea P.R. în contradictoriu cu debitoarea SCDVV și cu terții popriți D.G.R.F.P. B., A.J.F.P.A. și S.F. B., excepție invocată de debitoare. S-a respins excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr…/18.12.2013 pronunțată de Judecătoria Blaj în dosar …/191/2013, irevocabilă prin decizia civilă …/19.12.2014 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, excepție invocată de debitoare. S-a respins excepția nulității precizării cererii de chemare în judecată prin care creditoarea a solicitat introducerea în cauză a M.A.D.R., a A.S.A.S. și a M.F.P., excepție invocată de M.A.D.R. S-a admis excepția inadmisibilității cererii de poprire formulată de creditoarea P.R. în contradictoriu cu M.A.D.R., A.S.A.S. și cu M.F.P. și s-a respins cererea de poprire formulată în contradictoriu cu aceste părți, ca inadmisibilă. S-a admis excepția prematurității cererii de validare a popririi formulată de creditoare în contradictoriu cu M.A.D.R., cu A.S.A.S. și cu M.F.P. și s-a respins cererea de validare a popririi formulată în contradictoriu cu aceste părți, ca prematură. S-a respins cererea de validare a popririi formulată de creditoarea P.R. în contradictoriu cu debitoarea SCDVV și cu terții popriți DGRFP, A.J.F.P.-S.F.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
- excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr…/18.12.2013, pronunțată de Judecătoria Blaj în dosar …/191/2013, irevocabilă prin decizia civilă …/19.12.2014 a Curții de Apel Alba Iulia este neîntemeiată, deoarece, deși este vorba de același dosar de executare (dosar …/2012 al BEJ B.T.N.), iar obiectul cererii de chemare în judecată din dosar …/191/2013 a fost tot validare de poprire și s-a derulat între aceleași părți, în cauza de față se solicită validarea unei popriri dispusă de executorul judecătoresc în 19.03.2015. In dosar …/191/2013, s-a analizat validarea unei popriri dispuse în același dosar de executare în anul 2013, astfel că nu poate fi admisă excepția autorității de lucru judecat.
- excepția inadmisibilității validării de poprire este neîntemeiată, reținând că, potrivit art.37 din Legea nr.45/2009, unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare de drept public efectuează operațiile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază teritorială își au sediul și la care au deschise conturile de disponibilități. In consecință, debitoarea SCDVV realizează tot rulajul financiar prin conturile deschise la S.F. Municipal B. astfel că instituirea unei popriri asupra conturilor deschise la această instituție și solicitarea de validare a unei asemenea popriri nu este inadmisibilă.
- pe fondul cererii de validare a popririi, formulată prin cererea introductivă se reține cu referire la actele dosarului că nu sunt întrunite cerințele art. 460 alin.1 C.pr.civ deoarece terțul poprit și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în urma popririi dispuse de executorul judecătoresc. Faptul că unitatea debitoare nu are disponibilități bănești care să poată fi executate silit și faptul că, în situația de față, executarea silită trebuie să se deruleze cu respectarea restricțiilor impuse de art.1 alin.2 din OG nr.22/2002, nu sunt aspecte care să îi poată fi imputate terțului poprit.
Cu privire la cererea intitulată "Cerere de introducere forțată";, înregistrată la dosar la data de 21.09.2015 prin care creditoarea a solicitat introducerea în cauză a M.A.D.R., a A.S.A.S. și a M.F.P., în calitate de reprezentant a Statului Român, solicitând să se dispună poprirea și validarea de poprire și a conturilor celor trei pârâți introduși în cauză, s-a admis excepția inadmisibilității cererii de poprire formulată în contradictoriu cu aceștia, reținând că poprirea este o formă de executare silită și nu poate fi dispusă de instanța de judecată. Totodată, s-a admis excepția prematurității cererii de validare a popririi formulată în contradictoriu cu acești trei pârâți, cu motivarea că atâta timp cât nu există o poprire dispusă de executorul judecătoresc, nu se poate solicita intervenția instanței de executare pentru aplicarea procedurii de validare a popririi, prevăzută de art. 460 alin.1 Cod civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel la data de 18.04.2016 creditoarea P.R., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței apelate și rejudecând admiterea cererii de validare a popririi; cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea motivelor de apel apelanta susține că instanța nu motivează de ce nu dispune validarea popririi atâta timp cât sunt îndeplinite toate condițiile de validare.
