Revizuire. înscris nou. condiţii. . Jurisprudență Revizuire
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 361 din data de 08.03.2017
Revizuire. Înscris nou. Condiții.
- Codul de procedură civilă: art. 509 punct 5.
Pentru a se putea invoca ipoteza prevăzută de această dispoziție legală și a se admite cererea de revizuire, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.
Secția I Civilă - Decizia civilă nr. 361/08 martie 2017.
Prin cererea de revizuire înregistrată la data această instanță sub dosar nr. …/…/2017 revizuientul D.V. a solicitat în contradictoriu cu intimata SNT FM"CFR M.";, anularea Deciziei civile nr…/2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, iar urmare a rejudecării apelului, pe fondul cauzei, respingerea apelului declarat de SNTFM "CFR M."; cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe.
În motivarea cererii de revizuire revizuientul susține că în pronunțarea acestei decizii, instanța de apel a avut în vedere susținerile apelantei-raportat la faptul că aceasta nu ar deține acte de personal în arhivă, pentru perioada care a fost în discuție în acțiunea reclamantului.
Într-un alt dosar aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia vizând același obiect (dosar nr…/…/2015-decizia nr…/2016) a fost respins apelul SNTFM "CFR M.";, rămânând definitivă sentința primei instanțe, prin care apelanta a fost obligată a elibera o adeverință, vizând veniturile brute realizate de acel coleg al reclamantului. Urmare a rămânerii definitive, apelanta, deși susținea că nu deține acte, a eliberat acestui coleg adeverința solicitată, inclusiv aferent perioadelor pentru care în cauza sa cât și în cauza celuilalt coleg, susține că nu deține acte justificative.
Astfel, cum rezultă din acest înscris nou apărut, respectiv adeverința nr. …/…/18.01.2017-pe care o anexează în copie-în realitate apelanta deține prin intermediul structurilor subordonate ierarhic, acte suficiente pentru a putea executa obligația legală de a elibera adeverința solicitată.
Subliniază că în situația în care în timpul judecării apelului, instanța avea cunoștință de existența actelor în arhiva apelantei și implicit de faptul că susținerile acesteia sunt false-hotărârea ce ar fi fost pronunțată era una de respingere a apelului.
În sensul admiterii prezentei revizuiri invocă jurisprudența CEDO, în care se reține constant că revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un "defect fundamental"; care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului /cauza Popescu Stanca contra României). CEDO a apreciat că reprezintă un defect fundamental care justifică revizuirea unei hotărâri intrată în puterea lucrului judecat "circumstanțele nou descoperite"; care au legătură cu cazul, nu fusese dezvăluite judecătorului, devenind cunoscute numai după terminarea procesului-situație ce se circumscrie exact cu situația de fapt prezentată de revizuient.
Dacă, prin ipoteză, instanța de apel respingea susținerile vizând lipsa arhivei, cu consecința respingerii apelului, la acest moment apelanta, pentru că deține actele necesare, ar fi eliberat deja adeverința în cauză, astfel cum s-a întâmplat în cazul colegului său.
Față de această situație de fapt, revizuientul susține că se justifică rejudecarea apelului raportat la faptul că apelanta, cu rea credință a indus în eroare instanța, susținând în mod fals că nu deține acte.
Precizează că urmare acestei injuste situații, este lipsit de drepturile recunoscute de legiuitor-sens în care, în scopul aplicării echitabile a dispozițiilor legale și al respectării dreptului la apărare instituit și garantat de lege fiecărei persoane, solicită admiterea în principiu a prezentei cereri de revizuire, cu consecința rejudecării în fond a apelului având în vedere și înscrisul nou prezentat.
În drept cererea de revizuire este fundamentată pe art.509 punct 5 Cod pr. civilă.
