CSJ. Decizia nr. 2195/2002. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2195
Dosar nr.2644/2002
Şedinţa publică din 27 mai2003
S-a luat în examinarecererea de reviuzuire formulatăde P.Ş.I.şi I.N. împotriva deciziei nr. 1356din 29 mai 2002a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV – a civilă.
La apelul nominalse prezintă revizuientele P.Ş.I.prin mandatar P.S.T. A. şi I.N.personal, intimatul S.C.M.prin avocat S.T.şi mandatar S.P., lipsind intimatele Prefectura judeţului Teleorman – Comisia judeţeană de aplicarea Legii nr.18/1991 şi Primăria comunei Călmăţuiu de Jos – Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991.
P.Ş.T.A., mandatarul revizuientei, neavând studii juridice este îndrumat să depună concluzii scrise.
Revizuienta I.N.solicită admiterea cererii de revizuire.
Avocat S.T.solicită respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la 11 mai 2002, P.Ş.I.şi I.N.au solicitat desfiinţarea deciziei nr. 1356 din 29 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV – a civilă, pretins contradictorie cu Decizia nr. 757 din 20 martie 2002 pronunţată de aceeaşi instanţă.
Referitor la cererea de revizuire:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Roşiorii de Vede sub nr. 400 din 26 ianuarie 2001, reclamanta P.Ş.I.a solicitat să fie obligatpârâtul S.M.să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă suprafaţa de 500 m.p. teren; să se stabilească hotarul despărţitor dintre cele două proprietăţi, iar pârâtul să fie obligat să-şi ridice construcţiile aflate pe terenul reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
Judecătoria Roşiorii de Vede, prin sentinţa civilă nr.1784 din 25 iunie 2001, a respins ca nefondată acţiunea.
Soluţia a fost menţinută prin Decizia nr.1020/A din 7 noiembrie 2001 a Tribunalului Teleorman – secţia civilă.
Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IV – a civilă, prin Decizia nr. 757 din 20 martie 2002, a admis recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei tribunalului, pe care a modificat-o în sensul admiterii apelului declarat de aceeaşi parte şi a schimbat în tot sentinţa primei instanţe admiţând în parte acţiunea; a fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie, suprafaţa de 414,43 m.p. teren intravilan situat în vatra comunei Călmăţuiu de Jos, judeţul Teleorman, identificat conform raportului de expertiză şi schiţei anexe întocmite de expert G. I.
Într-un alt litigiu, Judecătoria Roşiorii de Vede, prin sentinţa civilă nr. 2741 din 1 octombrie 2001 a respins acţiunea pentru anulare titlu de proprietate formulată de reclamantele P.Ş.I.şi I.N.în contradictoriu cu pârâţii S.M., Comisia judeţeană Teleorman pentru aplicarea Legii nr.18/1991 şi Primăria comunei Călmăţui.
Sentinţa menţionată a rămas definitivă prin respingerea apelului conform deciziei nr. 1109/A din 19 decembrie 2001 a Tribunalului Teleorman – Secţia civilă – şi irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei nr.1356 din 29 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV – a civilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 din C.proc.civ., revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Pentru aceasta este necesar, printre altele, să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect, cauză.
În speţă, nu este vorba de aceeaşi cauză, întrucât, în primul litigiu (în care s-a pronunţat Decizia nr. 757 din 20 martie 2002) s-a soluţionat o acţiune în revendicare a unei suprafeţe de 500 m.p. teren, iar în litigiul în care s-a pronunţat Decizia nr. 1356 din 29 mai 2002 s-a solicitat anularea titlului de proprietate emis pentru 3,21 ha teren.
Aşadar, cele două hotărâri, pretins potrivnice, au la bază cereri de chemare în judecată cu obiecte diferite: revendicare şi anulare titlu de proprietate.
Pe de altă parte, este incontestabil că nu există nici identitate de părţi.
Astfel, în primul proces au fost părţi P.Ş.I.– reclamantă şi S.M.– pârât, iar în cel de al doilea P.Ş.I.şi I.N.– reclamante, S.M., Comisia judeţeană Teleorman pentru aplicarea Legii nr.18/1991 şi Primăria comunei Călmăţui – pârâţi.
Aşa fiind, cum nu sunt întrunite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc.civ., cererea de revizuire urmează a fi respinsă.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., revizuientele vor fi obligate la cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de P.Ş.I.şi I.N.împotriva deciziei nr. 1356 din 29 mai 2002 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IV – a civilă.
Obligă pe revizuienţi la 5.000.000 lei cheltuieli de judecată faţă de intimatul S.M..
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi27 mai2003.
← CSJ. Decizia nr. 2220/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 2192/2002. Civil → |
---|