Decizia civilă nr. 34/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ S. I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 34/RR/2011

Ședința publică din data de 5 octombrie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE:

T. D. - președintele Secției I civilă

JUDECĂTORI:

T.-A. N.

M.-C. V.

GREFIER:

M. T.

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de reclamanții T. I. și T. ANA, împotriva deciziei civile nr. 1. din 12 mai 2011, pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...), privind-o și pe pârâta R. A. având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul reclamanților-revizuienți T. I. și T. Ana, avocat B. A., și pârâta-intimată R.

A., asistată de avocat W. M., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cererea de revizuire este legal timbrată cu 10 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 15 iulie

2011, reclamanții-revizuienți au depus la dosar, prin registratura instanței, o întregire a motivelor cererii de revizuire, care a fost comunicată pârâtei- intimate.

La data de 15 septembrie 2011, pârâta-intimată a depus la dosar, prin registratura instanței, completare la întâmpinare.

Reprezentanta pârâtei-intimate învederează instanței faptul că a comunicat un exemplar din întâmpinare reprezentantului revizuienților, aspect confirmat de acesta.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra cererii de revizuire.

Reprezentantul reclamanților-revizuienți susține cererea de revizuire așa cum a fost formulată și întregită, solicită admiterea acesteia, schimbarea în tot a deciziei civile nr. 1. pronunțată de Curtea de A. în dosar nr. (...) în sensul respingerii ca nefondat a recursului, cu consecința menținerii ca temeinică și legală a deciziei civile nr. 7. din 3 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), cu cheltuieli de judecată în cuantum de

1500 lei, reprezntând contravaloarea onorariului avocațial. A. că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 2 și art. 327 din codul de procedură civilă pentru admiterea cererii de revizuire în sensul solicitat întrucât prin decizia a cărei revizuire se solicită, instanța a acordat ceea cenu s-a cerut, respectiv instanța de recurs a dispus stabilirea liniei de grănițuire între cele două proprietăți învecinate conform planșei nr. 1 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică-judiciară întocmit în cauză, deși reclamanții au solicitat stabilirea acestei linii conform variantei nr. I din raportul de expertiză, iar intimata R. A. a solicitat stabilirea liniei de grănițuire conform variantei nr. III din raportul de expertiză. Suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară nu respectă planurile de situație din anul 1971 și nici documentația de dezmembrare întocmită în acel an. În plus, suplimentul la raportul de expertiză este lovit de nulitate absolută deoarece la efectuarea lui, expertul nu s-a deplasat la fața locului, nu a convocat părțile, altfel spus nu a respectat cerințele imperative prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod procedură civilă.

Reprezentanta pârâtei-intimate susține întâmpinarea și întregirea întâmpinării depuse la dosar, solicită respingerea acesteia și obligarea revizuienților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1860 lei, potrivit chitanței pe care o depune la dosar. A. că raportat la condițiile legale și la elementele speței, susținerile revizuienților trebuie respinse, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de revizuire raportat la prevederile art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, și având în vedere că reclamanții ating și problema liniei de grănițuire, urmează ca afirmațiile acestora să fie verificate de către instanță, doar în cazul în care instanța va constata că cererea de revizuire este admisibilă, ca și cale extraordinară de atac asupra unei hotărâri irevocabile. Consideră că cererea de revizuire întemeiată pe ipoteza acordării a ceea ce nu s-a cerut, nu poate fi încuviințată, instanța de recurs pronunțându-se cu privire la ceea ce s-a cerut, respectiv stabilirea liniei de demarcație între proprietățile părților, în maniera în care instanța de recurs a văzut și a considerat că trebuie să fie și să arate aceasta. Afirmația că niciuna dintre părți nu a solicitat varianta stabilită de instanța de recurs, nu poate fi primită ca argument al îndeplinirii prevederilor art. 322 pct. 2 Cod procedură civilă, deoarece esența este că instanța a fost investită cu stabilirea mejdiei, urmând să arate la care variante se oprește în fața neînțelegerii părților. În ceea ce privește nulitatea suplimentului la raportul de expertiză, acest argument nu se poate constitui într-un motiv de revizuire, întrucât aceștia au formulat obiecțiuni cu privire la suplimentul la raportul de expertiză, însă nu au înțeles la acel moment să invoce nulitatea acestuia. Se impune de asemenea și respingerea susținerii potrivit căreia suplimentul la raportul de expertiză conține erori grave întrucât expertul la întocmirea acestuia nu s-a raportat la planurile de situație din anul 1971, deoarece asemenea erori nu se regăsesc în obiecțiunile la suplimentul la expertiză, ele fiind invocate doar acum, în revizuire.

