Decizia civilă nr. 836/2013. Succesiune
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 836/R/2013
Ședința publică de la 05 Septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. -A. C.
JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: ANA-SS GREFIER: C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent Murean A. -I., recurent M. Ana, împotriva Sentinței civile nr. 143/_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei D., privind și pe intimat G. E., intimat
M. R., intimat M. M. cu domiciliul ales, având ca obiect succesiune. La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
recurent pârât - M. Ana personal și asistați de reprezentanta recurenților avocat R. Cecilia
reprezentantul intimaților avocat B. Octavian M. Lipsă fiind:
intimat reclamant - G. E.
intimat reclamant - M. R.
intimat reclamant - M. M.
recurent pârât - M. A. I.
recurent pârât - M. Ana Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care reprezentanta recurenților depune la dosar chitanța nr. 515701127/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 75 lei și timbru judiciar în sumă de 3 lei.
Instanța constată faptul că recurenții mai au de achitat o diferență de taxă judiciară de timbru în sumă de 75 lei, având în vedere faptul că petitul privind masa succesorală nu a fost timbrat.
Reprezentanta recurenților solicită lăsarea cauzei pentru a doua strigare în vederea achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 75 lei.
Instanța reține cauza pentru a doua strigare. La a doua strigare a cauzei au răspuns:
recurent pârât - M. Ana personal și asistați de reprezentanta recurenților avocat R. Cecilia
reprezentantul intimaților avocat B. Octavian M. Lipsă fiind:
intimat reclamant - G. E.
intimat reclamant - M. R.
intimat reclamant - M. M.
recurent pârât - M. A. I.
recurent pârât - M. Ana
Reprezentanta recurenților depune la dosar chitanța nr. 515701127/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 75 lei.
Părțile arată că nu mai au alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta recurenților solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în scris, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T. UL
Reține că prin
Sentința civilă nr. 143/_ pronunțată în dosar nr._ * al Judecătoriei D., a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. I. junior, în ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea de carte funciară și, în consecință, a respins acest capăt de cerere formulat în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Au fost respinse excepțiile tardivității capătului de cerere privind anularea certificatului de moștenitor și
inadmisibilității capătului de cerere privind rectificarea de carte funciară; a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantele G. E., M. R., M.
M., în contradictoriu cu pârâții M. Ana și M. A. I., și s-a dispus anularea Certificatului de moștenitor nr.91/2006, eliberat după defuncții părinți M. A., decedat la data de_ și M. E., decedată la data de_ în Dos. succesoral nr. 111/2006, eliberat de Biroul notarului public Nina Racolța, cu sediul în D., str. 1 Mai, nr. 20, județul Cluj; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul M. A., prin sistarea comunității de bunuri, reprezintă cota de ½ parte din cota de 1/3 parte din apart. nr. 1, situat în D., str. S. B., nr. 18, județul Cluj, ce constă din: 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, WC, pivniță, balcon, cu suprafața utilă de 66,90 m.p. înscris în C.F. ind. D., nr. 6678 nr. ser. A + 1, nr. top. 506/S/I de sub B.1, cu cota de ½ parte din cota de 1/3 parte din cota de 150/273 parte folosință teren, terenul în suprafață de 273 m.p. fiind proprietatea Statului Român, înscris în C.F. col. D., nr. 6487 cu nr. top. 506/1/S ce constau din: branșament și racord de apă, canalizare, electricitate, ziduri mediane, verandă, coridor și șarpantă comună; imobilul cu nr. top. 506 din
C.F. nr. 878, dobândit cu titlu "drept cumpărare";; s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta M. E. reprezintă cota de 5/8 parte din cota de 1/3 parte din apart. nr. 1 situat în D., str. S. B., nr. 18, județul Cluj, ce constă din: 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, WC, pivniță, balcon, cu suprafața utilă de 66,90 m.p. înscris în C.F. indiv. D. nr. 6678 nr. ser. A + 1, nr. top. 506/S/I de sub B.1, cu cota de ½ parte din cota de 1/3 parte din cota de 150/273 parte folosință teren, terenul în suprafață de 273
m.p. fiind proprietatea Statului Român, înscrise în C.F. col.D., nr. 6487 cu nr. top. 506/1/S ce constau din branșament și racord de apă, canalizare, electricitate, ziduri mediane, verandă, coridor și șarpantă comună; imobilul cu nr. top. 506 din C.F. 878, dobândit cu titlu "drept cumpărare";; s-a constatat că vocație succesorală la masa partajabilă rămasă după defuncții M. A. Și
M. E. au: reclamantele G. E., M. R., M. M. în calitate de fiice, în cotă de 1/5 parte fiecare, din cota de 1/3 parte din masa succesorală; pârâtul M. A. I., în calitate de nepot de fiu al fratelui reclamantelor(defunctul M. A. I. junior) și pârâta M. Ana, în calitate de soție supraviețuitoare a fratelui reclamantelor, împreună în cotă de 1/5 parte, din cota de 1/3 parte din masa succesorală; numitul M. I., în
calitate de fiu, în cotă de 1/5 parte, din cota de 1/3 parte din masa succesorală; s-a dispus eliberarea unui nou Certificat de moștenitor după defuncții M. A. și M. E., inclusiv pe numele reclamantelor G. E.
