Decizia civilă nr. 327/2013. Reexaminare taxă de timbru
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a2
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIERE CIVILA 327/C.C./2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ D_ OMB. 2013 COMPLETUL COMPUS DIN: PREȘEDINTE: D. -I. T.
GREFIER: E. C.
Pe rol este judecarea cauzei cererii de reexaminare formulată de petentul R. A. G., împotriva încheierii civile din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. .
Cererea este soluționată în camera de consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Deliberând reține că prin cererea formulată petentul R. A. G. a solicitat anularea dispoziției de achitare a taxei judiciare de timbru in valoare de 6976 lei stabilita pentru cererea adiționala formulata in prezentul dosar.
În motivarea cererii petentul a arătat că prin acțiunea civila înregistrata la prezentul dosar reclamanta B. I. C. a solicitat obligarea sa la restituirea sumei de 286.500 lei, pretins a fi împrumutata prin contractul încheiat la data de_, plus dobânda legala, calculata de la data înregistrării acțiunii si pana la plata efectiva a datoriei.
Prin cererea reconvenționala a solicitat inițial instanței să se constate ca a intervenit compensația pentru suma de 2. lei plus dobânda legala sau alte sume solicitate de reclamanta pe calea acțiunii intre creanța invocata de
B. I. C. fata de R. A. G. cu creanța deținuta de R. A. G. fata de B. I. C., ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R. A. G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B. I. C. .
Ulterior, prin cererea adiționala înregistrata la dosarul cauzei in data de_ a formulat o serie de explicitări si completări fata de cererea introductiva, solicitând sa se constatate existenta unei creanțe a sa fata de
B. I. C. pentru suma de 286.500 lei plus dobânda legala de la data înregistrării acțiunii introductive si pana la plata efectiva a datoriei, ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R.
G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B. I. C. si pe cale de consecință:
- în principal să se constate ca a intervenit compensația pentru suma de 286.500 lei plus dobânda legala de la data înregistrării acțiunii introductive si pana la plata efectiva a datoriei, intre creanța invocata de B.
I. C. fata de R. A. G. cu creanța deținuta de R. A. G. fata de B.
I. C., ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R. A. G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B.
I. C.
- în subsidiar, sa se dispună obligarea d-nei B. I. C. la plata sumei de 286.500 lei plus dobânda legala de la data înregistrării acțiunii
introductive si pana la plata efectiva a datoriei, către petent, in măsura in care nu sunt îndeplinite condițiile pentru a interveni compensația intre cele doua creanțe.
Fata de modificarea cererii reconvenționale inițiale, instanța a dispus obligarea sa la plata unei taxe judiciare de timbru suplimentar de 6976 lei. A mai menționat ca, fata de cererea reconvenționala inițiala, el a achitat o taxa judiciara in cuantum de 6976 lei fapt pentru care apare ca nelegala impunerea unei taxe judiciare suplimentare pentru aceleași pretenții.
Petentul a invocat dispozițiile art. 34 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora "când o acțiune are mai multe capete de cerere cu finalitate diferita, taxa judiciara de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere in parte, după natura lui, cu excepția cazurilor in care prin lege se prevede altfel";. Potrivit legii, se taxează fiecare capăt de cerere care are finalitate diferita.
După cum rezulta din formularea petitelor, acestea nu au o finalitate diferita, astfel incat sa determine obligația sa să plătească o taxa judiciara suplimentara.
Potrivit art. 30 NCPC "oricine are o pretenție împotriva unei alte persoane ori urmărește soluționarea in justiție a unei situații juridice are dreptul sa facă o cerere înaintea instanței competente";.
In primul rând, se impune a se observa ca pretențiile sale fata de B. ILDICO C., atât in cererea reconvenționala cat si ulterior modificării acesteia decurg dintr-un singur raport juridic si cuprind aceeași suma -
286.500 lei. Nu s-a invocat un alt raport juridic si nici nu s-a mărit suma inițiala.
