Sentința civilă nr. 209/2013. Legea 10/2001
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 209/_
Ședința publică de la 05 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: E. L.
GREFIER: C. -G. H.
Pe rol este judecarea cauzei civile privind pe reclamant L. A., reclamant L. F., reclamant S. E. și pe pârât P. M. C. -N., pârât M. C. -N., pârât C. LOCAL AL M. C. -N., pârât S.
R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect legea 10/2001
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Dezbaterile au avut loc la data de 29 martie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 iulie 2012 reclamanții L. A., L. F. și S. E. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâtul
P. municipiului C. -N. să dispună: anularea Dispoziției nr. 2048/_
, emisă de P. municipiului C. -N. ; acordarea de despăgubiri în condițiile Legii nr. 247 / 2005 - Cap. VII, pentru construcțiile (casă și hală), edificate înainte de naționalizare pe terenul sit. în C. -N., str. Gutenberg nr. 7, înscris în C.F. nr. 21.285 C. -N., nr. top. 6.830/10, și demolate înainte de 1989, cu obligarea pârâtului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.
În motivele cererii reclamanții au arătat că întregul imobilul identificat mai sus, format din teren și construcții, a aparținut antecesorului reclamanților defunctul L. F. și a fost preluat de S. R. în anul 1949 prin Decretul nr. 233, reclamanții fiind moștenitorii acestuia în calitate de descendenți (copii).
În urma intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, reclamanții au depus notificările cuvenite, anexând și depunând ulterior atât actele care au atestat dreptul de proprietate al antecesorului reclamanților, cât și actele de stare civilă, din care a rezultat fără echivoc calitatea lor de moștenitori ai foștilor proprietari.
Prin Decizia nr. 300/2008/A.V.A.S. a fost admisă în parte cererea reclamanților privind acordarea de despăgubiri pentru terenul în cauză. Totodată, a fost declinată competența de soluționare în favoarea P. ui C. -
N. în ceea ce privește construcțiile, menționându-se în mod expres, că înainte de 1989 au fost demolate construcțiile revendicate de reclamanți.
Cu toate acestea, prin dispoziția atacată s-a apreciat în mod neîntemeiat că, din moment ce aceste construcții nu sunt înscrise în C.F., nici reclamanții nu ar fi îndreptățiți la despăgubiri.
Mai mult, în mod "eronat" se face trimitere la 2 soluții date în legătură cu cererea formulată în baza Legii 112/1995 (act normativ mult mai restrictiv decât Legea nr. 10/2001), situație în care reclamanții nu puteau beneficia de măsuri reparatorii.
În realitate, reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 247/2005 - Cap. VII, indiferent de situația evidențierii sau nu a construcțiilor în cauză în C.F. și chiar dacă acestea au fost demolate.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 10/2001 și nr. 247/2005; art. 274 C.pr.civ.
La termenul de judecată din data de_ reclamanții L. A. ,
L. Ferenc (F. ) și S. E. au depus la dosarul cauzei o precizare a cererii (f. 96-97), prin care au înțeles să își întregească petitul nr. 2 din plângerea îndreptată împotriva dispoziției nr. 2.048/_, emisă de P. municipiului C. -N., ținând seama de dispozițiile art. 10 (1), (10), și art. 18 lit. b din Legea nr. 10 / 2001, republicată, astfel:
În principal, reclamanții solicită acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensarea cu cota de 1/2-a parte din apartamentul nr. 2, situat în C. -N., str. E. Racoviță nr. 10, înscris în C.F. nr. 287.245- C1-U1 - C. -N. (nr. C.F. vechi: 119.833/a, provenită din conversia pe hârtie a C.F. nr. U9.833/a), nr. top. 9.006/2/1T, și din terenul înscris în C.F. nr. 287.245 - C. -N., nr. top. 9.006/2, precum și din terenul înscris în
C.F. nr. 285.806 - C. -N. (nr. C.F. vechi: 8.331, provenită din conversia pe hârtie a C.F. nr. 8.331), nr. top. 9.006/1, iar în subsidiar solicită acordarea de despăgubiri, în condițiile Legii nr. 247/2005 - cap. VII, pentru construcțiile (casă și hală), edificate înainte de naționalizare pe terenul sit. în
C. -N., str. Gutenberg nr. 7, înscris în C.F. nr. 21.285, C. -N., nr. top. 6.830/10, și demolate înainte de 1989.
Ținând seama de această întregire, reclamanții și-au extins cadrul procesual inițial și în contradictoriu cu pârâții M. C. -N. și C. local al mun. C. -N. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
Ulterior, la data de_ (f. 149) reclamanții au depus la dosarul cauzei o precizare de acțiune solicitând admiterea acțiunii în varianta acordării despăgubirilor bănești.
