Punerea sub interdicţie Condiţii Neîndeplinire
| Comentarii |
|
In conformitate cu dispoziţiile art. 142 alin. (1) C.fam.,punerea sub interdicţieare loc în cazul în care persoana nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei sau debilităţii mintale. în situaţia în care discernământul persoanei este doar diminuat, dar nu abolit, nu se justifică punerea sub interdicţie.
Secţia civilă, decizia nr. 232 din 26 noiembrie 2003
In motivarea apelului declarat de reclamant împotriva sentinţei civile nr. 543 din 11 septembrie 2003 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud s-a susţinut că D.A. suferă de schizofrenie paranoidă compensată, boală ce îi afectează grav discernământul, prin diminuarea lui substanţială, afectându-i considerabil capacitatea de exerciţiu, astfel că nu se poate îngriji singur de interesele sale. Deşi a fost citat în repetate rânduri, D.A. nu s-a prezentat în instanţă, completul de judecată fiind nevoit să se deplaseze la domiciliul acestuia, sens în care s-a încheiat procesul-verbal din data de 4.09.2003. Comportamentul intimatului faţă de completul de judecată, a confirmat în mod indubitabil existenţa bolii, existenţa unui discernământ diminuat, precum şi afectarea majoră a capacităţii de exerciţiu. Prima instanţă nu a aplicat corect şi corespunzător prevederile art. 142-151 C.fam. şi ale art. 5 alin. (3) din Decretul nr. 31/1954.Reprezentantul parchetului, a pus concluzii de respingere a apelului, ca nefondat.
Examinând apelul prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele: potrivit art. 142 alin. (1) C.fam., cel ce nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienaţiei mintale ori debilităţii mintale, va fi pus sub interdicţie. Din concluziile raportului de expertiză medico legală, efectuat de Serviciul Medico-Legal judeţean Bistriţa-Năsăud, rezultă că intimatul D.A. prezintă diagnosticul de „schizofrenie paranoidă compensată" şi are discernământul diminuat, cu capacitatea de exerciţiu păstrată în prezent, comisia medicală recomandând măsura de tratament şi dispensarizare prin ambulatoriul de specialitate.Având în vedere că starea de tulburare mintală a intimatului nu are caracter general şi permanent, discernământul acestuia fiind doar diminuat, iar nu abolit, nu sunt prezente condiţiile pentru punerea lui sub interdicţie.Curatela nu se poate institui decât cu consimţământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimţământul nu poate fi dat, conform art. 154 alin. (2) C.fam., ceea ce nu este cazul în speţă.Aşa fiind, în temeiul art. 296 C.pr.civ., se va respinge apelul ca nefondat.
| ← Sot bolnav de schizofrenie paranoidă Debut al bolii anterior... | Incredinţare minor Ocrotirea minorilor Incredinţarea unuia... → |
|---|