Apoi, capetele de cerere formulate, atât inițial cat si prin cererea adiționala, se refera la clarificarea creanței pe care el pretinde ca o deține asupra lui B. ILDICO C., pentru aspectele învederate in cuprinsul acțiunii reconvenționale. Atât pe cererea inițiala cat si pe cea modificata, instanța investita cu aceasta acțiune este datoare a analiza acest raport juridic obligațional, respectiv daca exista sau nu creanța invocata de asupra d-nei B. I. C. .
In nici una dintre variantele cererii nu se solicita o analiza a altui raport juridic sau rezolvarea altor chestiuni de drept.
Petentul a mai arătat că din modalitatea in care a înțeles sa formuleze cererea reconvenționala inițiala si cererea adiționala rezulta doua aspecte:
Cererea reconvenționala inițiala cuprinde (in petitul 2) atât o cerere in constatare a existentei creanței intre părți (ce rezulta implicit) cat si pretenția principala - obligația de a face - obligația de plata a creanței si stingerea ei prin compensare.
Cererea adiționala, care reprezintă modificarea cererii inițiale, cuprinde (in petitul 2) atât o cerere in constatare a existentei creanței intre parti (formulata explicit) cat si pretenția principala - obligația de a face - obligația de plata a creanței si stingerea prin compensare sau plata.
Petitul de constatare a creanței sale fata de B. I. C., introdus in cererea adiționala (petitul 2, prima parte), reprezintă un fapt pregătitor fata de pretențiile concret formulate pe calea acțiunii, fiind inserat pentru a asigura o evoluție logica a soluției asupra capătului principal din acțiune - obligarea la plata creanței invocate. Oricum, pentru ca instanța sa dispună asupra plații creanței, in oricare dintre variante, trebuia sa analizeze in primul rând daca exista sau nu creanța pretinsa.
In continuare, ca urmare a stabilirii de către instanța de judecata a existentei creanței sale fata de B. I. C., se impune a se trece la soluționarea capătului de cerere principal (si singurul care are o existenta concreta in speța) - obligația de a face, obligația de plata a creanței.
In acest caz, fata de cererea inițiala in care a solicitat sa se constate ca a intervenit compensația pentru suma de 286.500 lei, in cererea reconvenționala a păstrat, in principal acest petit, iar in subsidiar a solicitat, ca in măsura in care se apreciază ca nu sunt îndeplinite condițiile compensației, sa se dispună obligarea paratei la plata sumei pretinse.
Apreciază ca nici in acest caz nu poate fi vorba de capete de cerere cu finalitate diferita care sa impună achitarea de 2 ori a unei taxe judiciare pentru aceeași pretenție.
In fapt, finalitatea capetelor de cerere - atât in cererea inițiala cat si in cea modificata - constă in obligarea paratei la plata către petent a sumei datorate, fiind o singura solicitare si un singur efect al acțiunii reconvenționale promovate. Singura diferența consta in modalitatea in care urmează a se stinge aceasta creanța de către parata, respectiv prin compensare sau plata. Oricum, fata de formularea petitului inițial, instanța va fi datoare sa analizeze situația compensării iar in măsura in care va aprecia ca nu este posibila realizarea compensării, consecința fireasca va fi sa oblige la plata parata pentru suma pretinsa.
Si in acest caz, instanța de judecata nu va trebui sa realizeze o analiza suplimentară a altor chestiuni de drept întrucât soluția asupra unui punct din petitul 2 al cererii modificate va admite sau va exclude soluția asupra celuilalt punct.
De altfel, precizează că intr-un caz similar, legea impune obligația de plata a taxei de timbru doar o singura data - este cazul prevăzut de art. 3 alin. 2 lit. a din OUG 80/2013 - "se taxează potrivit alin. 1 si următoarele categorii de acțiuni a) in constatarea nulității, anularea rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părtilor in situația anterioara este scutita de taxa de timbru daca este accesorie acestor cereri."
Prin urmare, consideră că cererea adiționala cuprinde mai degrabă o explicitare (mai detaliata) a petitului 2 formulat inițial in cererea reconvenționala, respectiv o completare a modalității de stingere a pretenției invocate, fără a se urmări o alta finalitate fata de cea stabilita anterior.
