Decizia civilă nr. 1732/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR.1732/R/2013
Ședința publică din 4 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. C. JUDECĂTOR: A. A. C. JUDECĂTOR: ANA I. GREFIER: C. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamanții recurenți P.
M. I., P. N. E., P. E. G., H. D. NARTIRIANA, împotriva deciziei civile nr. 123 din 10 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._, privind și pe pârâții intimați B. I., LS, M. M., P. D. G., P. I., P. M. ,
S. I., V. E. M., V. I., V. M. și V. O., având ca obiect succesiune.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta recurentă H.
D. M., personal, reprezentantul pârâtului B. I., avocat Lenard I., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de_, s-a depus la dosar, prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat
B. I., întâmpinare prin care invocă excepția tardivității recursului precum și excepția inadmisibilității acestuia.
Reclamanta recurentă depune la dosar 4 chitanțe în sumă de 179,46 lei, fiecare și 3 lei timbru judiciar.
Curtea, constată că taxa judiciară de timbru ce trebuie este de 179,46, această taxă trebuia achitată în solidar și nu individual cum s-a achitat, urmând a se dispune restituirea acesteia.
Curtea, pune în discuția părților excepția tardivității recursului invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că își susține excepția tardivității recursului astfel cum a fost invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Reclamanta recurentă solicită respingerea excepției tardivității recursului apreciind că acesta a fost declarat în termenul procedural raportat la data comunicării deciziei atacate și la data declarării recursului, conform ștampilei poștei.
Curtea, în urma deliberării, respinge excepția tardivității recursului având în vedere că în data de 8 și 9, au fost zile nelucrătoare, respectiv sâmbătă și duminică, iar recursul a fost expediat în prima zi lucrătoare.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că își susține excepția inadmisibilității recursului invocată prin întâmpinare, arătând că reclamanții recurenți nu își pot invoca propria culpă în susținerea recursului, având în vedere că ei au fost cei care au depus la dosarul cauzei expertiza extrajudiciară prin care s-a stabilit valoarea terenului reținută de instanța de apel.
Reclamanta recurentă solicită respingerea excepției inadmisibilității recursului, având în vedere că motivele ei privesc nelegalitatea deciziei atacate.
Reprezentantul pârâtului intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind cereri sau excepții de formulat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, pentru motivele invocate prin memoriul de recurs, pe care îl susține în totalitate, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Reprezentantul pârâtului intimat B. I., solicită admiterea excepției inadmisibilității recursului, iar în situația în care se va trece peste aceasta, respingerea recursului și menținerea în totalitate a deciziei recurate și obligarea recurenților la plata cu cheltuielilor de judecată în sumă de 3100 lei, conform chitanței depuse la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 296/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dos. nr._ a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții P. M.
I., P. N. E. Și P. E. G. Și H. D. M. Împotriva Pârâților P. D. G., B. I., P. M., V. M., P. I., V. I. ,
S. I., LS, V. F., V. E. M., M. M. și V. O. și în consecință s-a constatat că defuncții soți B. Grigore și B. V. au dobândit împreună prin edificare în jurul anului 1970 imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița-Năsăud; că defunctului B. (Bilț) Grigore i-a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la mai multe suprafețe de teren printre care și următoarele: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de 11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela 31; că masa succesorală rămasă după defuncta B. V., decedată la data de_ se compune din partea de ½ din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, și a revenit prin moștenire legală defunctului B. Grigore, în cotă de 2/8, în calitate de soț supraviețuitor, precum și defunctei P. Doina și pârâtului B.
I. în calitate de fiică și fiu, în cote de 3/8 fiecare, cealaltă parte de ½ revenindu-i defunctului B. Grigore ca urmare a încetării comunității matrimoniale; că masa succesorală rămasă după defunctul B. Grigore, decedat la data de_, se compune din partea de 5/8 din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, precum și, în întregime, terenurile următoare: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1)
suprafața | de | 2.900 | mp | identificată | prin | tarlaua | 97/5, | parcela | 186; | 2) |
suprafața | de | 1.900 | mp | identificată | prin | tarlaua | 90/1, | parcela | 186; | 3) |
suprafața | de | 2.200 | mp | identificată | prin | tarlaua | 39/1, | parcela | 186; | 4) |
suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de
11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela 31. Această masă succesorală a revenit prin moștenire legală defunctei P. Doina și pârâtului B. I. în calitate de fiică și fiu, în cote de 1/2 fiecare; că masa succesorală rămasă după defuncta P. Doina, decedată la_, se compune din partea de ½ din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, precum și, în întregime, terenurile următoare: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de 11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela
31. Această masă succesorală a revenit prin moștenire legală pârâtului P.
D. G., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de ¼, precum și reclamanților P. M. -I., P. E. -N., P. E. -G. și H.
