CSJ. Decizia nr. 1486/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1486Dosar nr.3920/2001
Şedinţa publică din 10 aprilie 200.
La data de 21 martie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C.F.împotriva deciziei civile nr.262 din 9 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă.
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 21 martie 2003 iar pronunţarea s-a amânat la 3 aprilie 2003, apoi la 10 aprilie 2003.
CURTEA ,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 6 octombrie 1999, prin acţiune modificată, C.F.a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Societatea Română de Televiziune pentru revendicarea unui teren în suprafaţă de 514,38 mp, situat în municipiulBucureşti, str.CaleaDorobanţilor nr.119, sector 1, preluat în patrimoniul statului, în baza Decretului nr.224/1951.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr.1055 din 31 octombrie 2001, a respins, ca nefondată, acţiunea.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr.262 din 9 mai 2001, a respins apelul reclamantei, cu motivarea că terenul din litigiu este un bun de interes public, careprin natura lui, fiinddestinat folosinţei unui serviciu public, are, potrivit art.135 alin.5 din Constituţia României, caracter inalienabil şi, ca atare, nu poate fi revendicat.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs, bazat pe motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.., în dezvoltarea căruia a arătat, în esenţă, că instanţele au violat dispoziţiile art.6 alin.3 din Legea nr.213/1998 şi art.37 alin.2 din Legea nr.41/1994, în temeiul cărora, dacă bunul a fost preluat în patrimoniul statului fără titlu legal, poate fi revendicat, chiar dacăîn prezent este încorporat domeniului public. Ca atare, se impune admiterea acţiunii sale.
Recursul urmează a fi respins ca nefondat.
Este adevărat că potrivit art.6 alin.3 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau succesorii acestora.
Numai că, în acest caz, sunt aplicabile dispoziţiile art.12 alin.4 şi 5 din legea menţionată, din economia cărora rezultă că în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra unor asemenea bunuri, acţiunea trebuie îndreptată împotriva statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor şi nu împotriva titularului dreptului de administrare, care, în astfel de procese, nu poate sta în nume propriu.
Or, potrivit art.37 alin.2 din Legea nr.41 din 17 iunie 1994 (republicată în Monitorul oficial, partea I, nr.636 din 27 decembrie 1999), imobiluldin litigiu, aflatînpatrimoniul statului (ca proprietar), a fost trecut în folosinţa şi în administrarea Societăţii Române de Televiziune (anexa nr.2, pct.A/1), prerogativă care exclude, calitatea de parte a acestei societăţi în raportulde drept material şi procesual referitor la proprietatea bunului.
Cu toate că pârâta intimată n-a formulat, în respectarea prevederilor art.65 C.proc.civ.., o cerere scrisă de arătare a titularului dreptului, totuşi la interogatoriul oral (f.45 dos.fond), prin concluziile scrise (f.87.89 dosar fond), în apel şi în recurs, s-a apărat constant, că, fiind numai administratorul bunului, nu poate sta, în proces, în nume propriu.
În aceste condiţii reclamanta era datoare să pună în cauză Statul Român, prin Ministerul Finanţelor (art.1428 C.civ. şi art. 25 din Decretul nr.31/1954).
Aşa fiind şi cum instanţele nu puteau modifica, din oficiu, raportul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată, se impune, dat fiind faptul că titularul raportului de drept material este terţul indicat de pârâtă, respingerea acţiunii ca fiind greşit îndreptată.
În consecinţă, recursul va fi respins, cu substituirea motivării, în sensul arătat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul declarat de reclamanta C.F.împotriva deciziei nr.262 din 9 mai 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1496/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 1488/2001. Civil → |
|---|
