CSJ. Decizia nr. 969/2001. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.969DOSAR NR.1095/2001
Şedinţa publică din 12 martie 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C. "E.M."S.A. împotriva deciziei nr.749 din 12 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV – a civilă.
La apelul nominal s-au prezentat intimaţii-reclamanţi P.M.şi P.V., ambii prin avocat M.Y.şi intimatul pârât Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin consilier juridic O.O., lipsind recurenta pârâtă S.C. "E.M."S.A.
Procedura completă.
Avocat M.Y.a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Consilier juridic O.O. a solicitat admiterea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Bucureşti sub nr.2676 din 21 aprilie 2000, reclamanta P.R.din Bucureşti str.Dimitrie Cantemir nr.7, a chemat în judecată Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin reprezentanţi legali şi S.C. „E.M." S.A. cu sediul în Bucureşti, Bd.Pache Protopopescu nr.131, cerând ca în contradictoriu cu acestea să se constate nulitatea absolută a deciziei de trecere în proprietatea statului a imobilului din Bucureşti Bd.Carol nr.131 sectorul 2, format din construcţie (farmacie) şi teren în suprafaţă de94,74 m.p. şi ca urmare să fie obligate pârâtele să-i lase imobilul în deplină proprietate şi liniştită posesie.
În motivarea acţiunii s-a susţinut în esenţă că imobilul reclamantei a fost trecut în proprietatea statului prin naţionalizare, în baza unui act normativ neconstituţional Decretul 134/1949 fiind atribuit în folosinţa nelegitimă a E. M. care refuză să îl restituie.
Invocând din oficiu excepţia autorităţii de lucru judecat, prima instanţă a respins acţiunea ca inadmisibilă prin sentinţa civilă nr.829 din5 iulie 2000.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a socotit că în cauză sunt îndeplinite cerinţele art.1201 cod civil, întrucât prin sentinţa civilă nr.7649 din 4 mai 1998 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.3096 A/1998 a Tribunalului Bucureşti a fost respinsă acţiunea civilă în revendicare introdusă împotriva pârâtei S.C. "E.M."S.A., iar prin Decizia civilă nr.1123 din 10 aprilie 1996 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia civilă a fost respinsă ca nefondată acţiunea reclamantei pentru revendicarea imobilului şi anularea dispoziţiei de trecere în proprietatea statului în baza Decretului 92/1950, exercitată împotriva Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a S.C. „F." S.A.
Hotărârea instanţei de fond a fost desfiinţată ca urmare a admiterii apelului declarat de moştenitorii legali ai reclamantei P.R.decedată pe parcursul procesului.
Prin Decizia civilă nr.749 din 12 decembrie 2000 Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă a stabilit că în speţă nu sunt îndeplinite cerinţele autorităţii de lucru judecat, întrucât între acţiunea de faţă şi cele soluţionate prin hotărârile anterioare invocate nu există identitate sub aspectul cauzei pe care s-au întemeiat.
S-a reţinut astfel că temeiul juridic dreptului pretins în acţiunea de faţă izvorât din lege, respectiv disp.art.6 din Legea 213/1998 nu se identifică cu disp.art.480 din C.civ.pe care s-au fondat acţiunile anterioare.
Ca urmare s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond sesizată.
Împotriva hotărârii menţionate a declarat recurs pârâta S.C. „E.M." S.A., care invocând drept motiv de casare aplicarea greşită a legii şi lipsa de temei legal a soluţiei pronunţate, a susţinut în esenţă că instanţa de apel a reţinut greşit lipsa identităţii cu privire la cauză, întrucât toate cererile formulate de reclamantă în scopul restituirii imobilului au avut drept cauză unică disp.art.480 din C.civ., atât în privinţa revendicării imobiliare cât şi pentru anularea deciziei de trecere a bunului în proprietatea statului.
Recursul nu este fondat.
Prin sentinţa civilă nr.7649 din 4 mai 1998 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, acţiunea în revendicare imobiliară introdusă împotriva fostei edituri Cartea Medicală, a fost respinsă exclusiv în considerarea posesiei exercitată de pârâtă, stabilindu-se că aceasta deţinea legitim posesia imobilului în temeiul unui „titlu locativ" emis de Ministerul Sănătăţii.
Aşadar instanţa nu a examinat şi nu s-a pronunţat în fond asupra existenţei sau nu a dreptului de proprietate invocat de reclamantă, soluţia de fond privind exclusiv condiţia şi regimul posesiei.
Or, puterea de lucru judecat nu poate rezulta dintr-o hotărâre parţială care a lăsat nerezolvate aspectele de fond reiterate în acţiunea ulterioară.
Tot astfel, deşi neopozabilă recurentei de astăzi, prin Decizia civilă nr.1123 din 10 aprilie 1996 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia civilă s-a rezolvat numai parţial acţiunea în revendicare imobiliară exercitată împotriva statului, fără a se examina în fond dreptul de proprietate al reclamantei, statuîndu-se exclusiv numai asupra aparenţei de drept şi în raport de asta, asupra lipsei de competenţă a instanţelor judecătoreşti de a se pronunţa în domeniu.
Pe de altă parte cum a reţinut corect instanţa de apel, acţiunea de faţă pune în discuţie titlul de proprietate în lumina disp.art.6 din Legea 213/1998 şi adăugăm, şi ale Legii nr.10/2001 privind posibilitatea analizării titlului de proprietate opus de reclamantă comparativ cu titlul statului, ceea ce constituie vădit o altă cauză juridică.
Aşa fiind recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. "E.M."S.A. Bucureşti împotriva deciziei nr.749 din 12 decembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 968/2001. Civil | CSJ. Decizia nr. 933/2001. Civil → |
|---|