D. -M., în calitate de fii și fiică, în cotă de ¾ împreună; s-a dispus partajarea imobilelor casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, prin atribuirea lor în natură reclamanților, în cote de ¼ fiecare; s-a dispus partajarea imobilelor terenuri extravilane, înscrise în TP 61874/2003:
1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de
11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; și în TP 4144/2006:
1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela 31, prin atribuirea lor în natură pârâtului B. I. ; au fost obligați fiecare dintre reclamanții P. M. -I., P. E. -N., P. E. -G. și H. D.
-M., la plata către pârâtul B. I., a sumei de 5.922,75 lei cu titlu de sultă; s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților cu privire la imobilele menționate la punctul 6 al dispozitivului, conform tabelului de mișcare parcelară al raportului de expertiză tehnică extrajudiciară topografică efectuată în cauză, astfel: nr. cadastral 249; nr. parcelă 1, 2 și 3; nr. topo 1163/2 și 1165/2; suprafața 2.803 mp; categoria de folosință casă de locuit în regim P, anexe gospodărești și curte, proprietari P. M. -I., P. E. -N., P. E.
-G. și H. D. -M., în cote de ¼ fiecare, cu titlu de moștenire și partaj, în final luându-se act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere următoarele:
În ceea ce privește dobândirea dreptului de proprietate cu privire la imobilele în litigiu, din declarațiile martorului I. cu M. audiat în cauză a rezultat că defuncții soți B. Grigore și B. V. au dobândit prin
edificare în jurul anului 1970 imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea C. Mic 186, aspect care confirmă cele expuse de reclamanți în primul capăt al cererii introductive. Același aspect a fost confirmat și de către pârâtul B. I. prin întâmpinare care a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acțiunii, în sensul stabilirii masei succesorale a antecesorilor lor (ai săi și ai reclamanților), astfel cum a fost ea descrisă în acțiune, cu precizarea că solicită să-i fie lui atribuite casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent, situate în localitatea C. Mic
186. Defunctului Bilț (B. ) Grigore i-a fost reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenul în suprafață de 4 ha 6.620 mp, conform TP 61871/2003 (f. 5), și 5.100 mp, conform TP 4144/2006. Din aceste terenuri, reclamanții, prin modificarea de acțiune depusă la termenul din_ au arătat că solicită să fie introduse în masa succesorală rămasă după defunctul B. Grigore doar următoarele: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de
11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela 31.
Referitor la descrierea și evaluarea bunurilor imobile în litigiu, în cauză a fost efectuată o expertiză tehnică prin care au fost identificate și evaluate imobilele construcții în litigiu, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița-Năsăud, constând în casă de locuit și anexe gospodărești, edificate între anii 1945-1990, în regim de înălțime parter, cu structura de rezistență formată din beton și piatră, pereți din cărămidă și lemn, planșee din lemn, șarpanta din lemn cu învelitoare de țiglă, azbociment și tablă zincată, având instalație electrică și sanitară. Valoarea totală la preț de circulație a acestor imobile a fost stabilită de expert la 86.884 lei din care:
64.156 lei valoarea casei de locuit, 10.484 lei valoarea anexei casei, 5.204 lei valoarea cotețelor, 2.169 lei valoarea grajdului, 527 lei valoarea altor diverse anexe gospodărești și 4.344 lei valoarea împrejmuirilor. În cauză a fost efectuată și o expertiză tehnică judiciară având ca obiectiv evaluarea terenurilor extravilane indicate de reclamanți ca făcând parte din masa succesorală a defunctului B. Grigore. Întrucât, potrivit celor reținute de expert, Primăria C. Mic nu a înregistrat nicio vânzare de teren extravilan, pentru a se putea stabili un preț de piață al terenului, a fost stabilită o valoare tehnică a acestor terenuri de 51.000, 52 lei, rotunjită de instanța de fond la 51.000 lei, pentru ușurința calculelor. Nu a fost evaluată prin expertizele efectuate în cauză suprafața de teren intravilan înscrisă în TP 61871/2003, identificată prin tarlaua 114, parcelele 186, 186/1 și 186/2, aferentă imobilelor casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea
Mic 186, județul Bistrița-Năsăud,drept pentru care s-a procedat la stabilirea valorii acesteia pe baza expertizei întocmite în decembrie 2011 la cererea Camerei Notarilor P. i C. pe anul 2012, astfel: intravilan, categoria de folosință curți construcții, suprafața de 1.120 mp x 5,2 lei/mp = 5.824 lei; intravilan, categoria de folosință arabil, suprafața de 360 mp x 4 lei/mp = 1.440 lei și intravilan, categoria de folosință fânețe, suprafața de
1.323 mp x 3,2 lei/mp = 4.234 lei, în total 11.498 lei (a se vedea tabelul de
mișcare parcelară cu suprafețele măsurate de expertul topograf, însumând 2.803 mp).
