Decizia civilă nr. 23/7. Încuviințare executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZ IA CIVILĂ nr. 23 7/ R/2 01 3Ședința publică din data de 22 mai 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: R. - I. B., judecător JUDECĂTOR: M. L. B.
JUDECĂTOR: G. C. F., președinte de secție
GREFIER: N. G.
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale împotriva încheierii civile nr. 9350/CC/2012 pronunțată la data de 28 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 2821Cod procedură civilă este competentă să soluționeze prezentul recurs.
Constatând că nu se formulează cereri, că recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul declară închisă faza dezbaterilor și dispune judecarea cauzei.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată,
Prin încheierea civilă nr. 9350/CC/2012 pronunțată la data de 28 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite a procesului-verbal de contravenție nr. 850477/_ încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București, prin D. R. de
D. și P. B. formulată de executorul judecătoresc I. E., în cadrul dosarului execuțional nr. 14/ex/2012 referitor la creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale S.A. București, prin D. R. de D. și P. B. și debitorul S. R. .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probatoriului administrat, a reținut faptul că deși este adevărat că procesul-verbal de contravenție neatacat în termen constituie titlu executoriu, potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, totuși calitatea de creditor fiscal pentru amenda contravențională aplicată în temeiul procesului-verbal ce constituie titlu executoriu în prezenta cauză este unitatea administrativ-teritorială la bugetul local al căreia se face venit amenda în cauză.
Astfel, potrivit art. 295 alin. (1) din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003, așa cum a fost modificat prin OUG nr. 21/2006 aprobată de Legea nr. 314/2006, ultima intrată în vigoare la 21 iulie 2006, impozitele și taxele locale, precum și amenzile constituie integral venituri la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.
Este real faptul că în același timp se afla în vigoare și art. 8 alin. (3) din OG nr. 2/2001, invocat de creditoare, potrivit căruia amenda pentru lipsa rovinietei se făcea venit la bugetul de stat în proporție de 75%, iar în proporție de 25% revenea creditoarei, însă acest text de lege este abrogat din anul 2006, odată cu modificarea art. 295 alin. (1) Cod fiscal, întrucât potrivit art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, în materie fiscală (amenda contravențională fiind în mod evident o creanță fiscală), dispozițiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile Codului fiscal.
Cum în speță, se constată un conflict evident în Codul fiscal și OG nr. 15/2002, amenda neputând fi concomitent și venit integral la bugetul local și venit în proporție de 75% - 25% la bugetul de stat, respectiv creditoarea, instanța a apreciat că sunt incidente prevederile art. 1 alin.
(3) din Codul fiscal, context în care pentru amenda în cauză CNADNDR nu are calitate de creditor, aceasta urmând a fi executată silit de organele fiscale ale autorităților locale în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
În drept s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 295 alin. (1) din Codul fiscal - Legea nr. 571/2003.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București, prin D. R. de
1
D. și P. B., solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii formulate de executorul judecătoresc cu consecința încuviințării executării silite a titlului executor - procesul-verbal de constatare a contravenției.
În motivare s-a arătat faptul că dispozițiile art. 39 din O.G. nr. 2/2001 fac referire la punerea în executare a amenzilor contravenționale ce constituie creanțe bugetare.
Art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 prevede faptul că sumele încasate în urma aplicării amenzilor se fac venituri la bugetul de stat în proporție de 75%, restul de 25% revenind Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București, ca venituri extrabugetare.
Creanța a cărei executare s-a solicitat nu este una bugetară, astfel că dispozițiile O.G. nr.
2/2001 nu sunt aplicabile.
Executarea procentului de 25% se face conform Codului de procedură civilă. În drept s-au invocat dispozițiile art. 299 C.proc.civ.
Recursul a fost înregistrat inițial pe rolul secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal, fiind transpus pe rolul secției I civile la data de 11 aprilie 2013.
Intimații, legal citați, nu s-a prezentat în instanță și nici nu au depus apărări scrise la
dosar.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, precum
și sub toate aspectele conform art. 3041C.proc.civ., tribunalul constată că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, neexistând niciun motiv care să ducă la casarea sau modificarea acesteia pentru motivele care urmează a fi relevate.
