Validare poprire. Jurisprudență Popriri
| Comentarii |
|
Tribunalul MEHEDINŢI Decizie nr. 31/A din data de 25.05.2013
Validare poprire
(Tribunalul Mehedinți - d.c. 31/A/25.05.2013)
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 12.06.2012 sub nr. 1394/313/2012 creditorul S.I., în contradictoriu cu debitorul P.G.A. și cu terțul poprit Întreprinderea Individuală G.G.G.C., a solicitat validarea popririi înființate prin adresa emisă în dosarul de executare 169/E/2005 din 06.12.2011 de către BEJ D.F.
În motivarea cererii creditorul a susținut că prin adresa nr.169/E/2005 din 06.12.2011, la cererea sa, BEJ D.F.. a solicitat terțului poprit Întreprinderea Individuală G.G.G.C. înființarea popririi în vederea recuperării debitului în sumă de 23251,35 lei, însă aceasta nu a procedat în consecință.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Cererea a fost legal timbrată.
În susținerea cererii, au fost depuse la dosar, în copie, titlul executoriu, cererea de executare silită, adresă de înființare a popririi, dovada comunicării acesteia.
În vederea soluționării, din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către terțul poprit Intreprindere Individuală G.G.G.C., pentru a comunica dacă debitorul P.G. este angajatul său și a preciza motivul pentru care nu a procedat la poprirea sumei solicitate de 23251,35 lei. De asemenea, i-a fost solicitat să comunice ce sume de bani a încasat debitorul în perioada 06.12.2011-01.10.2012.
În considerarea probelor de la dosar și prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, prin sentința civilă nr.1881/20.12.2013 Judecătoria Strehaia, a admis cererea de validare, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.454 alin.1 c.pr.civ. ,,poprirea se înfiin?ează fără somație, prin adresa însoțită de o copie certificata de pe titlu executoriu, comunicata celei de a treia persoane, arătată la art.452, înștiințându-se totodată și debitorul despre măsura luată";, iar potrivit art.456 alin.1 lit.a c,pr.civ. ,,în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora terțul poprit este obligat să consemneze suma de bani, sau după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să trimită dovada executorului, în cazul popririi prev., de art.453 alin.1 c.pr.civ.";
De asemenea, potrivit art.460 alin.1 c.pr.civ.,, daca terțul poprit nu-si mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc sa consemneze suma urmăribila a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să urmărească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare in vederea validării popririi.
În speță, BEJ D.F., în considerarea dispozițiilor art.454 alin.1 c.pr.civ., la data de 06.12.2011 a comunicat terțului poprit Întreprinderea Individuală G.G.G.C.adresa nr.169/E/2005/06.12.2011 de înființarea popririi asupra drepturilor bănești cuvenite debitorului P.G.A., până la acoperirea debitului de 23251,35 lei, astfel ca terțul poprit Întreprinderea Individuală G.G.G.C., în baza dispozițiilor art.456 alin.1 lit. a c.pr.civ., avea obligația să indisponibilizeze sumele de bani pe care le datora debitorului, începând cu data de 08.12.2011( data când a primit adresa respectiva).
Deși, în sarcina terțului poprit exista obligația de indisponibilizare a drepturilor bănești cuvenite debitorului, terțul poprit nu s-a achitat de aceasta obligație și a continuat să achite debitorului sumele de bani pe care acesta le încasa cu titlu de salariu, astfel ca dispozițiile art.460 alin.1 c.pr.civ.sunt incidente.
Susținerile terțului poprit referitoare la faptul ca prin decizia nr.2/01.10.2012 ar fi procedat la desfacerea contractului de muncă al debitorului sunt apreciate de instanță ca neîntemeiate, întrucât această decizie a fost emisă în cursul judecății-pro cauza, la aproape un an de la primirea adresei de înființare a popririi nr.169/E/2005/06.12.2011 emisă de către BEJ D.F.
Deși, instanța a solicitat in mod repetat terțului poprit cu adresele nr.1394/313/2012 filele-29, 32,38,43 să comunice sumele de bani achitate debitorului în perioada decembrie 2011-octombrie 2012, terțul poprit a refuzat să comunice datele solicitate, astfel că instanța din culpa acestuia nu a putut stabili sumele respective.
In consecință, instanța a admis cererea de validare a popririi formulata de către creditorul S.I. și a dispus validarea popririi înființate de către BEJ D.F.cu adresa nr.169/E/2005 din 06.12.2011, pentru întreaga sumă de 23251,35 lei, obligând terțul poprit să achite creditorului suma respectivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs terțul poprit, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Arată că instanța de fond nu era competentă să soluționeze cererea de validare întrucât potrivit art.373 alin.2 cod procedură civilă instanța de executare este judecătoria din circumscripția căreia se face executarea, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel, astfel că, în speță, competența teritorială aparține judecătoriei în a cărei rază teritorială se află conturile terțului poprit, respectiv Judecătoria Dr.Tr.Severin.