Identificarea cadastrală a imobilelor casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița-Năsăud, precum și a terenului aferent s-a realizat prin expertiza tehnică extrajudiciară depusă la dosar în 3 variante, prima în favoarea pârâtului B.
I., a doua în favoarea reclamanților și a treia în favoarea reclamanților împreună cu pârâtul B. I., astfel: nr. cadastral 249; nr. parcele 1, 2 și 3; nr. topo 1163/2 și 1165/2; suprafața 2.803 mp; categoria de folosință casă de locuit în regim P, anexe gospodărești și curte.
În ceea ce privește poziția reclamanților și a pârâtului B. I. și argumentele acestora cu privire la atribuirea bunurilor imobile, prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din_ pârâtul B. I. a solicitat să-i fie lui atribuite imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița-Năsăud, cu obligarea sa la plata sultelor față de ceilalți coproprietari. Instanța de fond a mai reținut că pârâtul B. I. a fost reprezentat de avocat la termenul la care a fost depusă întâmpinarea, precum și la următoarele 4 termene de judecată. Începând cu termenul de judecată din_, nici pârâtul, nici avocatul acestuia nu s-au mai prezentat în instanță și nu s-a solicitat de către pârât judecarea în lipsă. Se mai reține că pârâtul B. I. nu a solicitat administrarea de probe în dovedirea argumentelor pentru care a solicitat atribuirea către el a imobilelor indicate în întâmpinare. Din probatoriul testimonial administrat în cauză rezultă faptul că pârâtul B. I. trece în prezent printr-o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar, fiind proaspăt divorțat, motiv pentru care nu ar avea capacitatea de achita sultă către reclamanți. Mai rezultă faptul că acesta a plecat la muncă în Spania în anul 2002 și de atunci nu s-a mai preocupat de întreținerea construcțiilor care formează obiectul prezentului litigiu și s-ar fi aflat despre intenția acestuia de a nu se mai întoarce în Români și de a scoate la vânzare aceste construcții, așa cum a declarat martorul Someșan Cornel.
Motivarea soluției în drept expusă în considerente sentinței pronunțate este următoarea. Masa succesorală a defunctei B. V., decedată la data de_ se compune din partea de ½ din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, și a revenit prin moștenire legală defunctului B. Grigore, în cotă de 2/8, în calitate de soț supraviețuitor (f. 6), precum și defunctei P. Doina și pârâtului B. I. în calitate de fiică și fiu, în cote de 3/8 fiecare, cealaltă parte de ½ revenindu-i defunctului B. Grigore ca urmare a încetării comunității matrimoniale. Masa succesorală a defunctului B. Grigore, decedat la data de_, se compune din partea de 5/8 din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, precum și din terenurile următoare: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de
11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela 31. Această masă succesorală a revenit prin moștenire legală
defunctei P. Doina și pârâtului B. I. în calitate de fiică și fiu (f. 7-9), în cote de 1/2 fiecare. Masa succesorală a defunctei P., decedată la_ (f. 12), se compune din partea de ½ din imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, precum și din terenurile următoare: Terenuri înscrise în TP 61874/2003: 1) suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; 2) suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; 3) suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; 4) suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; 5) suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; 6) suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; 7) suprafața de 11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; Terenuri înscrise în TP 4144/2006: 1) suprafața de 5.100 mp identificată prin tarlaua 70, parcela
31. Această masă succesorală a revenit prin moștenire legală pârâtului P.
G., în calitate de soț supraviețuitor, în cotă de ¼, precum și reclamanților P. M. -I., P. E. -N., P. E. -G. și H.
D. -M., în calitate de fii și fiică, în cotă de ¾ împreună. Modalitatea de partajare a imobilelor în litigiu este determinată de atitudinea pârâtului B.