Conform art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 84/2003 Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București este societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Executarea sancțiunii amenzii aplicată de Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București se face potrivit art. 39 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, respectiv în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor fiscale, adică potrivit O.G. nr. 92/2003, republicată.
Punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face conform art. 39 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 2/2001 de către organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției în termenul prevăzut de lege.
În vederea executării amenzii, pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organul din care face parte agentul constatator comunică din oficiu procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, neatacat cu plângere în termenul legal, în termen de 30 de zile de la data expirării acestui termen, organelor de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană fizică.
Amenda de 1.000 lei aplicată pentru contravenția reținută în sarcina intimatului, are o natură juridică unică, aceea de creanță bugetară, dat fiind faptul că derivă în urma nașterii unui raport juridic fiscal stabilit între un organ al statului și o persoană fizică.
Această amendă, care se încadrează în limitele legale, reprezintă și trebuie privită ca o creanță indivizibilă până la momentul realizării ei.
Ca atare, prin aplicarea sancțiunii amenzii ia naștere un raport juridic fiscal, creanța fiind una fiscală supusă executării în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală, conform art. 1 alin. 2 din OG nr. 92/2003, republicată.
Textul art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, republicată, invocat de recurentă în apărare, conform căruia "sumele încasate în urma aplicării amenzilor se fac venit la bugetul de stat în proporție de 75%, diferența de 25% revenind, ca venituri extrabugetare, Companiei Naționale de Autostrăzi și D. Naționale din România - S.A."; se referă la sumele încasate, ceea ce presupune ca mai întâi amenda aplicată să fie încasată, adică achitată de contravenient.
Dat fiind faptul că amenda este una singură și aceasta este în sumă de 1.000 lei, ea își păstrează caracterul de creanță bugetară, astfel că în situația în care debitorul nu-și îndeplinește obligația de plată de bunăvoie, executarea silită se impune a fi realizată de organele de specialitate ale unităților subordonate Ministerului Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală, în a căror rază teritorială își are domiciliul fiscal contravenientul persoană fizică.
Numai ulterior încasării, în baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, republicată, organul fiscal ce a încasat în întregime amenda va vira în contul recurentei cota de 25% din amendă.
Fiind vorba de o singură amendă ea nu poate fi executată procentual de organe diferite. Este și motivul pentru care textul art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, republicată, se referă la sumele încasate în urma aplicării amenzilor și nu la sumele ce constituie amenzi.
2
Pe de altă parte, procesul-verbal de constatare a contravenției constituie titlu executoriu numai în cazul în care nu a fost atacat în termenul legal de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Or, la dosarul cauzei, nu există dovada legalei comunicări a actului cu contravenientul, pentru a se putea verifica dacă într-adevăr procesul-verbal a devenit sau nu executoriu.
În baza considerentelor exprimate, reținând caracterul unitar al amenzii, natura sa de creanță bugetară, precum și faptul că textul art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, republicată, prevede imperativ condiția prealabilă a încasării sumei, virarea ei în proporțiile stabilite de 75%, respectiv de 25% fiind o operațiune ulterioară încasării, tribunalul făcând aplicarea dispozițiilor art. 3041, art. 312 C.proc.civ. raportat la art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, republicată, art. 39 alin. 1 lit. a și alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, va respinge ca nefondat recursul declarat.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către intimat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România S.A. București, prin D. R. de D. și P.
B., cu sediul în B., strada Mihail K. nr. 13, bloc C2, scara 1, județul B. împotriva încheierii civile nr. 9350/CC/2012 pronunțată la data de 28 septembrie 2012 de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o menține ca legală și temeinică.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | G. | IER, | ||||||
R. | I. B. M. | -L. | B. | G. | C. F. | N. | G. |
red. F.G.C./dact. F.G.C./2 exemplare _
3
| ← Decizia civilă nr. 11/6. Încuviințare executare silită | Decizia civilă nr. 22/2013. Încuviințare executare silită → |
|---|