Pârâtul P. municipiului C. -N. a formulat întâmpinare
solicitând respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată (f. 108-110).
În motivele întâmpinării se arată că, în fapt, notificările formulate de către reclamanți au fost soluționate parțial, în ceea ce privește terenul, de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B., prin emiterea Deciziei nr. 300 din_, iar în ceea ce privește construcțiile revendicate, competenta de soluționare a fost declinata în favoarea instituției noastre, în temeiul prevederilor art. 11 și art. 32 din Legea nr. 10/2001.
Astfel, așa cum rezultă din C.F. nr. 21285 C. -N., cu nr. topo 6830/10, nu este înscrisa nici o construcție, ci numai terenul în suprafața de 1 iug. și 124 stj.p. Imobilul a fost preluat în baza Decretului de expropriere nr. 233/1974, în favoarea S. ui R., în folosința M. ui Industriei, pentru nevoile întreprinderii Industriale de Stat Carbochim C. .
Raportat la faptul ca la data exproprierii în C.F. nr. 1285 C. -N., cu nr. top 6830/10, nu era inscrisa nici o construcție (nici casa familiala, nici hala), și având în vedere faptul ca în considerentele Sentinței civile nr. 5261
din_, pronunțata de Judecătoria Cuj-N. în dosarul nr. 11550/1997, cat și a celor ale Deciziei civile nr. 1890/A/_, pronunțata de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. 6863/1999, se retine faptul ca este real ca reclamanții sunt succesorii proprietarului tabular, dar lipsa construcției înlătură dreptul la despăgubire, în mod legal a fost emisa Dispoziția de respingere, în parte, a Notificărilor nr. 1090 din_ și nr. 1567 din_ .
În materia Legii nr. 10/2001, art. 23 și 24 reglementează regimul probelor, în sensul că în absenta unor probe contrare existenta și după caz intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi cea recunoscuta în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuziv, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusa ca deține imobilul sub nume de proprietar.
Pe de alta parte, dispozițiile art. 17 din Decretul-Lege, care consacra principiul publicității absolute, potrivit căruia drepturile reale imobiliare nu se puteau strămuta, numai fata de terți, dar și în raporturile dintre parti, decât daca s-a efectuat intabulară Acordul de voința era necesar, dar nu suficient pentru a transfera proprietatea, chiar raporturile dintre parti. Intabularea avea așadar, un efect constitutiv de drept real. Numai în caz de dobândire prin succesiune, accesiune, vânzare silita și expropriere, dobândirea opera independent de înscriere.
În ședința publică din data de_, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S. ui R. prin Ministerul Finanțelor Publice, a C. ui local al municipiului C. -N. și a M. C. -N. reprezentat prin primar (f. 131-132).
Din actele dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Prin Dispoziția nr. 2048/_, emisă de pârâtul P. municipiului
C. -N. (f. 5-6), au fost respinse în parte Notificările nr. 1090/_ și nr. 1567/_, formulate de reclamanții din prezenta cauză, cu privire la acordarea de despăgubiri pentru construcțiile revendicate, situate în municipiul C. -N., str. Gutenberg nr. 7, cu motivarea că notificatorii nu fac dovada existenței acestora (f. art. 1).
În considerentele dispoziției s-a mai reținut că la data exproprierii în
C.F. nr. 21285 C. -N., nr. top. 6830/10, nu era înscrisă nicio construcție (nici casă familială, nici hală), iar în motivarea Sentinței civile nr. 5261/1999, pronunțată în dosarul nr. 11550/1997 și a Deciziei civile nr. 1890/A/1999, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 6863/1999, s-a specificat faptul că este real că reclamanții sunt succesorii proprietarilor tabulari, dar lipsa construcției înlătură dreptul la despăgubire.