C U R T E A

Prin cererea formulată de revizuienții T. Ana și T. I. s-a solicitat revizuirea deciziei civile pronuntate in data de (...) de catre Curtea de A. C. in dosarul nr. (...), în sensul respingerii ca nefondat a recursului declarat de catre recurenta R. A. cu consecinta mentinerii ca temeinica si legala a deciziei civile nr. 7. pronuntata in data de (...) de catre Tribunalul Cluj - S. civila in dosarul nr. (...).

S-a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecata a intimatei R. A.

În motivarea cererii de revizuire s-au invocat următoarele:

Prin decizia civilă, pronuntată in data de (...) de catre Curtea de A. C. in dosarul nr. (...), s-a admis in parte recursul declarat de parata R. A. impotriva deciziei civile nr. 72 din (...) a T. C. pronuntata in dosar nr. (...), care a fost modificata in sensul ca s-a admis in parte apelul declarat de reclamanti si s-a admis in parte si apelul incident declarat de parată impotriva sentintei civile nr. 375 din (...) a J. Dej, pronuntata in dosarul numarul (...) al J. Dej, pe care a fost schimbată in sensul ca s-a dispus stabilirea liniei de granituire dintre proprietatile partilor conform plansei numarul 1 din suplimentul la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul E. Dan, in apel fila 74 din dosarul numarul (...) al T. C. S-au mentinut restul dispozitiilor, iar cheltuielile de judecata in apel si recurs au fost compensate.

Revizuienții susțin că ca sunt intrunite conditiile prevazute la art. 322 pct. 2 si art. 327 din Codul de procedura civila pentru admiterea cererii de revizuire in sensul solicitat, susținerea fiind bazata pe urmatoarele argumente si dispozitii legale:

Prin decizia civilă, pronuntata in data de (...) de catre Curtea de A. C. in dosarul nr. (...), s-a acordat ceea ce nu s-a cerut in sensul că instanta de recurs a dispus stabilirea liniei de granituire dintre cele doua proprietati invecinate conform plansei numarul 1 din suplimentul la raportul de expertiza tehnica-judiciara intocmit de expertul E. Dan, in apel fila 74 din dosarul nr. (...) al T. C., desi revizuienții au solicitat stabilirea acestei linii conform variantei nr. I din raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul E. Dan, iar intimata R. A. conform variantei nr. III din acelasi raport. Pronuntarea deciziei, prin care se stabileste limita de granituire conform plansei nr. 1 din suplimentul la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul E. Dan, este eronata in conditiile in care niciuna dintre parti nu a solicitat varianta dispusa de instanta, iar aceasta varianta nici nu poate fi pusa in executare datorita următoarelor motive:

Decizia civila, pronuntata in data de (...) de catre Curtea de A. C. in dosarul nr. (...), incalca principiul disponibilitatii partilor in procesul civil, raportat la inadvertenta care exista intre ceea ce partile au cerut si ceea ce instanta a pronuntat prin hotarare.

Or, conform art. 129 alin. 6 din Codul de procedura civila, in toate cazurile judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii, astfel cum au fost investiti prin cererile depuse de catre parti. . cum rezulta din inscrisurile (intampinari, apeluri, recursuri) care au fost depuse la dosarul cauzei de catre parti, niciuna dintre parti nu a solicitat varianta care s-a stabilit de catre instanta de recurs. C. de-a lungul derularii intregului litigiu revizuienții au optat pentru varianta nr. I din raportul de expertiza tehnica, iar parata a solicitat in recurs varianta III, plansa V din expertiza iar in subsidiar varianta nr. II din aceeasi expetiza.

Raportat la faptul că niciuna dintre parti nu a solicitat pronuntarea unei hotarari de demarcatie dintre cele doua proprietati conform plansei nr.

1 din suplimentul la raportul de expertiza,se poate constata ca suntîntrunite conditiile prevazute de art. 322 pct. 2 din Codul de procedura civila pentru admiterea prezentei cereri de revizuire.