, M. R., M. M., în cotele menționate anterior; s-a dispus rectificarea înscrierii în C.F. indiv. nr. 6678 D. nr. ser. A + 1, nr. top. 506/1/S/I de sub
B.1 și C.F. col. D. nr. 6487, nr. top. 506/1/S, în sensul anulării Încheierii de întabulare și radierii dreptului de proprietate a pârâtei M. Ana; s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantelor și pârâților, în cotă de câte 1/5 parte din cota de 1/3 parte din masa succesorală pentru fiecare reclamantă, respectiv în cotă de 1/5 parte, din cota de 1/3 parte din masa succesorală pentru pârâți împreună, cu titlu "prin moștenire legală";; au fost obligați pârâții să plătească reclamantelor suma de 2.113,66 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că r
eclamantele G. E., M. R., M. M. sunt fiice ale defuncților părinți
M. A. și M. E., decedați la data de_, respectiv_ . Pârâtul M. I. A. (introdus în cauză prin precizarea de acțiune) este nepot de fiu a fratelui reclamantelor, M. A. A. junior, decedat la data de_, iar pârâta M. Ana, este soția supraviețuitoare a defunctului M. A.
A. junior.
Așa cum rezultă din actele de stare civilă, coroborate cu arborele genealogic, înscrisuri depuse la dosarul cauzei, după defuncții M. A. A., decedat la data de_ și soția M. E., decedată la data de_, au rămas G. E. fiică, M. R. fiică, M. M. fiică, M. A. A. junior, fiu - decedat la data de_, M. I., fiu-decedat la data de_, în calitate de moștenitori legali, iar după defunctul M. A. A. junior, fiu - decedat la_ au rămas M. Ana, soție supraviețuitoare și M. I. A.
, fiu, în calitate de moștenitori legali.
La data de_, la solicitarea numitului M. A. junior, în prezent decedat, a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.91/2006, la BNP Nina Racolța, prin care s-a dezbătut succesiunea după defuncții M. A. și M. E., constatându-se componența masei succesorale și calitatea de unic moștenitor legal acceptant a numitului M. A. junior, în calitate de fiu, cu observația că nu sunt renunțători sau străini de succesiune, prin neacceptare, alte persoane.
Pe baza acestui certificat, numitul M. A. junior a procedat la înscrierea în cartea funciară a dreptului dobândit prin succesiune, iar după decesul său, din data de_, imobilul reprezentând masa succesorală menționată în cuprinsul certificatului de moștenitor a fost înscris în final în favoarea soției supraviețuitoare, în speță pârâta din prezentul dosar, la data de_, ca urmare a sentinței civile nr.1188/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei D., cu titlu de drept moștenire și partaj, în cotă de 1/1 parte.
Față de cele de mai sus, constatând că prezenta acțiune a fost formulată la data de_, dată la care doar pârâta M. Ana figurează ca și proprietar tabular asupra imobilului ce face obiectul dosarului, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. I. junior, în ceea ce privește capătul de cerere privind rectificarea de carte funciară și, în consecință, va respinge acest capăt de cerere formulat în contradictoriu cu
acest pârât ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privesc celelalte excepții invocate de către pârâți, respectiv excepția tardivității capătului de cerere privind anularea certificatului de moștenitor și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind rectificarea de carte funciară, s-a dispus respingerea acestora, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum rezultă din probatoriul administrat (declarații martori, dosar succesoral), Certificatul de moștenitor nr.91/2006, a cărui anulare se solicită, a fost eliberat fără citarea reclamantelor și fără ca acestea să aibă cunoștință despre dezbaterea la acel moment a succesiunii după părinții lor defuncți, împrejurare față de care reclamantele au calitate de terți, iar în aceste condiții acțiunea în anulare este imprescriptibilă extinctiv, nefiind aplicabil termenul de 3 ani, invocat de către pârâți.