Anterior, prin Decizia nr. 300/_, emisă de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (f. 7-8), s-a propus acordarea de măsuri reparatorii, în conformitate cu dispozițiile art. 29 alin. 1 în favoarea reclamanților, în cotă de 1/3 parte fiecare, pentru terenul în suprafață de 1 jugăr și 124 stj.p., situat în mun. C. -N., str. Guteberg nr. 7, înscris în
C.F. nr. 21285 C. -N. cu nr. top. 6830/10 (art. 3), iar în privința construcțiilor revendicate s-a declinat competența de soluționare a notificărilor către Primăria mun. C. -N. (art. 2), fiind emisă dispoziția analizată.
Referitor la construcțiile care formează obiectul prezentului litigiu, în considerentele deciziei s-a reținut că potrivit Adresei nr. 3720/_, emisă de S.C. Carbochim S.A. C. -N., construcțiile revendicate au fost demolate
înainte de anul 1989. În cuprinsul deciziei s-a menționat de asemenea că actul de preluare l-a constituit Decretul nr. 233/1949.
Tribunalul constată de asemenea că, în considerentele Deciziei nr. 1890/A/_, pronunțată în dosarul nr. 6863/1999 al Tribunalului C., hotărâre la care se face trimitere în motivele dispoziției atacate, instanța a reținut că după expropriere, imobilul a fost dat în folosința M. ui Industriilor, iar la data de_ S.C. Carbochim S.A. și-a întabulat dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 1 jugăr și 124 stj.p., imobilul fiind transcris în C.F. nr. 1. C. . Instanța reținut de asemenea că după demolarea construcțiilor expropriate pe acest teren au fost ridicate construcțiile evidențiate în C.F. nr. 1. C. -N. . Litigiul anterior a fost întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 112/1995.
Reclamanții au susținut și în cuprinsul notificării (f. 36) că antecesorul lor, L. F., a edificat pe terenul descris, în perioada 1940-1942, o construcție casă familială și o construcție hală industrială cu o suprafață de 450 mp., unde a fost amplasată o turnătorie pentru piese de alamă și fontă. Reclamanții au susținut că aceste construcții au fost preluate de antecesoarea în drepturi a S.C. Carbochim S.A., împreună cu toate utilajele și instalațiile existente în atelierul descris. La dosarul cauzei reclamanții au depus schițele construcțiilor expropriate (f. 20).
Pentru comunicarea copiei decretului de expropriere și a anexelor acestuia instanța a dispus efectuarea unor adrese către C. Județean C. și M. Economiei, dar înscrisurile solicitate nu au fost identificate (f. 122, 172).
În același timp, s-a pus în discuție necesitatea efectuării unei adrese către S.C. Carbochim S.A. C. -N. pentru comunicarea actelor pe care le deține această societate cu privire la imobilele expropriate de la antecesorul reclamanților, L. F., și demolate ulterior. Societatea menționată a comunicat instanței, prin Adresa nr. 2104/_ (f. 119), că nu deține niciun fel de documente privind imobilele construcții edificate pe terenul situat în C. -N., str. Gutenberg nr. 7, la care s-a făcut trimitere în Adresa nr. 3720/_ înaintată către A.V.A.S. În același timp, S.C. Carbichim a depus în copie o adresă anterioară, din care rezultă că respectivele construcții au fost demolate anterior anului 1989 (f. 120).
În urma coroborării datelor ce rezultă din decizia emisă de A.V.A.S., sentința pronunțată anterior cu privire la imobilul în litigiu și informațiile furnizate de către societatea care a preluat imobilul expropriat, se poate concluziona în sensul că pe terenul descris au existat construcții, dar au fost demolate anterior anului 1989. În același timp, reclamanților nu li se poate imputa faptul că autoritățile care ar trebuie să fie depozitare ale decretelor de expropriere nepublicate nu sunt în măsură să comunice la solicitarea instanței aceste acte. În aceste condiții, instanța a încuviințat administrarea probei testimoniale pentru a se completa probațiunea cu privire la descrierea construcțiilor.
Martorul H. I. a arătat în cuprinsul depoziției sale (f. 162) că a fost ucenic la un alt atelier deținut de L. F., situat pe str. Croitorilor din C. -
N. . Materialele necesare pentru activitatea atelierului menționat erau aduse de la atelierul de pe str. Gutenberg, proprietatea antecesorului reclamanților. Referitor la construcțiile existente pe str. Gutenberg martorul a arătat că atelierul era o construcție lungă, iar în curtea imobilului erau și alte construcții.