I. care nu a cerut administrarea de probe în dovedirea argumentelor ce ar pleda pentru atribuirea către el a imobilelor casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, care de la un anumit moment procesului nu s-a mai prezentat în instanță, nu a fost reprezentat și nu a cerut judecarea în lipsă, astfel că instanța de fond a reținut o lipsă de stăruință a acestuia în cererea sa de atribuire în natură a acestor imobile. Din probatoriul testimonial administrat în cauză s-a mai reținut lipsa capacității financiare a acestuia de a achita sulta, în situația în care imobilele în cauză i-ar fi atribuite, precum și intenția de înstrăinare, în final, a acestor imobile. Cu privire la reclamanți, din același probatoriu testimonial a rezultat faptul că aceștia sunt atașați sentimental de casa de locuit în litigiu pe care o vizitau des până la decesul mamei lor P. Doina, precum și faptul că ar avea capacitatea financiară de achita sulta aferentă, în situația în care acest imobil le-ar fi atribuit. Acestea sunt motivele pentru care imobilele casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent în suprafață de 2.803 mp, situate în localitatea C. Mic 186, județul Bistrița Năsăud, au fost atribuite în natură reclamanților, în cote de ¼ fiecare, aceștia urmând a achita pârâtului B. I. sultă de 49.191 lei, câte 12.297,75 lei fiecare, calculată în funcție de cota de ½ dobândită de acest pârât prin moștenire după părinții săi B. V. și B. Grigore (sulta reprezintă jumătate din valoarea totală a acestor imobile 98.382 lei, care se compune din valoarea de 86.884 lei a construcțiilor și valoarea de 11.498 lei a terenului aferent, astfel cum au fost acestea prezentate la Capitolul III, punctul 2, de mai sus). Cât privește terenurile extravilane care fac obiectul prezentului litigiu, în valoare de 51.000 lei, acestea au fost atribuite în natură pârâtului B. I., cu obligarea lui la plata către reclamanți a sultei de 25.500 lei, potrivit cotei de
½ pe care aceștia au dobândit-o prin moștenire după mama lor, defuncta P. Doina (valoarea acestor terenuri a fost prezentată la Capitolul III, punctul 2, de mai sus). În final, s-a procedat la compensarea sultelor între reclamanți, pe de o parte, și pârâtul B. I., de cealaltă parte, astfel încât reclamanții datorează pârâtului B. I. suma de 23.691 lei, câte 5.922,75 lei fiecare.
În final s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților cu privire la imobilele casă de locuit și anexe gospodărești situate în
localitatea C. Mic 186, județul Bistrița-Năsăud, precum și terenului aferent acestora, astfel: nr. cadastral 249; nr. parcelă 1, 2 și 3; nr. topo 1163/2 și 1165/2; suprafața 2.803 mp; categoria de folosință casă de locuit în regim P, anexe gospodărești și curte, proprietari P. M. -I., P. E.
-N., P. E. -G. Și H. D. -M. .
Prin decizia civilă nr. 123 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud a admis apelul declarat de pârâtul B. I. împotriva sentinței civile nr.296/2012 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul nr._, care a fost schimbată în parte în sensul că:
- a fost dispusă partajarea masei succesorale, în valoare de 140.684 lei, prin atribuirea ei în natură pârâtului B. I., pe care îl obligă să achite fiecăruia dintre reclamanții P. M. I., P. N. E., P. E. G.
, toți domiciliați în C. -N., str. Z., nr.1, județul C. și H. D. M.
, cu domiciliul în C. -N., str. Z., nr.3, județul C. câte o sultă compensatoare de 17.585, 5 lei, în termen de 3 luni de la data pronunțării prezentei decizii;
- a fost înlăturată dispoziția de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței, ce nu contravin prezentei hotărâri.
Intimații-reclamanți P. M. I., P. N. E., P. E. G. și H. D. M. au fost obligați să plătească apelantului, fiecare, suma de câte 513,5 lei cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Criticile pârâtului apelant referitoare la greșita reținere a primei instanțe că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă și evaluarea necorespunzătoare a terenului intravilan aferent construcțiilor în litigiu, respectiv la modalitatea adoptată de partajare în natură a imobilelor litigioase sunt întemeiate, toate celelalte nefiind fondate.
Eronat se reclamă vătămarea din perspectiva prevederilor art. 6 din Convenția Europeană Drepturilor Omului, procedura judiciară desfășurată în fața primei instanțe caracterizându-se prin atributul echitabilității.