S-a refuzat validarea, în condițiile în care este o execuție pornită în anul 2012, în contul căreia a fost virată singura sumă de bani reprezentând onorariul executorului judecătoresc. În rest, deși se rulează sute de mii de euro în fiecare an prin acest cont nu s-a indisponibilizat nici un leu și nici nu s-a validat poprirea.
Susține apelanta că nici chiar plățile făcute în contul salariilor sau fiscului nu pot fi făcute nelimitat și fără nici un efect raportat la poprirea dispusă și creanța existentă.
Prin Decizia civilă nr…/A/15.09.2016 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția I Civilă s-a respins apelul promovat de creditoarea P.R. împotriva sentinței civile nr. …/2016.
Pentru a hotărî, astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din dosarul cauzei creditoarea a solicitat validarea popririi dispusă de către BEJ B.T. în dosarul execuțional …/2012 până la concurența sumei de 143.614,73 lei reprezentând despăgubiri și cheltuieli de judecată dispuse prin Sentința civilă …/2011 a Judecătoriei Blaj și Decizia civilă …/2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia.
Textul de lege aplicabil cauzei este art.460 al.1 Cod procedură civilă. Potrivit acestuia pentru a se dispune validarea popririi este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiții: să existe obligația terțului poprit de a plăti o sumă debitoarei; să existe refuzul terțului poprit de a indisponibiliza această sumă; acțiunea să fi fost introdusă în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuie să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.
În cauză, din data de 19.03.2015 executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi până la concurența sumei de 142.614,73 lei.
Prin adresa nr…/4.05.2015 a fost confirmată primirea adresei de poprire.
Prin Ordinul de plată nr…/23.06.2015 s-a virat în contul executorului judecătoresc suma de 6731,53 lei.
Prin urmare se constată -așa cum corect a reținut instanța de fond - că cerința impusă de art.460 al. 1 Cod proc. civ. pct.3 nu este îndeplinită în speță, neputându-se reține refuzul terțului poprit de a indisponibiliza suma.
Faptul că ulterior nu s-au mai făcut rețineri din lipsa disponibilităților bănești, nu poate fi imputat terțului poprit, fiind operabile dispozițiile art. 1 al. 2 din OG nr.22/2002.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs la data de 20.10.2016, deci în termenul legal, reclamanta creditoare P.R. B., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei nr…/2016 și rejudecând apelul admiterea cererii de validare poprire; cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea de motive recurenta invocă prevederile art.304 punct 9 din vechiul Cod de procedură civilă susținând că instanța a aplicat și interpretat greșit legea.
În concret, instanța a apreciat că suntem în situația aplicării art.1 alin.2 din O.G. nr.22/2001, în condițiile în care dată fiind vechimea dosarului execuțional ar fi trebuit să facă aplicarea art.2, 3, 4, 6 din Ordonanță, cu raportare la art.1 din Protocolul 1 la CEDO.
Mai susține recurenta că chiar dacă instanța a aplicat art.1 alin.2 din O.G. nr.22/2002 atunci acest text de lege trebuia coroborat cu celelalte și trebuia să observe că din anul 2012 debitoarea nu a făcut absolut nici un demers pentru obținerea fondurilor necesare achitării creanței.
Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din lipsa de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată, iar în cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată creditorul va putea solicita efectuarea executării silite.
