CSJ. Decizia nr. 1453/2002. Civil

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ

Decizia nr.1453DOSAR NR.5084/2002

Şedinţa publică din 9 aprilie 200.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S.C."C." S.A. Oneşti împotriva deciziei civile nr.28 din 18 aprilie 2001 a Curţii de Apel Bacău – Secţia civilă.

La apelul nominal s-a prezentat intimatul-reclamant C.A., lipsind recurenta-pârâtă S.C. "C." S.A. Oneşti.

Procedura completă.

Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, a acordat cuvântul în dezbaterea recursului.

Intimatul-reclamant C.A. a solicitat respingerea recursului.

CURTEA

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:

Reclamantul C.A. a chemat în judecată pârâta S.C."C." S.A.Oneşti pentru a fi obligată la plata sumei de 378.236.275 lei – reactualizată, reprezentând drepturi băneşti pentru invenţiile al căror autor este.

După un prim ciclu procesual Tribunalul Bacău – Secţia civilă rejudecând cauza după casare, prin sentinţa nr.451 din 19 decembrie 2000, a admis acţiunea precizată a reclamantului şi a obligat pârâta să-i plătească suma de 4.100.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta care a timbrat această cerere doar cu 50.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1500 lei timbru judiciar.

Curtea de Apel Bacău prin Decizia nr.28 din 18 aprilie 2001 a anulat ca insuficient timbrat apelul.

Această soluţie a fost atacată cu recurs de către pârâta S.C."C." S.A.Oneşti, recurs înregistrat iniţial la Secţia Comercială a Curţii Supreme de Justiţie trimis Secţiei Civile prin încheierea de şedinţă din data de 7 noiembrie 2002.

Motivând recursul pârâta a argumentat că intimatul-reclamant nu a timbrat cererea introductivă, iar taxa de timbru, datorată în apel şi achitată, este de 1/2 din taxa datorată la fond, respectiv 50.000 lei.

Recursul nu este fondat.

Cererea de apel a pârâtei S.C."C." S.A.Oneşti a fost înregistrată la data de 24 ianuarie 2001, dată la care erau aplicabile prevederile Legii nr.146/1997 privind taxa judiciară de timbru, astfel cum au fost modificate prin Hotărârea Guvernului României nr.752/1999, intrată în vigoare la data de 20 octombrie 1999.

Potrivit dispoziţiilor art.5 alin.1 lit.b din textul modificat al legii susmenţionate, cererile pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului se timbrează cu 300.000 lei.

Coroborând acest text cu cel privind timbrarea căilor de atac, respectiv art.11 alin.(1) din Legea nr.146/1997, rezultă cu evidenţă că taxa de timbru datorată în apel de pârâtă era de 150.000 lei.

Pe de altă parte se reţine că pârâta a fost citată cu menţiunea timbrării, aşa cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare aflate la filele 11 şi 17 dosar apel, iar aceasta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală şi nici nu a contestat cuantumul taxei de timbru, deşi legea îi conferea posibilitatea exercitării acestui drept.

Faţă de aceste considerente recursul pârâtei se priveşte ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C."C." S.A.Oneşti împotriva deciziei nr.28 din 18.04.2001 a Curţii de Apel Bacău.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1453/2002. Civil