Pârâtul a fost legal citat după prescripțiile Codului de procedură civilă la desfășurarea judecății, a participat activ la proces (fiind prezent în instanță la termenul de judecată din data de_, în rest fiind reprezentat de avocat care a și formulat și depus întâmpinare) până la data de_ când prin cererea depusă la dosar f. 158 a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, ulterior lipsind de la proces atât pârâtul, cât și avocatul ales. Contrar susținerilor acestuia din apel, opțiunea aleasă de judecată a cauzei în lipsa sa nu creează situația judecății prin corespondență, în sensul afirmat, în lipsa oricărei dispoziții legale care să impună instanței de judecată ca în circumstanțele date de la momentul respectiv să comunice prin efortul său și pe cheltuiala sa toate actele depuse la dosar ulterior. Este exclusiv în sarcina litigantului, în sarcina căruia este finalizarea în termen util a procesului la care participă, de a se interesa de cursul procesului său ulterior momentului la care dorește ca procedura judiciară să se desfășoare în lipsa sa, asumându-și toate consecințele ce decurg dintr-o asemenea manifestare de voință. Nu există nicio dispoziție legală care să impună instanței obligativitatea comunicării către părți a raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză, în altă modalitate decât înmânarea în ședința publică la termenul de judecată consecutiv momentului la care expertul numit a
depus raportul la dosar. Pe de altă parte potrivit art. 212 Cod proc. Civ., pârâtul nemulțumit de cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară are posibilitatea de a indica nemulțumirile sale la primul termen de judecată după depunerea lucrării la dosar, ori pârâtul care a solicita judecarea cauzei în lipsa sa, neparticipând la ședința de judecată la care s-a constatat depusă lucrarea la întocmirea căreia a fost regulat citat și nedepunând diligențele necesare ce-i erau în proprie sarcină să se intereseze în legătură cu momentul respectiv și să obțină în termen util un exemplar al lucrării științifice, nu a formulat o asemenea cerere, ceea ce conduce la decăderea părții din dreptul de a invoca vreo neregularitate întrucât față de prevederile art. 108 alin. (3) C. proc. civ. și cele ale art. 212 din același cod evocate, neinvocarea neregularității în termenul stabilit duce la acoperirea acesteia, nemaifiind posibilă invocarea ei ulterioară.
Pe de altă parte în circumstanțele date în care din verificările minuțioase întreprinse a rezultat unitar și neechivoc din coroborarea probelor administrate(depoziții testimoniale și înscrisuri) și confirmările părților atrase ulterior în proces, între care și promitenți-cumpărători ai unora dintre imobilele litigioase, componența bunurilor succesorale în sensul stabilit de prima instanță, aspect de altfel necontestat în apel, considerent pentru care nu se mai impun a se reitera reținerile respective, dovedindu-se că pârâtul apelant care până la decesul părinților săi s-a gospodărit împreună cu aceștia a încheiat promisiuni de vânzare cumpărare cu diverse persoane încasând și prețul pentru imobilele terenuri din extravilan, și având în vedere limitele sesizării din punctul de vedere al partajării imobilelor (pârâtul a solicitat expres prin întâmpinarea formulată atribuirea în natură doar a imobilelor construcții și teren aferent din intravilan, neopunându-se solicitării inițiale a reclamanților de atribuire a terenurilor extravilane în indiviziune corespunzător cotelor succesorale, solicitare modificată după ce s-au demonstrat înstrăinările private făcute de pârât fără acordul lor în sensul atribuirii exclusive a terenurilor din extravilan către acesta), eronat se critică în apel neefectuarea de către expertul topometru a unei variante a expertizei în care să propună dezmembrarea în două loturi egale a fiecăreia dintre parcelele din extravilan. Cât timp o atare solicitare de partajare în natură a fiecăruia dintre terenurile din extravilan și atribuire de loturi către pârâtul-apelant, respective împreună pentru reclamanți nu a fost adresată primei instanțe, fiind formulată pentru prima dată în calea de atac, ea nu poate fi satisfăcută.
Partajul în natură în modalitatea instituită de codul de procedură civilă nu presupune în mod obligatoriu dezmembrarea fiecărei parcele de teren atunci când există mai multe, ci prevenirea fărâmițării și atribuirea de terenuri cât mai ușor de exploatat, corespunzător criteriilor de atribuire instituite de capitolul VII ind. 1 "procedura împărțelii judiciare"; din Codul de procedură civilă. Din perspectiva textului art. 673 ind. 10 ce statuează că în privința bunului supus partajului dorit concomitent de coindivizari atribuirea provizorie prin încheiere judecătorească este facultativă, fiind posibilă pentru motive temeinice și ținând seama de împrejurările cauzei atribuirea bunului direct prin hotărâre asupra fondului procesului, ocazie cu care se stabilesc sultele cuvenite și termenul de plată, greșit se critică hotărârea primei instanțe pentru considerentul neatribuirii provizorii a imobilelor din intravilan. Este adevărat că acestea sunt în mod expres pretinse a fi atribuite de reclamanții-intimați pe de o parte și de pârâtul apelant pe de altă parte, însă pe de o parte atribuirea provizorie nu a fost pretinsă primei instanțe, pe de altă parte nu erau întrunite nici în fața primei instanțe, nici în fața celei din apel condițiile adoptării unei asemenea dispoziții cât timp pe de o parte părțile nu au demonstrat că dețin cert mijloace materiale suficiente pentru achitarea sultelor ce se cuvin
adversarului/ilor, iar pe de altă parte reclamanții locuiesc în altă localitate iar pârâtul a lipsit timp îndelungat lucrând în străinătate, unde dorește de altfel să muncească în continuare.