Invocă în acest sens, ca și practica judiciară, Decizia nr.911/2013 a ÎCCJ, Decizia nr.3944/2012 a Curții de Apel Cluj-secția a II-a contencios administrativ și fiscal precum și Decizia nr.759/2015 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1, 2 și 7 din OG. nr.22/2002 ale cărei considerente sunt obligatorii.
Fiind vorba despre o creanță pusă în executare din 2012, iar în carul procedurii de executare debitoarea a beneficiat de nenumărate suspendări de executare, termen de grație și cu toate acestea nu a făcut nici un demers pentru procurarea de fonduri și achitarea ei, soluția validării popririi era nu numai legală dar și justificată.
Mai arată recurenta că a depus la dosarul cauzei dovezi indubitabile că din anul 2012 prin contul debitoarei deschis la terțul poprit au fost rulate sume considerabile de bani și cu toate acestea terțul poprit nu a indisponibilizat nici o sumă de bani, în afara onorariul executorului judecătoresc.
Intimata DGRFP-AJFP A. în nume propriu și pentru Trezoreria B., în calitate de terț poprit a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil, raportat la prevederile art.791, 483 alin.2 teza finală Cod de procedură civilă.
Intimata debitoare SCDVV a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat, arătând că este o instituție publică și nu dispune de surse de finanțare, veniturile debitoarei sunt cele provenite de la bugetul de stat alocat, în condițiile lege. Ori, atâta vreme cât nu dispune de suma necesară acoperii obligației stabilite prin titlul executoriu consideră că instanțele au aplicat corect prevederile legale.
Intimata A.S.A.S. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de reclamantă ca fiind nefondat, arătând în esență că sunt corecte considerentele avute de instanța de apel, în speță, nefiind întrunite elementele cumulative pentru formularea unei cereri de validare a popririi astfel cum este prevăzută de art.460 și urm. Cod de procedură civilă.
Recurenta reclamantă a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea recursului, modificarea deciziei date în apel și în rejudecarea apelului admiterea cererii de validare a popririi, reiterând argumentele din recursul formulat.
Anexează în probațiune raportul de expertiză contabilă întocmit în dosar civil nr. …/181/2015 al Judecătoriei Blaj, în care se solicită validarea popririi pentru alte creanțe existente față de debitoare.
În cauză, debitoare SCDVV a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.460 alin.1 din vechiul Cod de procedură civilă raportat la prevederile art.16, 21 alin.3 din Constituția României, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu această excepție fiind soluționată de Curte, prin Încheierea din data de 02.02.2017.
CURTEA, verificând decizia atacată prin prisma criticilor formulate raportat la art.304 cod de procedură civilă, reține următoarele:
Calea de atac promovată de reclamantă este admisibilă, față de prevederile art. 25 alin.(1) din Codul de procedură civilă potrivit cărora "procesele în curs de judecată, precum și executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi"; În același sens, art.3 alin.1 din Legea nr.76/2012 prevede că dispozițiile noului cod de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Deci, legea aplicabilă acestui proces, care are ca obiect validarea unei popriri dispusă în dosarul de executare …/2012 al BEJ B.T.N. este vechiul Cod de procedură civilă, în vigoare până la data de 15.02.2013.
Or, potrivit art.299 coroborat cu art. 282 ind.1 alin.(1) Cod de procedură civilă (1865) sunt supuse recursului hotărârile date în apel, în litigiile al căror obiect are o valoare mai mare de 100.000 lei, în speță, obiectul cererii introductive având o valoare de 143.614, 73 lei.
Din perspectiva dispozițiilor cuprinse în art. 460 alin.1 Cod procedură civilă, soluția atât a instanței de apel cât și a primei instanței este corectă.
Astfel, potrivit acestui articol de lege dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile care îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data de când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi.
Din probele administrate în cauză nu reiese faptul că terțul poprit și-ar fi încălcat obligația de indisponibilizare a sumelor de bani din conturile debitoarei deschise la unitatea de trezorerie intimată.
