Acţiune în rectificarea cărţii funciare Prematuritatea cererii
Comentarii |
|
C.A. Piteşti, decizia nr. 383 din 21 februarie 2002
Reclamanţii au chemat în judecată pe pârât, solicitând instanţei să dispună radierea din cartea funciară a înscrierii vizând dreptul de proprietate al pârâtului asupra imobilului, compus din teren şi construcţii, înscriere încuviinţată prin încheierea nr. 936/30.11.1999 a Biroului de carte funciară din cadrul Judecătoriei Câmpulung. În motivarea acţiunii, reclamanţii au susţinut că, în dovedirea dreptului de proprietate transcris, pârâtul a invocat un contract de vânzare-cumpărare încheiat cu un vânzător care nu a fost niciodată proprietarul imobilului înstrăinat, ce a aparţinut autorilor lor şi, în consecinţă, li se cuvine.
Judecătoria Câmpulung a respins acţiunea, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 35 şi 36 din Legea nr. 7/1996, întrucât actele în baza cărora s-a făcut înscrierea imobilului în cartea funciară atestă dreptul de proprietate al pârâtului, iar pe de altă parte, hotărârea pronunţată în soluţionarea acţiunii lor în revendicare este declarativă de drepturi, şi nu constitutivă sau atributivă. Tribunalul Argeş a admis apelul declarat de reclamanţi şi a schimbat în tot sentinţa, în sensul admiterii acţiunii formulată de aceştia, cu consecinţa dispunerii radierii înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului din cartea funciară, fiind aplicabile prevederile art. 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, care permit radierea în cazul în care situaţia imobilului este alta decât cea avută în vedere la înscrierea în cartea funciară.
Instanţa de apel a stabilit că, ulterior efectuării operaţiunii de înscriere, situaţia imobilului s-a schimbat, întrucât reclamanţilor li s-a transmis proprietatea asupra acestuia printr-o hotărâre judecătorească.
Curtea de apel a admis acest recurs şi a modificat decizia, în sensul respingerii apelului formulat de reclamanţi împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond.
Analizând calea de atac, curtea de apel a constatat că sentinţa civilă nr. 739 din 9.03.1999 pronunţată de Judecătoria Câmpulung, avută în vedere în mod exclusiv de către instanţa de apel în fundamentarea deciziei adoptate, nu stabileşte că actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea în cartea funciară nu a fost valabil, nu prevede că dreptul înscris a fost greşit calificat şi că nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, ori că înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală a imobilului.
Constatând că acţiunea în rectificare introdusă de reclamanţi este prematură, întrucât admisibilitatea ei este condiţionată de existenţa unei hotărâri judecătoreşti care să constate intervenţia uneia din situaţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 36 din Legea nr. 7/1996, decizia atacată fiind deci nelegală, curtea de apel a admis recursul, dispunând în sensul celor arătate.
← Instanţa competentă Acţiune în rezilierea unui contract de... | Legea 10/2001 art 23 art 24 Oferta de restituire prin echivalent → |
---|