Prima instanță nu a făcut verificări unilaterale în privința situației materiale a litiganților, doar cu referire la pârâtul apelant, actele dosarului cuprinzând probe vizând și situația materială a reclamanților. Apreciate totuși ca neîndestulătoare, în apel s-au făcut verificări suplimentare din această perspectivă, conchizându-se în sensul evocat.
Corect a reținut prima instanță și împrejurarea că pârâtul apelant este plecat în străinătate la muncă, argumentul prezenței sale la un singur termen de judecată neputând proba contrariul. De altfel în apel însuși pârâtul apelant a confirmat acest aspect, în care sens a depus și înscrisuri referitoare la raporturile sale de muncă derulate în timp cu un angajator din Spania.
În ceea ce privește evaluarea imobilelor supuse partajului, critica apelantului este parțial întemeiată, doar cu referire la terenul din intravilan. În mod greșit prima instanță a avut în vedere la stabilirea valorii acestuia criteriul utilizat de notarii publici la calcularea taxelor pe care le percep, cât timp prin expertiza tehnică extrajudiciară achiesată de litiganți, depusă la dosar și necontestată ulterior de niciunul dintre ei, în speță nici pârâtul și nici avocatul acestuia care în perioada respectivă se prezenta la dezbateri, s- a stabilit de către un expert abilitat că valoarea de circulație a terenului de 2820 mp aferent construcțiilor supuse partajului, identificat cu date topometrice și cadastrale este de 2800 lei. În ceea ce privește evaluărilor celorlalte imobile, terenurile din extravilan (în valoare totală de 51.000,52 lei) și construcții (în valoare de 86.884 lei), acestea au fost stabilite de către experți tehnici judiciari numiți de instanță urmare a încuviințării administrării probei tehnice, evaluările nefiind contestate de litigaanți în termenii și condițiile impuse de art. 201 și urm. Cod proc. Civ., astfel că sunt probe câștigate cauzei.
Modalitatea de partajare a imobilelor în discuție adoptată de prima instanță nu a putut fi integral îmbrățișată de tribunal. Deși prima instanță a decis atribuirea către reclamanți a imobilelor construcții și teren aferent în suprafață de 2820 mp., tribunalul a conchis contrariul, apreciind că pârâtul apelant este mai îndreptățit să le dețină. Astfel, din actele dosarului și probele administrate suplimentar în apel (înscrisuri și depozițiile martorilor Mizgan S. și Boca Ludovica) a rezultat unitar că reclamanții locuiesc și au ocupații în altă localitate, nemaivizitând imobilul aparținând bunicilor după decesul lor, deși în copilărie au petrecut ceva timp și acolo, iar pârâtul- apelant a continuat să locuiască în casa părintească, gospodărindu-se împreună cu părinții, și după căsătoria și divorțul său, preocupându-se în continuare de administrarea imobilelor respective, pe care le-a îmbunătățit permanent, și după decesul părinților, iar atunci când revine în țară din străinătate unde muncește continuă să locuiască la domiciliul său, neavând altă locuință. Mai mult, în localitate este cunoscut faptul că voința defuncților a fost ca pârâtului apelant să-i revină imobilele casă și teren în care se gospodărea. Corect a hotărât însă prima instanță că în ceea ce privește imobilele din extravilan (identificate în cele două titluri de proprietate, respectiv în titlul de proprietate 61874/2003: suprafața de 2.900 mp identificată prin tarlaua 97/5, parcela 186; suprafața de 1.900 mp identificată prin tarlaua 90/1, parcela 186; suprafața de 2.200 mp identificată prin tarlaua 39/1, parcela 186; suprafața de 700 mp identificată prin tarlaua 98/2, parcela 186; suprafața de 900 mp identificată prin tarlaua 92, parcela 186; suprafața de 1.100 mp identificată prin tarlaua 95/4, parcela 186; suprafața de 11.200 mp identificată prin tarlaua 96/3, parcela 186; și în TP 4144/2006 suprafața de 5.100 mp identificată prin
tarlaua 70, parcela 31, în valoare totală de 51.005,52 lei), întrucât au fost înstrăinate de pârâtul-apelant către diverse persone, dintre acestea fiind și pârâți față de care s-a extins acțiunea, atestându-se promisiunile de vânzare cumpărare cu înscrisurile întocmite și depozițiile martorilor, respectiv confirmările cumpărătorilor, cele promise spre vânzare și pentru care s-a încasat prețul (atât înainte de deces, cât și după, pârâtul apelant gospodărindu-se împreună cu defuncții părinți) au fost atribuite acestuia.