Astfel, așa cum rezultă din prev.art.83 și 88 din Legea nr.36/1995, Certificatul de moștenitor este actul eliberat de notarul public în urma finalizării procedurii succesorale notariale, prin care se constată masa succesorală, numărul și calitatea moștenitorilor, cotele ce le revin din patrimoniul defunctului, precum și bunurile atribuite fiecăruia, dacă s-a realizat și împărțeala acestora. Certificatul de moștenitor reprezintă un instrument probator al calității de moștenitor, al dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia. Persoanele care se consideră vătămate în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței anularea și stabilirea drepturilor lor, conform legii.
Totodată, în privința anulării certificatului de moștenitor, trebuie să se distingă după cum partea care solicită anularea a participat la procedura succesorală notarială și a consimțit la eliberarea lui sau, dimpotrivă, are calitatea de terță persoană care nu și-a dat acordul la emiterea lui. Dacă reclamantul nu a participat la procedura succesorală notarială, poate contesta calitatea de succesor a titularului certificatului de moștenitor sau întinderea drepturilor lui succesorale, mențiunile cuprinse în certificat fiind opozabile numai până la proba contrară.
Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor este însă imprescriptibilă când vizează: 1) constatarea calității de moștenitor, stabilirea masei succesorale și a drepturilor fiecărui moștenitor; 2)cuprinderea în masa succesorală a unui bun proprietatea altuia (situație în care acțiunea în anulare întrunește caracteristicile unei acțiuni în revendicare sau în constatare, după caz). Ca regulă generală, acțiunea în anularea certificatului de moștenitor nu este o acțiune de sine stătătoare, ci o acțiune "grefată"; pe acțiunile care sancționează direct drepturile moștenitorilor sau terților, motiv pentru care se vor aplica regulile specifice acestor din urmă acțiuni care constituie suportul și dau consistență acțiunii în anularea certificatului de moștenitor.
În ceea ce privește acceptarea expresă sau tacită a succesiunii după defuncții părinți, instanța apreciază că reclamantele au făcut dovada prin înscrisuri și martori că au acceptat tacit succesiunea, urmând a corobora probele administrate, reținând că în vreme ce martora Moruțan M. a declarat că a participat alături de toți frații (reclamantele și frații acestora) la cules pe terenurile familiei M., inclusiv după decesul numitului M. A. tatăl, din înscrisuri (titlu de proprietate, contracte de vânzare cumpărare sub semnătură privată) rezultă că fam. M. a deținut terenuri pe care le-a promis
spre vânzare, prin contracte de vânzare cumpărare sub semnătură privată numitului R. V., audiat în calitate de martor cu ocazia primei judecăți pe fond a cauzei. Este adevărat că de la decesul mamei, M. E., din data de_ și până la data încheierii contractelor de vânzare cumpărare (_, respectiv_ ) a trecut un interval de timp mai mare de 6 luni, însă din relatările martorei se desprinde concluzia că reclamantele, împreună cu frații acestora s-au ocupat de cultivarea terenurilor, efectuând astfel acte de folosință, fiind evident că s-au ocupat de terenurile respective până la momentul la care au hotărât să le înstrăineze.
Ca urmare, nu pot fi reținute susținerile pârâților potrivit cărora ar fi fost necesară repunerea în termenul de acceptare a succesiunii, iar față de cele de mai sus, instanța urmează a respinge excepția tardivității capătului de cerere privind anularea certificatului de moștenitor, constatând că reclamantele pot solicita anularea certificatului de moștenitor, în calitate de moștenitoare legale acceptante.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității capătului de cerere privind rectificarea de carte funciară, instanța va dispune respingerea acesteia, față de susținerile pârâților privind înscrierea dreptului de proprietate al pârâtei în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, urmând a reține că respectiva hotărâre nu a fost pronunțată în contradictoriu cu reclamantele, iar împrejurarea că în cartea funciară este înscrisă o ipotecă în favoarea unei bănci nu prezintă relevanță din punctul de vedere al rectificării, în condițiile în care în speță nu se pune problema înstrăinării voluntare a imobilului de către pârâta debitoare, ci problema înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al altei persoane, dobândit prin succesiune.