Martorul C. I. (f. 163) are cunoștință de faptul că în atelierul expropriat a funcționat o turnătorie, iar într-o împrejurare, L. F. i-a
prezentat martorului o schiță cu privire la aceste construcții. Martorul a reținut că aceste construcții erau edificate din cărămidă, pe fundație din beton și acoperite cu țiglă.
Martorul G. I. (f. 175) a arătat în cuprinsul depoziției sale că L. F. a deținut în proprietate o hală cu turnătorie și casă de locuit. Hala menționată a fost edificată din beton și oțel, iar casa de locuit din cărămidă, cu acoperiș de țiglă.
Martorii au confirmat și susținerea reclamanților în sensul că antecesorul nu a primit nicio despăgubire pentru construcțiile expropriate.
Analizând ansamblul probațiunii administrate în cauză, Tribunalul apreciază că reclamanții au făcut dovada calității lor de persoane îndreptățite la acordarea despăgubirilor pentru construcțiile situate în C. -N., str. Gutenberg nr. 7, expropriate de la antecesorul lor L. F., fiind incidente dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Referitor la descrierea construcțiilor, având în vedere constatările anterioare cu privire la pasivitatea autorităților care aveau obligația de a identifica decretul de expropriere și anexele acestuia, din care trebuia să rezulte identificarea și descrierea construcțiilor, nefiind posibilă administrarea altor probe, instanța va aprecia că susținerile reclamanților sub acest aspect sunt dovedite prin schițele depuse și declarațiile martorilor.
În lumina considerentelor expuse și în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmează să fie admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții L. A., L. F. și S. E., în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C. -N., și în consecință: 1)se va dispune anularea Dispoziției nr. 2048/_, emisă de pârâtul P. municipiului C. -N. și se va stabili dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru următoarele imobile construcții: 1) casă compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 baie, 1 cămară de alimente, în suprafață de 110 mp., pivniță în suprafață de 30 mp. și 1 cameră la mansardă și 2)hală industrială, turnătorie, cu suprafața de 450 mp., situate în mun. C. -N., str. Gutenberg nr. 7, existente la data exproprierii pe terenul cu nr. top. 6830/10, înscris în C.F. nr. 21285 C. -N. .
Față de M. C. -N. reprezentat prin Primar, C. local al municipiului C. -N. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, excepțiile în acest sens fiind admise în cursul soluționării cauzei.
În baza prevederilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ., va fi obligat pârâtul P. municipiului C. -N., să plătească în favoarea reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 lei, reprezentând onorariu avocațial conform înscrisurilor justificative depuse la dosarul cauzei (f. 99, 174). Instanța a apreciat că este dovedită culpa procesuală a pârâtului deoarece notificarea nu a fost soluționată cu respectarea dispozițiilor legale incidente și nu au fost efectuate demersurile pentru identificarea decretului de expropriere anterior emiterii dispoziției contestate
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții L. A. ,
L. F. și S. E., domiciliați în O., str. T. M., nr. 17, jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâtul P. municipiului C. -N. , în temeiul Legii nr. 10/2001, și în consecință:
Anulează Dispoziția nr. 2048/_, emisă de pârâtul P. municipiului C. -N. .
Stabilește dreptul reclamanților la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru următoarele imobile construcții: 1) casă compusă din 3 camere, 1 bucătărie, 1 baie, 1 cămară de alimente, în suprafață de 110 mp., pivniță în suprafață de 30 mp. și 1 cameră la mansardă și 2)hală industrială, turnătorie, cu suprafața de 450 mp., situate în mun. C. -N., str. Gutenberg nr. 7, existente la data exproprierii pe terenul cu nr. top. 6830/10, înscris în C.F. nr. 21285 C. -N. .
Respinge acțiunea față de M. C. -N. reprezentat prin Primar, C. local al municipiului C. -N. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Obligă pârâtul P. municipiului C. -N. să plătească în favoarea reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1.500 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 05 aprilie 2013.
Președinte,
E. L.
Grefier,
C. -G. H.
C.H. 05 Aprilie 2013
Red. L.E. /tehnored. C.H. 6 ex./ aprilie 2013
| ← Decizia civilă nr. 1208/2013. Legea 10/2001 | Încheierea civilă nr. 171/2013. Legea 10/2001 → |
|---|