Nefăcând obiect de controversă vocația la succesiuni și cotele părți deținute de succesorii legali, din perspectiva celor înainte reținute și în raport cu limitele judecărții din apel circumscrise criticilor formulate, în temeiul art. 296 Cod proc. Civ., pentru considerentele de fapt și drept expuse, apelul a fost admis și hotărârea atacată a fost schimbată în parte, în sensul că valoarea masei succesorale (construcții și teren aferent din intravilan și terenuri din extravilan reconstituite în temeiul legilor fondului funciar) este de 140.684 lei, date fiind criteriile de împărțire a bunurilor indivize instituite de legiuitor în textul art. 673 ind. 5 și urm. Cod proc. civ., și că în principiu împărțeala a fost făcută în natură prin formare de loturi, însă circumstanțele din cauza pendinte nu o justifică, să se adopte soluția partajării în natură prin atribuirea în natură a tuturor imobilelor către pârâtul-apelant B. I., care a fost obligat să le achite reclamanților intimați P. M. I., P. N. E. Și P. E. G. și H. D.
M. câte o sultă compensatoare de 17.585,5 lei, conform art. 673 ind.10 alin. 4 Cod proc. civ.a căror incidență se reclamă expres pretinzându-se atribuirea provizorie, în termen de 3 luni de la data pronunțării prezentei decizii, avându-se în vedere cuantumul sumelor și situația materială a apelantului. Consecutiv a fost înlăturată din sentința judecătoriei dispoziția de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților, fără însă a se dispune intabularea pârâtului-apelant asupra imobilelor atribuite, în lipsa unei cereri formulate în acest sens. Toate celelalte dispoziții ale sentinței ce nu contravin celor înainte stabilite au fost menținute.
În temeiul art. 274 Cod proc. Civ. intimații reclamanți au fost obligați să plătească fiecare pârâtului apelant (care nu a criticat dispoziția primei instanțe referitoare la cheltuielile de judecată) cheltuieli de judecată în apel în sumă de câte 513,5 lei, parțial încuviințate în raport de cele solicitate și reprezentând contravaloare taxe de timbru și onorar avocat justificate cu chitanțele atașate la dosar, proporțional cu măsura admiterii apelului.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs P. M. I., P. N.
E., P. E. G., H. D. Nartiriana, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul de a menține valoarea terenului din intravilan de 2800 mp de 11.498 lei așa cum a fost stabilită de prima instanță, și reducerea cheltuielilor de judecată în raport de schimbarea în parte a sentinței atacate, urmare admiterii parțiale a apelului.
Recursul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
În motivarea recursului recurenții au arătat că expertiza extrajudiciară depusă la dosar viza aspecte ce țin de identificarea topografică a terenului și nicidecum de evaluarea acestora. Menționarea de către expertul topograf a valorii terenurilor a fost doar o formalitate, această apreciere nu se raportează la nicio normă sau reper legal, neputând fi luată în calcul la stabilirea valorii masei succesorale.
Atâta timp cât în cauză s-a efectuat o expertiză de evaluare a terenurilor din extravilan, față de terenul din intravilan, nu poate fi luată în considerare o valoare derizorie indicată de un expert care nu este în
măsură a efectua astfel de evaluări, atâta timp cât proba admisă în cauză a fost expertiza topografică.
Urmare admiterii parțiale a apelului, cuantumul de 2054 lei cheltuieli de judecată este mai mare în raport de faptul admiterii în parte a apelului și schimbării în parte a sentinței atacate.
Prin întâmpinarea depusă intimatul Builțiu I. a invocat, în principal, excepția tardivității recursului, excepția inadmisibilității recursului și pe fond a solicitat respingerea acestuia.
Cu privire la tardivitatea recursului, intimatul a arătat că decizia instanței de apel a fost comunicată reclamanților la data de_, iar recursul a fost declarat la data de_, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac a recursului.
Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, intimatul a arătat că prin motivele de recurs nu se invocă motive de nelegalitate care ar putea fi analizate de instanța de recurs, ci motive de netemeinicie, motive care nu se încadrează în cerințele art. 304 Cod proc.civ.
În ce privește fondul recursului, intimatul a arătat că valoarea de circulație a terenului, așa cum a fost reținută de instanța de apel nu este o valoare derizorie, iar în ce privește reducerea cheltuielilor de judecată, recurenții omit să observe că aceste cheltuieli au fost reduse de instanța de apel.
Cu privire la excepția tardivității recursului, instanța s-a pronunțat în ședința publică din_, reținând că recursul a fost formulat în termen. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că parte din acestea se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., text de lege prin prisma căruia va proceda la analizarea
acestora.
Curtea constată că în cauză este incidentă excepția inadmisibilității acelor motive de recurs care vizează netemeinica hotărârii atacate, respectiv a acelor motive de recurs care se referă la starea de fapt și la probe, având în vedere că dispozițiile art. 304 pct. 10 și 11 Cod proc.civ., au fost abrogate prin art. I pct. 1111și pct. 112 din OUG nr. 138/2000.