Pe fondul cauzei, se reține că certificatul de moștenitor a cărui anulare se solicită a fost eliberat la cererea numitului M. A. A. junior, fratele reclamantelor, decedat la data de_, care prin cererea din data de 3 iulie 2006 a declarat că este unicul moștenitor, iar din cuprinsul certificatului eliberat, precum și din declarațiile martorilor consemnate în dosarul succesoral nr.111/2006 al Biroului notarului public Nina Racolța, rezultă că au fost omiși de la dezbaterea succesiunii reclamantele și fratele acestora, numitul M. I., decedat la data de_ . Totodată, reclamantele nu au fost citate în calitate de moștenitoare legale, iar numitul M. A. A. junior, fratele reclamantelor, în baza certificatului de moștenitor, și-a înscris în C.F. ind. 6678 D. și C.F. col. 6487 D. dreptul de proprietate asupra întregii mase succesorale.
Certificatul de moștenitor, s-a eliberat fără citarea reclamantelor, cu încălcarea drepturilor care le revin în calitate de fiice, acestea, cât și defunctul frate M. A. A. junior au făcut acte de acceptare a succesiunii rămase după părinții decedați, prin preluarea, cultivarea și ulterior înstrăinarea unor terenuri aparținând acestora.
Instanța reține că potrivit prev.art.88 alin.1 teza I-a din Legea nr.36/1995, " Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii.";, iar potrivit alin.2 din același articol, "În cazul anulării certificatului de moștenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. În acest scop, instanțelor judecătorești le revine obligația de a trimite la biroul notarului public competent în soluționarea cauzei copie de pe hotărârea rămasă
definitiva și irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut în timpul judecații.";
Ca urmare, față de cele menționate anterior, raportat la prev.art.88 coroborate cu prev.art.966, 968 din vechiul Cod civil, aplicabile în speță, instanța constată că se impune anularea certificatului de moștenitor nr.91/2006, eliberat de Biroul notarului public Nina Racolța, cu consecința eliberării unui nou certificat, cu luarea în considerare și a reclamantelor, în calitate de fiice și moștenitoare legale acceptante după părinții lor defuncți, cu ocazia stabilirii masei succesorale, a numărului și calității moștenitorilor, precum și a cotelor ce le revin din patrimoniul defunctului.
Totodată, raportat la prev.art.34 din Legea nr.7/1996, așa cum era în vigoare la data formulării cererii, față de anularea certificatului de moștenitor care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, deci a încetării efectelor actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, se impune a se dispune rectificarea înscrierii de CF, în sensul solicitat de către reclamante.
Având în vedere cele de mai sus, instanța urmează să admită acțiunea precizată formulată de reclamante, cu consecința anulării certificatului de moștenitor, a constatării compunerii masei succesorale după defuncții M.
A. și M. E., conform celor menționate în cuprinsul cererii, a stabilirii vocației succesorale a reclamantelor, a dispunerii eliberării unui nou certificat de moștenitor, a rectificării cărții funciare aferente, în sensul anulării încheierii de CF și radierii dreptului de proprietate al pârâtei, cu consecința înscrierii dreptului de proprietate al reclamantelor și pârâților în cotă de câte 1/5 parte din cota de 1/3 parte masă succesorală cu titlu "prin moștenire legală";.
Împotriva sentinței civile nr.143/_ pronunțată de Judecătoria Dej în dosar nr._ * au declarat, în termen legal recurs reclamanții M. Ana și
M. A. I. solicitând instanței admiterea recursului casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei în rejudecare la Judecătoria Dej pentru cercetarea fondului cauzei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea arată că sentința atacată este netemeinică și nelegală, pronunțata fără ca instanța să administreze probațiunea indicată de Tribunalul Cluj prin Decizia civila nr. 600/R/2012 în dos._, decizie prin care s-a trimis cauza în rejudecare după casare.
Din studierea tuturor înscrisurilor care constituie dosarul de judecata mai sus menționat rezulta fără niciun fel de dubiu ca în cauza recurenții au fost lipsiți de apărare cu toate ca au avut angajat un avocat.