Cu privire la varianta de stabilire a liniei de granituire aleasa de instanta de recurs revizuienții au invocat aspecte vizând modul de întocmire a raportului de expertiză, în sensul că expertul nu s-a deplasat la fața locului, existența unor erori în conținutul suplimentului la raportul de expertiză și în cele două planșe, faptul că decizia nu poate fi pusă în executare fiind implicată și o terță persoană care nu a fost împrocesuată, planșa nr. 1 nu ține seama de amplasamentul real al imobilelor de la fața locului, iar prin stabilirea eronata a liniei de demarcatie dintre cele doua proprietati, prin mutarea acestei linii cu aproximativ 3,5 m spre sud, face ca proprietatea revizuienților sa se mute pe o parcela a vecinului, persoana care nu a fost parte in litigiul solutionat prin decizia a carei revizuire o solicită.

Revizuienții au solicitat stabilirea liniei de granituire conform variantei nr. 1 din raportul de expertiza, reiterând în prezenta cerere argumentele ce stau la baza acestei cereri:

Varianta nr. 1 la raportul de expertiza stabileste linia de granituire intre cele doua imobile conform dimensiunilor terenului cu nr.topo.

185/2/1/2/1 din planul de parcelare din anul 1971, adica de la data incheierii contractului prin care au dobandit dreptul de proprietate asupra acestui teren. Aceasta varianta respecta si delimitarea dintre cele 2 parcele de teren, conform schitei intocmite cu ocazia cumpararii terenului de catre revizuienți.

Obligatiile asumate de vanzatorul imobilului se transmit succesorului acestuia in sensul că amplasamentul si limita dintre proprietati prevazute in actele incheiate in anul 1971 trebuie respectate si de parata care a cumparat imobilul invecinat de la persoana care anterior ne-a instrainat parcela cu nr.topo. 185/2/1/2/1.

Stabilirea liniei de granituire dintre parti nu se face in functie de suprafata de teren a fiecareia dintre parti si nici prin luarea in considerare a dimensiunii reale a drumului de acces cu nr. topo. 1. pentru că:

- inscrierile in cartea funciara nu sunt opozabile tertilor cu privire la suprafata de teren, asa cum rezulta din dispozitiile art. 32 litera a din Legea nr. 7/1996.

Cererea de chemare în judecată vizeaza stabilirea liniei de granituire dintre proprietatea revizuienților si a intimatei, fara sa fie vizat drumul de acces la proprietatea lui K. N., care nu este parte in proces; imprejurarea ca in realitate drumul de acces are o suprafata mai mare decat cea inscrisa in C.F. nu poate influenta stabilirea liniei de mejdie dintre proprietatile partilor din proces si nici nu poate conduce la modificarea limitelor dintre aceste proprietati, limite stabilite cu ocazia parcelarii imobilului in anul 1971; nu exista vreo justificare legala sau morala pentru modificarea amplasamentului si a liniei de granituire fata de cel care rezulta din planurile de situatie intocmite in anul 1971, cand au cumparat terenul, deoarece ulterior acestui an nu au intervenit acte intre revizuienți si fostul proprietar sau cu parata prin care sa se modifice limitele proprietatii cumparate de aceștia;

Diferenta dintre suprafata inscrisa in cartea funciara si cea existenta pe teren, cu privire la parcela cu nr.topo. 1., proprietatea paratei, nu poatejustifica stabilirea liniei de granituire in alta modalitate decat cea care rezulta din planul de situatie intocmit in anul 1971.

Aceste diferente ofera paratei posibilitatea formularii unei actiuni impotriva vanzatorului in raspundere pentru evictiune, conform dispozitiilor art.1337 si urm. din Codul civil.

Varianta nr. 1 (plansa nr. 3) din raportul de expertiza este conforma cu cerintele legale, aspect subliniat si de expertul care a efectuat raportul de expertiza.

Varianta nr. III, solicitata de catre intimata R. A., nu este conforma cu drepturile partilor si nici cu dispozitiile legale. Aceasta varianta reflecta preocuparea expertului de a diminua ambelor parti suprafata de teren cu scopul de a compensa diferenta de suprafata dintre cea existenta pe teren si cea inscrisa in C.F. cu privire la parcela cu nr.topo. 1. (drumul de acces).

O astfel de varianta nu este justificata, revizuienții neavand obligatia de a garanta paratei suprafata pe care aceasta a cumparat-o de la o terta persoana si nici de-a suporta consecintele existentei unei diferente intre suprafata reala a drumului de acces si suprafata inscrisa in C.F.

Numai varianta I din raportul de expertiza este cea care corespunde aproape in intregime cu schita din 1971, atat pentru revizuienți cat si pentru intimata R. A., aspect ce reiese din compararea laturilor proprietatilor din cele doua planse.

Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat ca familia R. a cumparat o suprafata de teren de 598 mp., aferenti parcelei cu nr.topo. 1., inscrisa in C.F.nr. 6091/a Dej si nu suprafata de 704 mp. ., in contractul de vanzare-cumparare, autentificat prin incheierea de autentificare nr.

1530/(...) se mentioneaza că s-a instrainat cumparatorilor R. C. si R. A. " ... suprafata totala de 598 mp. inscris in cf Dej 6091/a cu nr. top 1. de sub B

1.pentru pretul de .... "

In conditiile in care cumparatorii au achitat pretul pentru 598 mp. teren, recurenta nu este indreptatatita sa emita pretentii pentru o suprafata mai mare, respectiv 704 mp.

În C.F. s-a operat modificarea suprafetei, in sensul că in anul 1995 s-a inscris suprafata de 598 mp.

In aceste conditii, sunt intemeiate considerentele cuprinse in hotărârea tribunalului, prin care se constata ca parata a cumparat in anul

1995 de la numita S. A. terenul in suprafata de 589 mp si nu de 704 mp, suprafata fiind rectificata la solicitarea vanzatoarei anterior incheierii contractului. Este adevarat ca aceasta rectificare nu a fost dispusa printr-o hotarare judecatoreasca, insa esential este faptul ca parata a dobandit dreptul de proprietate asupra suprafetei de doar 598 mp. . nici nu justifica vreun interes sa invoce nelegalitatea documentatiei din anul 1995, prin care s-a rectificat suprafata de la 704 mp. Ia 598 mp., cata vreme prin contractul de vanzare-cumparare a dobandit dreptul de proprietate doar asupra suprafetei de 598 mp, prin urmare a consimtit sa cumpere suprafata de teren astfel cum aceasta fusese rectificata anterior de catre proprietara vanzatoare.

Prin întregirea motivelor de revizuire, înregistrate la (...) (f. 19-20), revizuienții au reiterat obiecțiunile formulate la suplimentul întocmit laraportul de expertiză, au arătat că acesta nu respectă planurile de situație din anul 1971 și nici documentația de dezmembrare întocmită în acel an.

S-a reiterat neprezentarea expertului la fața locului, apreciindu-se că aceasta constituie o cauză de nulitate absolută a lucrării întocmite, precum și faptul că prin varianta aleasă de instanța de recurs este cuprinsă o parcelă de teren învecinată proprietății revizuienților, aparținând unei persoane care nu este parte în proces, limita proprietatii revizuienților a fost mutata la 3,5 m in interiorul proprietatii persoanei care nu a fost chemata in judecata, iar limita proprietatii paratei R. A. a fost deplasata inspre proprietatea revizuienților tot cu 3,5 m, aspect care rezulta din examinarea plansei nr. 1 anexa la suplimentul la raportul de expertiza intocmit de catre dl. expert E. D. paratei R. A. i s-a atribuit un lot in suprafata de 704 mp., in loc de 598 mp., cât a cumparat, fapt care evidentieaza ca la solutionarea recursului nu s-a tinut seama de mentiunile cuprinse in decizia nr.

2296/Rl2008 a C. de A. C. modalitatea de granituire aleasa de instanta de recurs nu respecta dimensiunile terenului proprietatea revizuienților si nici dimensiunile terenului proprietatea paratei R. A.; suprafata de teren aferenta drumului de acces nu are nici o relevanta in stabilirea liniei de granituire dintre proprietatile partilor fiindca granituirea nu vizeaza parcela cu destinatie drum de acces, parcela care nu este proprietatea revizuienților; nu exista o posibilitate practica de a pune in executare decizia civila nr. 1. fara sa fie afectata proprietatea lui R. C., persoana care nu a fost chemată in judecata deoarece fata de aceasta nu erau probleme cu granituirea.

Cata vreme documentele revizuienților din anul 1971 nu au fost modificate, fiind avute in vedere la stabilirea liniei de granituire de catre instanta de apel, iar contractul de vanzare - cumparare si documentatia in baza careia parata R. A. a dobandit dreptul de proprietate se refera la o suprafata de 598 mp si nu de 704 mp este evident ca solutia care trebuia aleasa era cea pentru care s-a optat prin decizia nr. 7. pronuntata de Tribunalul Cluj in dosarul nr. (...), sens în care erau și îndrumarile date de Curtea de A. C. prin decizia civila nr. 2296R/(...).