În ce privește motivele de recurs care pot fi analizate ca motive de nelegalitate, curtea reține următoarele:
Cu ocazia judecării cauzei în fond s-a depus la dosarul cauzei de către reclamanți expertiza tehnică extrajudiciară (f. 50-59), prin care s-a identificat și evaluat terenul în litigiu, stabilindu-se că valoarea de circulație a terenului în suprafață de 2820 mp aferent construcțiilor supuse partajului este de 2800 RON. Această expertiză nu a fost contestată de părțile din proces.
Cu ocazia judecării apelului declarat de pârâtul B. I., curtea constată că în ședința publică din_ s-a solicitat de către reprezentantul acestuia administrarea următoarelor probe: expertiză topografică pentru identificarea terenurilor în litigiu, expertiză de evaluare a valorii de circulație după standardele internaționale pentru terenul intravilan, probe testimoniale și expertiză de evaluare a construcțiilor și solicitarea unor relații de la Administrația Financiară Cluj-Napoca.
Față de solicitarea apelantului cu privire la evaluarea terenului intravilan, reprezentanta intimaților a arătat că se opune încuviințării acestor probe, având în vedere că în fața instanței de fond nu s-au formulat obiecțiuni la expertizele administrate în cauză, implicit și la expertiza extrajudiciară depusă la dosarul cauzei de către reclamanți, că terenul intravilan a fost temeinic evaluat, expertiza extrajudiciară depusă la dosarul
cauzei nefiind contestată de pârât. De asemenea, reprezentanta intimaților s-a opus admiterii celorlalte probe solicitate de pârâtul apelant.
Prin urmare, curtea constată că prin recursul declarat reclamanții își contestă propria poziție procesuală, referitoare la faptul că valoarea de circulație a terenului intravilan a fost stabilită în mod corect prin expertiza tehnică extrajudiciară, că nu este o valoare derizorie, că reprezintă valoarea de piață a acestui teren.
Curtea apreciază că instanța de apel în mod legal a avut în vedere expertiza extrajudiciară de evaluare a terenului din intravilan, față de criteriul utilizat de notarii publici la calcularea taxelor pe care le percep, că concluziile acestui raport depus chiar de către recurenți au fost puse în discuția părților, că reclamanții nu-și pot invoca propria culpă în susținerea recursului, că nu pot invoca producerea unei vătămări în sensul art. 105 alin. 2 Cod proc.civ., care să fie înlăturată în recurs, în condițiile în care ei au fost cei care au depus la dosarul cauzei expertiza tehnică extrajudiciară și, în apel, s-au opus efectuării unei expertize judiciare de evaluare a terenului intravilan.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, curtea apreciază că este nefondat, deoarece instanța de apel a redus cheltuielile suportate de apelant de la suma de 5053 lei la suma de 2054 lei, proporțional cu măsura admiterii apelului.
Pentru considerentele reținute, curtea va respinge recursul declarat de reclamanții P. M. I., P. N. E., P. E. G., H. D. Nartiriana împotriva deciziei civile nr. 123 din 10 decembrie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunțată în dosar nr._, pe care o va menține.
Urmare respingerii recursului, fiind în culpă procesuală, în baza art.
274 Cod proc.civ., recurentul va fi obligat să plătească intimatului B. I. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.
Curtea va acorda parțial cheltuielile de judecată suportate de intimat în recurs, raportat la dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., potrivit cărora, judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, ori de câte ori va constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
În speță, onorariul avocațial achitat de intimatul B. I. a fost de 3800 lei, potrivit chitanțelor de la f. 27 și 28 din dosar.
Aplicând dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod proc.civ., curtea nu cenzurează contractul de asistență juridică, care-și produce pe deplin efectele între părți, ci apreciază că onorariul părții care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, față de mărimea pretențiilor și complexitatea cauzei.
În speță, cuantumul onorariului avocațial de 1000 lei acordat de instanță corespunde cerințelor reținute, respectiv mărimea pretențiilor, complexitatea cauzei și timpul de soluționare a acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții P. M. I., P. N.
E., P. E. G., H. D. M. împotriva deciziei civile nr. 123
din 10 decembrie 2012 a Tribunalului Bistrița-Năsăud pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească intimatului B. I. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, parțiale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | GREFIER | |||
A. | C. A. | A. C. | ANA I. | C. B. |
Red. IA dact. GC 2 ex/_
Jud.apel: M.L.Bulea, C. Nășcuțiu
| ← Decizia civilă nr. 885/2013. Succesiune | Decizia civilă nr. 158/2013. succesiune → |
|---|