În aceste condiții, instanța de judecata putea să sesizeze acest aspect și în virtutea rolului activ putea și avea obligația de a dispune efectuarea unei probațiuni adecvate, conforme cu dispozițiile date de către instanța de control judiciar - Tribunalul Cluj.
Rolul activ nu înseamnă încălcarea principiului disponibilității în procesul civil, insa, judecătorul este obligat să descopere adevărul și să dea părților, în egală măsură, îndrumare în apărarea drepturilor și intereselor legitime.
Prin art.6 pct.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului se consacră, într-o largă accepție, asigurarea și recunoașterea, aplicarea universală și efectivă a obligației de a fi respectate drepturile omului, prin aceea că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.
Prin Decizia civilă nr. 6007R/2012 Tribunalul Cluj, soluționând recursul dedus judecații a observat că prima instanța care a soluționat pe fond cauza a omis să își motiveze punctual soluția, fapt care a echivalat cu o necercetare a fondului.
Se impunea o cerere reconvențională din partea pârâților cu solicitarea de a se constata că reclamantele sunt străine de moștenire prin neacceptare.
Din actele dosarului și din încheierile instanței de judecata în care s-au consemnat mersul dezbaterilor la fiecare termen de judecată dovedesc cu claritate culpa avocatului de a nu solicita și administra probațiunea adecvată cauzei. Mai rezulta și culpa instanței de judecata care nu și-a exercitat rolul activ în ordonarea din oficiu a probelor necesare pentru stabilirea adevărului.
Ne referim la ceea ce s-a întâmplat cu cauza în rejudecare după casarea cu trimitere.
Cel mai important aspect al cauzei îl reprezintă - cercetarea situației referitoare la acceptarea tacită sau neacceptarea tacită a succesiunii de către reclamante, aspect reținut de Tribunalul Cluj, și pentru care s-a trimis cauza în rejudecare.
De faptul ca reclamantele au acceptat sau nu succesiunea tacit, prin efectuarea de acte de acceptare, depinde soluția care urmează a se da în cauza. La termenul de judecată din data de_, instanța de judecată constată că nu este îndeplinită procedura de citare cu martora pârâților - P. Viorica, însă se prezintă martora reclamantelor. Depozițiile trebuiau să se ia la același termen de judecată și nu separat pentru corectitudine, însă instanța procedează la audierea martorei Morutan M., iar avocata pârâților nu se opune.La termenul de judecata din data de_ - martora P. Viorica, care urma să fie audiată nu se prezintă, însă avocata pârâților a anunțat-o că nu
este necesar să se prezinte în instanța și că nu este bine să mai vină.
Astfel martora P. Viorica este lipsă iar avocata pârâților arată că renunță la audierea acesteia, fără a motiva de ce și nici nu solicita înlocuirea martorei.
Este clar că nu s-au administrat suficiente probe în sprijinul cererilor părților, instanța, în baza principiului rolului activ prevăzut de dispozițiile art.129 Cod proc.civilă, trebuia să dispună administrarea și a altor probe, precum interogatoriul reclamantelor ( dar și audieri de martori suplimentare).
Prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea ca nefundat a recursului, întrucât nici unul din motivele invocate nu se încadrează în cele prevăzute la art.304 pct-1-9 Cod de procedură civilă.
Modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art.304 pct.6,7,8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art.304 pct.1,2,3,4 și 5 precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară.
Potrivit art. 312 alin.5 din codul de procedură civilă " în cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de
recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad."
În temeiul art.312 alin.61(1) din Codul de procedură civilă " Casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsa de competență. În cazul în care, după casare cu trimitere potrivit alin. (5) sau (6), intervine o nouă casare în aceeași cauză, tribunalele și curțile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozițiile alin (4) fiind aplicabile.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză
, tribunalul reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr.600/R/2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ s-a admis recursul declarat de pârâții M. Ana și M. A.
I. împotriva sentinței civile nr.138/2012 în dosar nr._ a Judecătoriei D. pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prima instanță a respins excepția tardivității, fără a arăta considerentele care au stat la baza acestei soluții. Totodată s-a reținut că în privința acceptării în termen a succesiunii prima instanță nu a analizat dacă actele reținute în motivarea ca fiind de acceptare a succesiunii, adică preluarea și înstrăinarea unor terenuri, au fost făcute sau nu în termenul de acceptare a succesiunii.