Prin întâmpinarea (f. 10-14) și întregirea întâmpinării (f. 24-26), formulată de intimata R. A. s-a solicitat respingerea cererii de revizuire și obligarea revizuienților la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă.

Prin decizia civilă nr. 1./(...) a C. de A. C. s-a admis în parte recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile numărul 72 din (...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), care a fost modificată în sensul că a fost admis în parte apelul declarat de reclamanți și admis în parte apelul incident declarat de pârâtă împotriva sentinței civile nr. 375 din (...) a J. Dej, pronunțată în dosarul nr. (...) al J. Dej, care a fost schimbată în sensul că s- a stabilit granița conform planșei numărul 1 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul E. Dan, în apel fila 74 din dosarul numărul (...) al T. C.

S-au menținut restul dispozițiilor.

S-au compensat cheltuielile de judecată în apel și recurs.

Pentru a pronunța această decizie, curtea a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr. 375/(...) a J. Dej pronunțată în primul ciclu procesual, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții T. I. și T. Ana împotriva pârâtei R. A. și în consecință, s-a stabilit linia de demarcație dintre proprietățile lor conform variantei III planșa 5 din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul E. D.

Prin decizia civilă nr. 473/A/(...) a T. C. a fost admis apelul declarat de reclamanți și în consecință, sentința civilă nr. 375/(...) a J. Dej a fost schimbată parțial, în sensul stabilirii liniei de graniță dintre proprietățile părților, conform variantei I planșa III din raportul de expertiză întocmit de expertul E. D.

Prin decizia civilă nr. 2296/R/(...) a C. de A. C. a fost admis recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile nr. 473/A/(...) a T. C., care a fost casată, iar cauza trimisă la Tribunalul Cluj pentru judecarea apelului și a aderării la apel.

La pronunțarea acestei decizii curtea a reținut că niciuna dintre cele trei variante ale raportului de expertiză nu sunt concludente, motiv pentru care, cu ocazia rejudecării, instanța de apel va pune în vedere părților să depună la dosar copii integrale după cărțile funciare referitoare la terenurile în litigiu și nu doar extrase; pârâtei R. A. îi va pune în vedere să depună la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare în baza căruia a cumpărat împreună cu fostul ei soț, R. C., parcela cu nr.top 1. și schița întocmită cu acel prilej, în temeiul căreia s-a efectuat întabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară; va pune în discuția părților necesitatea efectuării unui supliment la raportul de expertiză tehnică, pentru stabilirea liniei de grănițuire dintre proprietățile reclamanților și a pârâtei ținând seama de schița anexă la contractul autentic nr.1277/1971 (f.7 dosar judecătorie) și de schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pârâtei și al fostului ei soț, precum și de suprafața de 113 mp a drumului de acces având nr.top 1. așa cum figurează în cartea funciară nr.2146 Dej, și nu de suprafața de 178 mp. Nu este necesară rectificarea suprafeței de 113 mp a drumului de acces, mai ales că titularul ei, K. N. nu este împrocesuat, ci doar să se țină seama de suprafața scriptică a drumului de acces la stabilirea liniei despărțitoare dintre proprietățile părților.

Totodată, curtea a dispus că instanța de apel va putea administra orice alte probe legale, concludente, utile și pertinente în vederea soluționării juste a raporturilor juridice dintre părți, deduse judecății, bunăoară probe testimoniale.

Prin urmare, instanța de casare prin reținerea că „nu este necesară rectificarea suprafeței de 113 mp a drumului de acces, mai ales că titularul ei K. N. nu este împrocesuat, ci doar să se țină seama de suprafața scriptică a drumului de acces la stabilirea liniei despărțitoare dintre proprietățile părților";, a statuat asupra faptului că drumul de acces are suprafața de 113 mp și că nu este necesară rectificarea acestei suprafețe.

Așadar, instanța de rejudecare trebuia să procedeze în limitele stabilite prin hotărârea instanței superioare. Nu este admisibil ca, după ce instanța de recurs a statuat în drept asupra acestei probleme, instanța de rejudecare să modifice această concluzie, reapreciind probele administrate, ci ea este ținută să ducă la îndeplinire, întocmai, îndrumările primite.

Instanța de rejudecare a respectat îndrumările date de instanța de casare, în sensul că a dispus completarea raportului de expertiză de către același expert, având ca obiectiv stabilirea liniei de graniță dintre proprietățile părților, ținând seama de schița anexă la contractul autentic nr. 1277/1971 de schița anexă la contractul de vânzare-cumpărare al pârâtei și al fostului ei soț, precum și de suprafața de 113 mp a drumului de acces, având nr. top 1. așa cum figurează în cartea funciară 2146 Dej și nu de suprafața de 178 mp avându-se în vedere recomandările deciziei nr.

