CSJ. Decizia nr. 2036/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2036DOSAR NR.5411/2002
Şedinţa publică din 20 mai 2003
S-a luat în examinare recursul declarat de intimata S.C. „R." SRL Braşov împotriva deciziei nr.79/Ap din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă.
La apelul nominal s-a prezentat intimatul petent D.D.G., reprezentat de avocatul J.S., lipsind recurenta intimată S.C. „R." SRL Braşov şi intimatul Municipiul Braşov, prin Primar.
Procedura completă.
Recursul este scutit de timbru.
Neexistând cereri prealabile, instanţa constată că pricina este în stare de judecată şi dă cuvântul părţii prezente cu privire la recurs.
Avocatul J.S., pentru intimatul petent D.D.G., solicită respingerea recursului pentru motivele prezentate în notele scrise depuse la dosar, cu acordarea sumei de 7.000.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în recurs (onorariu de avocat).
CURTEA
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.4163 din 13 iulie 2001 la Tribunalul Braşov reclamantul D.D.G. a chemat în judecată Municipiul Braşov prin Primar şi S.C. R. SRL Braşov solicitând să se constate, în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001, dreptul său la măsuri reparatorii prin echivalent reprezentând diferenţa dintre suma de 225.718.800 lei actualizată cu indicele inflaţiei, încasată la data de 9 februarie 1998, în temeiul hotărârii nr.155 din 7 februarie 1997 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr.112/1995 şi valoarea corespunzătoare a imobilului situat în Braşov, str.C.Brîncoveanu nr.54, să fie obligat pârâtul deţinător al imobilului să prezinte ofertă în conformitate cu dispoziţiile art.23 alin.1 şi art.24 din legea nr.10/2001.
Tribunalul Braşov prin sentinţa civilă nr.358 din 28 iunie 2001 a respins acţiunea.
S-a reţinut că prin hotărârea nr.155/7 februarie 1997 a Consiliului judeţean Braşov – Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr.112/1995 i s-au acordat petentului D.D.G. despăgubiri în sumă de 225.718.800 lei pentru imobilul situat în Braşov, str.C.Brîncoveanu nr.54 înscris în CF 12998 Braşov nr.top 2511/3 şi 2512/3 trecut fără titlu în proprietatea Statului Român în temeiul Decretului nr.92/1950 din patrimoniul autoarei sale, M.A..
S-a mai arătat că just S.C."R." SRL Braşov a trimis Primăriei Municipiului Braşov care la rândul ei a înaintat Prefecturii judeţului Braşov notificarea prin care reclamantul a solicitat, în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001, diferenţa dintre suma pe care a încasat-o în temeiul Legii nr.112/1995, reactualizată şi valoarea actuală a imobilului.
Curtea de Apel Braşov, Secţia civilă prin Decizia civilă nr.79 din 24 octombrie 2002 a admis apelul declarat de reclamantul D.D.G. împotriva sentinţei civile nr.358 din 28 iunie 2001 a Tribunalului Braşov pe care a schimbat-o în parte în sensul că a admis acţiunea şi a obligat pe pârâta SC R. SRL Braşov să prezinte acestuia ofertă de restituire a sumei de 2.650.530.000 lei prin echivalent într-una din formele prevăzute de art.23 alin.1 şi art.24 din Legea nr.10/2001.
S-a considerat că greşit prima instanţă a considerat aplicabile în speţă dispoziţiile art.36-40 din Legea nr.10/2001 care se referă la măsurile reparatorii prin echivalent sub formă de despăgubiri băneşti, variantă exclusă în speţă prin prevederile art.19 alin.2 din acelaşi act normativ.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.79 din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă a declarat recurs S.C. R. SRL Braşov solicitând casarea în temeiul art.304 pct.9 C.proc.civ.şi susţinând că potrivit art.19 alin.2 coroborat cu art.36 alin.2 din Legea nr.10/2001 nu avea competenţa să soluţioneze cererea reclamantului şi să emită decizie/dispoziţie motivată şi ca atare, a procedat corect înaintând notificarea Prefecturii Braşov.
Recursul urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente:
Consiliul judeţean Braşov – Comisia pentru aplicarea Legii nr.112/1995 prin hotărârea nr.155 din 7 februarie 1997 a acordat reclamantului D. D.G., în temeiul art.13 alin.2 şi art.17 din Legea nr.112/1995, despăgubiri în sumă de 225.718.800 lei pentru imobilul situat în Braşov, str.C.Brîncoveanu nr.54, trecut fără titlu în proprietatea Statului Român potrivit Decretului nr.92/1950 din patrimoniul A.M. Despăgubirile au fost încasate de reclamant la data de 9 februarie 1998.
După intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, reclamantul a notificat Primăria Municipiului Braşov şi SC R. SRL Braşov solicitând în temeiul art.19 alin.2 din Legea nr.10/2001 diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei şi valoarea corespunzătoare a imobilului.
Potrivit art.19 alin.2 teza 2 din Legea nr.10/2001 dacă persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri, ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflaţiei şi valoarea corespunzătoare a imobilului, care se acoperă prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, în funcţie de opţiunea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite.
Prin alin.2 al art.1 din Legea nr.10/2001 au fost reglementate măsurile reparatorii prin echivalent care pot consta în compensare cu alte bunuri sau servicii, acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri băneşti.
Cererile pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent sub formă de titluri de valoare nominală se adresează Ministerului Finanţelor (art.30 alin.2), cele prin care se solicită acţiuni se adresează Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, ministerului de resort sau administraţiei publice locale în a cărei rază este sau era situat imobilul (art.35 şi art.27 alin.2) iar cele pentru despăgubiri băneşti prefecturii în a cărei rază teritoR.ă se află sau s-a aflat imobilul (art.36 alin.2 din Legea 10/2001).
Legea nr.10/2001 a prevăzut obligaţia de a emite dispoziţie motivată în sarcina persoanei juridică deţinătoare a imobilului (art.20); dacă restituirea în natură nu este aprobată sau nu este posibilă deţinătorul imobilului este obligat să facă persoanei îndreptăţite, prin decizie, dispoziţie motivată, o ofertă de restituire prin echivalent (art.24).
În speţă, reclamantul nu a solicitat restituirea în natură a imobilului astfel încât procedura prevăzută de art.20 şi/sau 24 din Legea 10/2001 nu este aplicabilă.
Întrucât SC „R." SRL Braşov nu are calitatea de persoană juridică deţinătoare în sensul Legii nr.10/2001 aceasta nu are calitatea de a dispune măsuri reparatorii prin echivalent.
Ca atare, corect SC „R." SRL Braşov şi Primăria Municipiului Braşov au înaintat spre soluţionare Prefecturii Braşov notificările formulate de reclamant.
Faţă de considerentele menţionate Curtea va admite recursul va casa Decizia curţii de apel şi va respinge apelul declarat împotriva sentinţei tribunalului pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC „R." SRL Braşov.
Casează Decizia nr.79/AP din 24 octombrie 2002 a Curţii de Apel Braşov – Secţia civilă şi respinge apelul declarat de reclamantul D.D.G. împotriva sentinţei nr.358/S din 28 iunie 2001 a Tribunalului Braşov – secţia civilă, pe care o păstrează.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 2035/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 202/2002. Civil → |
|---|