Intimata SNTFM "CFR M." SA a depus întâmpinare prin care solicită respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire de față, precizând că revizuientul nu a fost niciodată angajatul său, că adeverința prezentată că înscris nou a fost eliberată urmare executării silite a deciziei civile nr…/2016 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia și că în vederea întocmirii acesteia a fost nevoită să solicite informații de la o altă societate pe raza teritorială a căreia se afla la vremea respectivă SNTFR - Depoul T. și anume CNCF "CFR"; SA- Suc. Regională C.F. R. C., care i-a transmis cu adresa nr…/…/09.05.2016 informațiile avute în vedere la eliberarea adeverinței. Deci, cu rea credință revizuientul afirmă că societatea deține acte suficiente pentru a putea executa obligația de a elibera adeverința solicitată, deoarece în adeverința invocată pentru perioada 22.04.1979-31.10.1997 a avut în vedere exclusiv adresa arătată emisă de o altă entitate juridică.
În drept art. 513 alin.2 și urm. Cod pr. civ., Legea nr.82/1991 și OMFP nr.2634/2015.
CURTEA, analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac de retractare a unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia, motiv pentru care constituie un remediu procesual numai în cazurile strict determinate de lege.
Fiind o cale de retractare și nu de "cenzură judiciară";, revizuirea nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă repunerea în discuție a unor probleme de fond ce au fost soluționate printr-o decizie definitivă.
Potrivit art.509 punct 5 din Noul Cod de procedură civilă, revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Rezultă că pentru a se putea invoca ipoteza prevăzută de această dispoziție legală și a se admite cererea de revizuire, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: partea interesată să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată; înscrisul invocat să fi existat la data când a fost pronunțată hotărârea ce se cere a fi revizuită; înscrisul să nu fi putut fi produs în procesul în care s-a pronunțat hotărârea atacată fie pentru că a fost reținut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voința părții; înscrisul invocat pentru revizuire să fie determinant, în sensul că dacă ar fi fost cunoscut de instanță cu ocazia judecării pricinii soluția ar fi putut fi alta decât cea pronunțată.
Fiind vorba despre condiții cumulative de admisibilitate a revizuirii, neîndeplinirea chiar și numai a uneia dintre acestea are drept consecință respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
În cauză, adeverința nr…/…/18.01.2017 la care face referire revizuientul, nu întrunește aceste cerințe, nefiind un înscris reținut de partea potrivnică, ci este un înscris emis de intimată în executarea unei obligații statuate printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și nefiind determinant în darea soluției date de instanța de apel, atâta vreme cât vizează o altă persoană decât reclamantul.
Ceea ce reclamă de fapt revizuientul prin cererea de față este pronunțarea unei soluții diferite într-o cauză similară, or această împrejurare constituie mai degrabă un aspect de practică neunitară și nici de cum de admisibilitate a unei cereri de revizuire fundamentată pe un înscris emis în executarea unei alte hotărâri judecătorești.
În acest context, trebuie reamintit că instanța de contencios european a drepturilor omului a statuat, în mod constant, în jurisprudența sa, că revizuirea, cale extraordinară de atac de retractare, nu se poate transforma într-un apel/recurs deghizat, prin care să se tindă la obținerea unei rejudecări a cauzei, pentru că, în sens contrar, s-ar aduce atingere prezumției de validitate de care trebuie să se bucure hotărârile judecătorești irevocabile și principiului securității raporturilor juridice (Cauza Mitrea contra României, Hotărârea din 29 iulie 2008).
În cauzele Mitrea contra României (nr. 26105/03/2008) și Stanca Popescu contra României (nr. 8727/03/2009), curtea europeană statuează că în lipsa unei circumstanțe substanțiale și imperative, de natură să justifice redeschiderea procesului judecat irevocabil, admiterea unei contestații în anulare sau a unei revizuiri, constituie o încălcare a principiului securității raporturilor juridice și, prin aceasta, o încălcare a dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Deci, contra celor susținute de revizuient situația de față nu se circumscrie normei legale invocate și este conformă jurisprudenței în materie.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.513 Cod de procedură civilă va respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire de față.
| ← Validare poprire. condiţii.. Jurisprudență Popriri | Restituirea sumei achitate cu titlu de taxă pentru scoaterea... → |
|---|