2296/R/(...) a C. de A. C., precum și actele depuse la dosar în faza procesuală a apelului, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, schițele

și documentația care a stat la baza emiterii de carte funciară nr.

3237/1999.

Prin soluția pronunțată, aceea de stabilire a liniei de graniță dintre imobilul proprietatea reclamantei, înscris în CF 5544 Dej, nr. top

185/2/1/2/1 și imobilul proprietatea pârâtei înscris în CF 6091 Dej nr. top

1., conform variantei I planșa 3 din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de expertul E. D, care face parte integrantă din decizie, instanța de rejudecare a încălcat însă îndrumările date de instanța de casare, alegând o variantă de stabilire a liniei de graniță asupra căreia instanța de casare se pronunțase prin decizia civilă nr. 2296/R/(...).

Mai mult, în varianta I planșa 3 din expertiză, expertul a stabilit linia de graniță dintre cele două imobile, considerând ca limită de pornire limita sud-vestică pct. B și D din planșa 3, situație în care se impune rectificarea drumului de acces cu nr. top 1., de la suprafața de 113 mp la suprafața de

170 mp. Or, așa cum s-a reținut, instanța de casare a stabilit că nu este necesară rectificarea suprafeței drumului de acces, instanța de rejudecare trebuind să țină seama doar de suprafața scriptică a drumului de acces atunci când va stabili linia despărțitoare dintre proprietatea părților.

Conform art. 315 pct. 1 Cod proc.civ., „în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului";, excepția nerespectării acestor dispoziții fiind o excepție de ordine publică ce poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată.

Curtea a apreciat că soluția pronunțată de instanța de apel a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 315 pct.1 Cod proc.civ., așadar, prin încălcarea unei norme imperative de drept procesual civil, motiv pentru care în baza art. 312 pct. 3 Cod proc.civ., curtea a admis în parte recursul declarat de pârâta R. A. împotriva deciziei civile numărul 72 din (...) a T. C. pronunțată în dosar numărul (...), pe care a modificat-o în sensul că, în baza art. 296 alin. 1 Cod proc.civ., a admis în parte apelul declarat de reclamanți și a admis în parte apelul incident declarat de pârâtă împotriva sentinței civile numărul 375 din (...) a J. Dej, pronunțată în dosarul numărul (...) al J. Dej, pe care a schimbat-o în sensul că a stabilit granița conform planșei numărul 1 din suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul E. Dan, în apel fila 74 din dosarul numărul (...) al T. C., pentru următoarele considerente:

Grănițuirea reprezintă operațiunea de determinare a hotarului, limitelor dintre proprietăți, adică acea linie de graniță originară, stabilită fie prin voința comună a proprietarilor, fie impusă prin hotărârejudecătorească sau lege, în cazul inexistenței unei delimitări între proprietăți, cât și în situația în care semnele exterioare existente sunt contestate de părți.

Cele mai sus expuse, implică și concluzia că, la stabilirea, pe cale judiciară, a liniei de graniță, nu este determinantă asigurarea în totul a suprafețelor de teren înscrise în cartea funciară, pentru că, cartea funciară garantează existența dreptului, dar nu și întinderea exactă a acestuia. Dar, nici nu pot fi ignorate suprafețele înscrise în cartea funciară și documentele pe baza cărora părțile și-au intabulat dreptul de carte funciară.

În acest sens, raportat la situația din speță, instanța a luat în considerare că suprafața totală a terenului înscris în cartea funciară este de

1627 mp, că acest teren a fost dezmembrat de către unicul proprietar tabular, K. N., prin autorizația nr. 2. din 4 mai 1971 eliberată de C. P. Dej

(f. 25 din dosarul instanței de apel), în 4 loturi, rezultând parcela cu nr. top

185/2/1/2/1 casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, parcela cu nr. top 1. magazie, curte și grădină în suprafață de 704 mp, parcela cu nr. top

185/2/1/2/3 casă, curte în suprafață de 360 mp, parcela cu nr. top

185/2/1/2/1 drum de acces în suprafață de 113 mp., pentru parcelele cu nr. top 185/2/1/2/1 și 1..