În rejudecare, contrar susținerilor recurenților instanța a analizat aspectele legate de acceptarea tacită a succesiunii. Faptul că avocatul recurenților nu a manifestat suficientă diligență în opinia lor nu este de natură să afecteze legalitatea și temeinicia sentinței atacate. Astfel, obiectul recursului îl constituie hotărârea atacată, respectarea de către prima instanță a normelor de drept material și procesual aplicabile și nu de lipsa de implicare a avocatului părții. Între avocat și parte s-a încheiat un contract de asistență juridică, iar măsura în care avocatul și-a îndeplinit sau nu obligațiile asumate nu formează obiectul prezentului recurs.
În ceea ce privește rolul activ al judecătorului, trebuie menționat că potrivit art.129 alin.5 Cod de procedură civilă, modificat prin Legea nr.202/2010 "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.
"Cu toate acestea, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii."
Din analiza acestui text reiese fără nici un dubiu că rolul activ al instanței este unul limitat și că, partea este cea obligată potrivit art.1169 cod civil să facă dovada celor susținute.
Din motivele de recurs nu reiese în ce a constat vătămarea recurenților prin limitarea numărului de martori, atâta timp cât ulterior nu au solicitat suplimentarea probațiunii. Mai mult, apreciind că dovada se putea face doar prin martori, în motivele de recurs nu a fost indicat nici un martor și nici teza
probatorie.Faptul că instanța a încuviințat proba cu martori fără a pune în vedere părții să indice teza probatorie, dădea dreptul părții adverse, în situația în care aprecia că martorul a fost întrebat/audiat și pentru alte aspecte decât pe cele care le-a avut în vedere la proba contrară pe aspectul pe care nu l-a avut în vedere De altfel lecturând încheierea de ședință de la termenul din_ reiese că reprezentanta intimaților își menține excepțiile invocate, iar cererea în probațiune, respectiv audierea matorilor a fost propusă pentru a combate excepțiile.
Dreptul la apărare este garantat potrivit art.24 din Constituție. Aceasta presupune că în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat sau numit din oficiu. Încălcarea dreptului la apărare ca motiv de recurs se referă la situația în care instanța a dispus administrarea unor probe fără a le pune în discuția părților, invocarea unor excepții sau soluționarea unor cereri, fără a da posibilitatea părții adverse să-și exprime opinia, soluționarea cauzei la prima strigare în lipsa avocatului, cu delegație la dosar, sau soluționarea cauzei fără a da posibilitatea avocatului să pună concluzii pe fond. Aspectele invocate în recus sunt legate de îndeplinirea de către avocatul părții a obligațiilor contractuale și nu de încălcarea de către prima instanță a dreptului la apărare.
În fine, deși s-au invocat prin motivele de recurs comiterea unor grave erori de judecată, acest motiv este neîntemeiat. Pe lângă aspectele anterior menționate mai trebuie reținut că dispozițiile procedurale nu obligă instanța la audierea martorilor la același termen, iar renunțarea de către o parte la probă reprezintă o manifestare a dreptului de dispoziție și de apărare al părții. Înstanța putea să dispună audierea martorului, chiar după ce partea a renunțat la acesta, însă aceasta reprezintă o facultate și nu o obligație.
Ca urmare, apreciind că motivele invocate sunt nefondate în temeiul dispozițiilor art.32 alin.1 raportat a art.304 pct.5 și art.304 1Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat de M. A. I. și M. Ana, împotriva Sentinței civile nr. 143/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D., pe care o va menține în totul. În temeiul at.274 Cod de procedură civilă va obliga recurenții să plătească intimaților G. E., M. R.
, M. M. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de M. A. I. și M. Ana, împotriva Sentinței civile nr. 143/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei D., pe care o menține în totul. Obligă recurenții să plătească intimaților G. E., M. R., M. M. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Septembrie 2013.
Președinte,
C. -A. C.
Judecător,
C. -V. B.
Judecător, Ana-SS
Grefier,
C. -S. Ș.
C.Ș. 6 Septembrie 2013 Red. S.S./ Tehnored. C.H. 2ex._
Jud. fond.- C. D. R.
| ← Decizia civilă nr. 51/2013. Succesiune | Încheierea civilă nr. 300/2010. succesiune → |
|---|