Indisponibilitatea unor sume de bani de către terțul poprit poate fi făcută numai în condițiile în care există disponibil bănesc în contul debitoarei și numai cu respectarea dispozițiilor Legii nr.500/2002 privind finanțele publice și respectiv OG. nr.22/2002, dat fiind faptul că debitoarea în cauză este o instituție publică ce cade sub incidența aceste legii.
Aspectele invocate de recurentă vizează mai degrabă culpa debitoarei în neefectuarea demersurilor necesare obținerii fondurilor bănești în vederea executării titlului executoriu pe care îl deține creditoarea recurentă, ori în acest cadru procesual definit de art.460 din Codul de procedură civilă legiuitorul a înțeles să sancționeze culpa terțului poprit care după înființarea popririi în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit.
Rularea unor sume de bani prin contul debitoarei probată cu fișa rulaj cont/extrase cont aflate la dosar nu conduc la reținerea unei culpe în sarcina terțului poprit dimpotrivă, din aceste înscrisuri reiese faptul că după comunicarea adresei de înființare a popririi emisă la data de 19.03.2015 de către BEJ B.T.N., confirmată de terțul poprit, prin adresa nr. …./4.05.2015, plățile efectuate din contul debitoarei, după această dată s-au circumscris prevederilor art.1 alin. 2 din OG nr.22/2002. Aceste dispoziții sunt menționate expres de terțul poprit în rubrica "explicații"; din extrasele de cont depuse și nu au fost contestate printr-un alt mijloc de probă de către creditoare.
Raportul de expertiză contabilă efectuat în dosar nr…/191/2015 depus în probațiune în recurs vizează plăți aferente anilor 2013, 2014, deci o perioadă anterioară celei în discuție, așa încât nu poate avea relevanță în cauză.
Așa fiind, în mod corect ambele instanțe au reținut că, în cauză, nu sunt întrunite cerințele art. 460 alin.1 C.pr.civ deoarece terțul poprit și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în urma popririi dispuse de executorul judecătoresc, iar faptul că unitatea debitoare nu are disponibilități bănești care să poată fi executate silit, executarea silită trebuind să se deruleze cu respectarea restricțiilor impuse de art.1 alin.2 din O.G. nr.22/2002, nu sunt aspecte care să îi poată fi imputate terțului poprit.
În fine, așa cum s-a statuat de instanța de control constituțional, dispozițiile dreptului intern în materia executării creanțelor către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin titluri executorii reglementată de Ordonanța Guvernului nr.22/2002, cu modificările și completările ulterioare nu sunt contrare dispozițiilor din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin norma de drept internă nu se aduce atingere dreptului recurentului de proprietate, garantat de art.1 din Protocolul adițional nr.1, deoarece alineatul 2 al articolului conferă dreptul statului de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general.
În plus, dreptul de proprietate al reclamantei asupra bunului constituit de creanța împotriva unei instituții publice nu este negat, nu îi este atinsă substanța, așa încât sentința ce reprezintă titlu executoriu nu rămâne inoperantă, așa cum se susține în recurs.
În fine, hotărârile judecătorești invocate de recurentă nu pot conduce la o altă soluție în cauză, întrucât în sistemul român de drept practica judiciară nu reprezintă izvor de drept și de altfel, vizează soluții date într-un cadru procesual diferit de cel de față.
Față de cele ce preced, Curtea, constatând că sentința atacată este la adăpost de criticile aduse de recurentă, nefiind incident nici unul din cazurile de casare sau modificare a hotărârii expres și limitative prev. de legiuitor în conținutul art. 304 punct 1-9 vechiul Cod de procedură civilă, în temeiul art. 312 alin.(1) din Codul de procedură civilă (1865) va respinge ca nefondat recursul promovat de recurenta creditoare.
| ← Plângere contraventionala, contraventii prevazute de art. 16... | Revizuire. înscris nou. condiţii. . Jurisprudență Revizuire → |
|---|