Fata de aceste considerente, consideră că se impune a se avea in vedere ca, in orice varianta a cererii, urmărește a obține plata sumei de 286.500 lei de la B. ILDICO C., fiind un raport obligațional unic, neschimbat fata de cererea inițiala si o suma pentru care deja a achitat o taxa judiciara in cuantum de 6976 lei.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea reconvențională formulată pârâtul R. A. G. a solicitat să se constate ca a intervenit compensația pentru suma de 286.500 lei plus dobânda legala sau alte sume solicitate de reclamanta pe calea acțiunii intre creanța invocata de B. I. C. fata de R. A. G. cu creanța deținuta de R. A. G. fata de B. I. C., ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R. A. G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B. I. C. .
Ulterior, prin cererea adiționala înregistrata la dosarul cauzei in data de_ a formulat o serie de explicitări si completări fata de cererea introductiva, solicitând sa se constatate existenta unei creanțe a sa fata de
I. C. pentru suma de 286.500 lei plus dobânda legala de la data
înregistrării acțiunii introductive si pana la plata efectiva a datoriei, ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R.
G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B. I. C. si pe cale de consecință:
- în principal să se constate ca a intervenit compensația pentru suma de 286.500 lei plus dobânda legala de la data înregistrării acțiunii introductive si pana la plata efectiva a datoriei, intre creanța invocata de B.
I. C. fata de R. A. G. cu creanța deținuta de R. A. G. fata de B.
I. C., ca urmare a cesiunii de creanța dintre RELRAMO SRL in calitate de cedent si R. A. G., in calitate de cesionar, având ca debitor cedat pe B.
I. C.
- în subsidiar, sa se dispună obligarea d-nei B. I. C. la plata sumei de 286.500 lei plus dobânda legala de la data înregistrării acțiunii introductive si pana la plata efectiva a datoriei, către petent, in măsura in care nu sunt îndeplinite condițiile pentru a interveni compensația intre cele doua creanțe.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin.1 lit. g și 1¹ din Legea nr.146/1997, în vigoare la data formulării cererii reconvenționale, "Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:… peste 250.000 lei - 6.611 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.
Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și cererilor în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie cererii în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea actului juridic patrimonial";.
Conform art.14 din aceeași lege "Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferita, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel";.
Raportat la cele menționate mai sus, instanța consideră nefondate susținerile petentului, în sensul că petitele din cererea sa nu au o finalitate diferită, întrucât petentul a formulat o cerere având ca obiect constatarea existenței unei creanțe, precum și o cerere în realizare, având ca obiect obligarea reclamantei la plata sumei de 286.500 lei.
Este adevărat că pretențiile petentului privesc un sigur raport juridic, însă cele două cereri, una în realizarea dreptului, alta în constatare, au o finalitate diferită. Astfel, printr-o acțiune în realizare se solicită instanței obligarea pârâtului la respectarea dreptului pretins de reclamant, hotărârea pronunțată fiind susceptibilă de executare silită, în timp ce acțiunea în constatare este aceea prin care reclamantul solicită instanței să constate existența unui drept al său împotriva pârâtului, fără ca instanța să îl oblige pe acesta la executarea unei prestații.
În consecință, instanța consideră că petentul datorează taxa judiciară de timbru atât pentru acțiunea în constatarea existenței unui drept patrimonial, conform art. 2 alin. 1¹ din Legea nr.146/1997, cât și pentru acțiunea în realizarea dreptului, în temeiul art. 2 alin.1 lit. g din Legea nr.146/1997.
Pentru aceste motive, instanța consideră neîntemeiată cererea de reexaminare formulată de petent, urmând ca în baza art.18 din Legea nr.146/1997 să o respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge cererea de reexaminare formulată de petentul R. A. G. împotriva încheierii din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
-I. T.
Grefier,
C.
Red. D.T./E.C./_
| ← Încheierea civilă nr. 129/2013. Reexaminare taxă de timbru | Încheierea civilă nr. 18/2013. Reexaminare taxă de timbru → |
|---|
