ICCJ. Decizia nr. 4827/2001. Civil. Anulare brevet. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4827
Dosar nr. 3903/2001
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 377 din 27 martie 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins ca neîntemeiată acţiunea principală formulată de reclamanta S.C. H. S.A.Vaslui împotriva pârâţilor P.N., OSIM, ş.a.
De asemenea, a fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtul P.N. ca neîntemeiată.
Instanţa de fond a reţinut că acţiunea de anulare a celor 4 brevete de invenţie nu este întemeiată, întrucât la eliberarea acestora au fost îndeplinite condiţiile de brevetabilitate potrivit reglementării în vigoare la acea dată şi anume Legea nr. 62/1974, iar niciunul dintre cele două brevete menţionate de reclamantă în acţiune nu se suprapune peste cele 4 brevete a căror anulare se solicită.
S-a constatat că, în cauză, nu au fost îndeplinite cerinţele art. 42 din Legea nr. 64/1991.
Referitor la cererea reconvenţională, prin care pârâtul P.N. a solicitat drepturile cuvenite inventatorului, instanţa a reţinut că nu s-au solicitat probe pentru dovedirea acesteia, iar modificarea cererii la data în care s-a acordat cuvântul pe fond nu poate fi luată în consideraţie.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat apel, care, prin Decizia civilă nr. 384 din 28 iunie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins ca nefondat.
Instanţa de apel a reţinut că, pe de o parte, motivele şi argumentele cu caracter tehnic, de strictă specialitate, invocate de reclamantă, nu pot constitui motive care să ducă la anularea brevetelor de invenţie, iar pe de altă parte, deja s-a stabilit prin expertiza şi suplimentul de expertiză efectuate, că invenţiile îndeplineau la data înregistrării condiţiile de brevetabilitate.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recurs, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., considerând că hotărârea pronunţată este nelegală.
Reclamanta a susţinut, în esenţă, că brevetele în litigiu nu au elemente de noutate, faţă de cele anterioare, nici elemente de progres tehnic, atâta timp cât piesele, ansamblele şi subansamblele cuprinse în brevetele în litigiu şi descrise ca fiind noi şi ajutând la perfecţionarea instalaţiilor deja existente, s-au dovedit a fi nefuncţionale sau imposibil de realizat, ceea ce conduce la concluzia că acţiunea trebuia admisă şi brevetele indicate trebuiau anulate.
Recursul este nefondat.
Soluţia pronunţată de curtea de apel, întemeiată pe concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză şi a suplimentului de expertiză efectuat în apel, este corectă.
Aşa cum constată raportul de expertiză tehnică, la data înregistrării cererilor de brevet, invenţiile îndeplineau condiţiile de brevetabilitate prevăzute de Legea nr. 62/1974, atunci în vigoare.
Nici unul din brevetele invocate de reclamantă nu se suprapune peste nici unul dintre cele 4 brevete a căror anulare se cere.
S-a reţinut de către instanţa de apel în mod judicios faptul că expertiza tehnică a verificat îndeplinirea condiţiilor legale de brevetabilitate, dar a examinatşilaturatehnică a litigiului, iarînanexă a întocmit tabelu.
comparativ cuprinzând elemente tehnice de noutate, cu referiri la soluţiile tehnice diferite, elemente constructive ale instalaţiilor, structura funcţională şi produsul obţinut.
Prin această expertiză au fost verificate atât soluţiile tehnice care formează obiectul invenţiilor, cât şi îndeplinirea condiţiilor de noutate, la care face referire reclamanta.
Astfel, s-a reţinut în mod corect că, în cadrul expertizei a fost examinată şi problema tehnică pe care o rezolvă fiecare invenţie, iar susţinerea reclamantei că, deşi s-a încercat, nu s-a putut aplica invenţia, nu este de natură să ducă la anularea brevetului de invenţie respectiv.
Şi concluzia suplimentului de expertiză este în sensul că problema pe care o ridică reclamanta prin obiecţiunile formulate la expertiza tehnică şi anume dacă poate fi considerată brevetabilă o creaţie tehnică care nu poate fi realizată - aplicată în practică, este aceea că nerealizarea, nefuncţionarea unor subansamble, care poate fi cauzată din diverse motive, cum ar fi de proiectare, de alegerea materialelor etc., nu constituie motiv de anulare a unui brevet. Un brevet nu este un proiect de execuţie. Un brevet prezintă soluţia tehnică.
Instanţa de apel a apreciat corect probele administrate şi a pronunţat o soluţie legală.
Faţă de cele de mai sus, recursul declarat de reclamantă apare ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. H. S.A. Vaslui împotriva deciziei civile nr. 384 din 28 iunie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4872/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 481/2001. Civil → |
|---|