La baza acestei autorizații a stat și o schiță în care sunt descrise imobilele rezultate în urma dezmembrării (f. 24 din dosarul instanței de apel).

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1277/(...) de N. de S. Dej, reclamanții T. au cumpărat de la proprietarul K. N. imobilul cu nr. top 185/2/1/2/1 format din casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, acesta fiind transcris în CF 5544 D.

Imobilul cu nr. top 1. a fost transcris în CF 6091/a Dej în favoarea numitei Ș. A., cu titlu de donație. U. acestei trascrieri Ș. A. a întocmit o documentație tehnică pentru înstrăinarea imobilului cu nr. top 1. ocazie cu care, în urma efectuării măsurătorilor s-a stabilit că suprafața terenului este de 598 mp și nu 700 mp cât figura în CF, că suprafața reală a drumului de acces este de 170 mp și nu de 113 mp.

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1530/(...) a N.ui de S. Dej Ș. A. a vândut pârâtei R. A. și soțului acesteia imobilul cu nr. top 1. magazie și curte în suprafață de 598 mp, cumpărătorii înscriindu-

și dreptul de proprietate în Cf 6. D.

U., pârâta R. A. a efectuat o nouă documentație pe baza căreia s-a stabilit că în urma parcelării din anul 1971 au rezultat suprafețele menționate în cărțile funciare, inclusiv drumul de acces, cu excepția parcelei pârâtei căreia i s-a modificat suprafața de la 704 mp la 598 mp, fără ca să existe o hotărâre judecătorească, astfel că s-a propus revenirea la suprafața inițială de 704 mp.

Modalitatea de grănițuire aleasă de instanța de recurs respectă dimensiunile terenului reclamanților T., cu nr. top 185/2/1/2/1, dimensiunile terenului pârâtei R., dimensiunile drumului de acces, conform planului de parcelare din anul 1971.

De altfel, suprafețele acestor parcele adunate și cu suprafața parcelei cu nr. top 185/2/1/2/3 este de 1627 mp și corespund în totalitateautorizației de dezmembrare și planului anexă de la f. 24, 25 din dosarul instanței de apel.

Curtea a menținut restul dispozițiilor sentinței.

În baza art. 276 Cod proc.civ., curtea a compensat cheltuielile de judecată în apel și recurs.

Analizând cererea de revizuire, prin prisma motivelor invocate, curteaconstată că aceasta nu este întemeiată.

Fără a relua punctual motivele cererii de revizuire, expuse în partea introductivă a considerentelor prezentei decizii, luând în considerare și faptul că o parte a motivelor invocate tind la reanalizarea aspectelor de fond, motivele pentru care cererea de revizuire este nefondată sunt următoarele:

Afirmația revizuienților potrivit căreia instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut, în sensul că a dispus stabilirea liniei de grănițuire conform planșei nr. 1 din suplimentul la raportul de expertiză, deși revizuienții au solicitat stabilirea acestei linii, conform variantei nr. 1 din raportul de expertiză, iar intimata R. A. conform variantei III din același raport, fiind astfel incident motivul de revizuire prev. de art. 322 pct. 2 Cod proc.civ., nu este fondată.

Revizuienții au solicitat stabilirea liniei de mejdie între proprietatea lor și cea aparținând intimatei, acest aspect constituind unul litigios între părți.

Întrucât stabilirea mejdiei a constituit obiectul litigiului promovat de către revizuienți, afirmația potrivit căreia instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut nu este întemeiată.

Revizuienții au solicitat stabilirea mejdiei între proprietăți, instanța de recurs a stabilit această linie, iar faptul că varianta aleasă nu corespunde opțiunii revizuienților, nu semnifică faptul că instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut.

Instanța de recurs a stabilit linia de mejdie în maniera în care a apreciat că aceasta trebuie să arate, faptul că revizuienții nu agreează această modalitate, nu atrage incidența art. 322 pct. 2 Cod proc.civ.

De altfel, așa cum reiese din considerentele deciziei civile nr. 1. a C. de A. anterior evocate, instanța de recurs a luat în considerare la modificarea liniei de graniță față de cea stabilită de instanța de apel în rejudecare, faptul că aceasta nu a ținut seama de cele statuate prin decizia de casare. A. variantei alese de către instanța de rejudecare, instanța de casare se pronunțase prin decizia civilă nr. 2296/R/(...), astfel încât aceasta nu mai putea fi luată în considerare ca o posibilă modalitate de stabilire a mejdiei între proprietățile părților.