Mai mult cererea de validare este tardiv formulată în raport de dispozițiile art.460 alin.1 cod procedură civilă, potrivit cărora dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate solicita validarea popririi, termen care începe să curgă de la data comunicării adresei de înființare a popririi, în cazul de față 06.12.2011, legea prevăzând că acest termen este de decădere și nu de recomandare.
Instanța de fond nu a ținut seama de faptul că după 6 luni a fost formulată cererea de validare de către creditor.
Arată că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată deoarece în mod nelegal a fost obligat terțul poprit la plata către creditor a sumei de 23.251,37 lei, prin poprire, ca formă de executare, se indisponibilizează o parte stabilită de lege din veniturile debitorului urmărit pentru satisfacerea creanței creditorului.
În cazul de față, deși debitorul a fost angajatul terțului poprit în perioada decembrie 2011-01 octombrie 2012, instanța de fond în mod greșit a admis cererea de validare pentru întreaga sumă datorată.
Susținerile creditorului în sensul că debitorul ar fi fost favorizat, desfăcându-i-se contractul de muncă la data înființării popririi nu sunt reale, decizia de încetare a raporturilor de muncă fiind dată în timpul judecării prezentei cauze, înregistrată în REVISAL și produce efecte în ceea ce privește încetarea calității de salariat.
În consecință, solicită admiterea apelului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă, modificarea sentinței atacate cu respingerea cererii ca tardivă și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de validare și obligarea la plata a 1/3 din salariul cuvenit debitorului în perioada decembrie 2011-septembrie 2012.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate tribunalul l-a apreciat ca întemeiat pentru următoarele considerente:
1.Potrivit art.1591 alin.2 necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Așadar termenul limită până la care poate fi invocată necompetența arătată mai sus nu poate fi decât începerea dezbaterilor asupra fondului în fața primei instanțe. Aceasta coroborată cu interpretarea per a contrario a alin.1 al aceluiași articol îndreptățește instanța de apel să aprecieze că nu poate fi invocată pentru prima dată în fața instanței de apel necompetența materială și teritorială a primei instanței.
Față de acestea cum apelanta nu a invocat în fața primei instanțe necompetența teritorială exclusivă excepția nu poate fi primită în fața instanței de apel și prin urmare nici primul motiv din cererea de apel.
2.Motivul nr.2 referitor la tardivitatea cererii de validare este întemeiat.
Astfel potrivit art.460 alin.1 din C.pr.civ. dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
În cauză se constată că adresa de înființare a popririi este emisă la dat de 06.12.2011 iar cererea de validare este formulată la data de 12.06.2012 .Este adevărat că în cuprinsul adresei nu se arată un termen de plată însă executorul judecătoresc solicită ca înființarea popririi să fie făcută în conformitate cu art.456 C.pr.civ.,adică în termen de 15 zile de la comunicarea popririi. Prin urmare față de termenul astfel stabilit și având în vedere termenul stabilit de art.460 C.pr.civ., cererea de validare putea fi formulată cel mai târziu la 21.03.2012 și nu la 12.06. 2012.
3. Întemeiat este și ultimul motivul de apel.
Potrivit art.452 C.pr.civ. sunt supuse executării silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
Așadar pentru realizarea creanței creditorului prin această formă de executare este necesar ca pe lângă raportul obligațional creditor-debitor să mai existe unul debitor - terț poprit în cadrul căruia terțul poprit are calitatea de debitor. prin urmare ori de câte ori acest din urmă raport lipsește nu poate fi înființată poprirea . Mai mult din chiar cuprinsul textului arătat se cere ca terțul să datoreze debitorului sau îi va datora în viitor sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale,astfel că ori de câte ori fie nu îi datorează fie nu-i va datora în viitor sume de bani sau alte asemenea poprirea nu poate fi înființată.
În cauză cum raportul contractual dintre debitor și terț poprit a fost desființat începând cu data de 01.10.2012 este evident că poprirea nu mai poate fi înființată. Este adevărat că terțul poprit nu s-a conformat solicitărilor instanței însă în lipsa raportului obligațional de mai sus nu poate fi obligat să plătească datoria creditorului angajatului său. În cazul în care creditorul va reuși să dovedească culpa terțului în neîndeplinirea obligației, acestuia din urmă i se poate angaja răspunderea eventual pe temeiul răspunderii civile delictuale însă acest aspect se poate stabili doar în cadrul unei proceduri contencioase nu de natura celei de validare a popririi în care instanța verifică doar existența raporturilor de mai sus.
Pentru toate aceste motive în baza art.296 C.pr.civ.,apelul a fost admis, schimbată sentința și în baza art.460 alin.1 C.pr.civ. respinsă cererea de validare.
| ← Legea nr.221/2009. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi | Despăgubiri. Jurisprudență Despăgubiri, penalităţi → |
|---|