Criticile vizând raportul de expertiză invocate în cererea de revizuire, nu au constituit obiecțiuni care să fie învederate cu ocazia rejudecării apelului: neprezentarea expertului la fața locului și erorile conținute în raportul de expertiză.

Singurele obiecțiuni formulate la data de (...) (f. 82 dosar nr. (...) al T. C.) vizau faptul că expertul nu a avut în vedere la efectuarea suplimentului la raportul de expertiză, documentația tehnică pentru rectificarea și înstrăinarea imobilului și faptul că suplimentul nu respectă planurile desituație din anul 1971 și nici documentația de dezmembrare întocmită în acel an.

Prin urmare, relevarea unor aspecte ce constituie obiecțiuni la suplimentul de expertiză în cadrul cererii de revizuire nu este admisibilă.

Nici motivul invocat de revizuienți privind imposibilitatea executării hotărârii față de o terță persoană, ca argument al nelegalității deciziei pronunțate în recurs, nu poate fi susținut cu succes, întrucât așa cum înșiși revizuienții arată, limita de proprietate a terțului R. C. nu este încălcată prin decizia pronunțată în recurs.

Întrucât revizuienții au avut calitatea de reclamanți, aceștia în virtutea principiului disponibilității părților aveau posibilitatea de a stabili cadrul procesual prin chemarea în judecată a tuturor persoanelor față de care aveau interesul ca hotărârea să fie opozabilă.

Potrivit susținerilor intimatei R. A., această terță persoană este fostul său soț, terenul proprietatea revizuienților fiind limitrof celui proprietatea intimatei și fostului său soț.

Nechemarea acestuia în judecată nu poate fi invocată pe calea revizuirii de către revizuienții care aveau posibilitatea de a stabili cu ocazia judecării grănițuirii cadrul procesual adecvat.

Referitor la susținerile din întregirea motivelor de revizuire, referitoare la suplimentul raportului de expertiză, respectiv la suprafețele de teren rezultate în urma stabilirii liniei de grănițuire, nu sunt întemeiate, întrucât în conținutul deciziei a cărei revizuire o solicită se arată în mod explicit că instanța a luat în considerare că suprafața totală a terenului înscris în cartea funciară este de 1627 mp, că acest teren a fost dezmembrat de către unicul proprietar tabular, K. N., prin autorizația nr. 2. din 4 mai

1971 eliberată de C. P. Dej (f. 25 din dosarul instanței de apel), în 4 loturi, rezultând parcela cu nr. top 185/2/1/2/1 casă, curte și grădină în suprafață de 450 mp, parcela cu nr. top 1. magazie, curte și grădină în suprafață de 704 mp, parcela cu nr. top 185/2/1/2/3 casă, curte în suprafață de 360 mp, parcela cu nr. top 185/2/1/2/1 drum de acces în suprafață de 113 mp., pentru parcelele cu nr. top 185/2/1/2/1 și 1..

La baza acestei autorizații a stat și o schiță în care sunt descrise imobilele rezultate în urma dezmembrării.

De altfel, suprafețele acestor parcele adunate și cu suprafața parcelei cu nr. top 185/2/1/2/3 este de 1627 mp și corespund în totalitate autorizației de dezmembrare și planului anexă de la f. 24, 25 din dosarul instanței de apel.

Reiese că instanța de recurs a ținut seama de existența tuturor particularităților terenurilor învecinate - dezmembrări succesive, înstrăinări succesive, existența drumului de acces.

Concluzionând, curtea constată că toate argumentele invocate în susținerea cererii de revizuire, care se întemeiază pe faptul că revizuienții nu agreează varianta de stabilire a mejdiei aleasă de instanța de recurs, sunt nefondate, astfel încât în temeiul art. 326 Cod proc.civ., cererea de revizuire va fi respinsă.

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod proc.civ. revizuienții vor fi obligați să plătească intimatei R. A. suma de 1860 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat (f. 40-41).

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge cererea de revizuire declarată de revizuienții T. ANA și T. I. împotriva deciziei civile nr. 1. din 12 mai 2011 a C. de A. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Obligă revizuienții să plătească intimatei R. A. suma de 1860 lei cheltuieli de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER T. D. T. A. N. M. C. V. M. T.

Red. MV dact. GC

2 ex./(...)

Jud. recurs: A.C., A.A.C., A.I.

← Decizia civilă nr. 64/2011, Curtea de Apel Cluj

Decizia civilă nr. 34/2011, Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 34/2011, Curtea de Apel Cluj