CSJ. Decizia nr. 2804/2002. Civil

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ

Decizia nr.2804Dosar nr.1216/2002

Şedinţa publică din 25 iunie 2003

La data de 10 iunie 2003 s-au luat în examinare recursurile declarate de pârâta D.G.F.P. Vâlcea în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publiceşi de Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea împotriva deciziei civile nr.98 A din 7 octombrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă.

Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 10 iunie 2003, care face parte integrantă din prezenta iar pronunţarea s-a amânat pentru data de astăzi, 25 iunie 2003.

CURTEA

Asupra recursurilor de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr.1768 din 29 martie 1999 reclamanţii E.I.R.N., P.P.R.şi E.R.R.A.au chemat în judecată Municipiul Râmnicu Vâlcea prin Primar solicitând să fie obligat pârâtul să le lase în deplină proprietate şi posesie imobilul situat în Municipiul Râmnicu Vâlcea, str.Greneral Praporgescu nr.31 compus din teren şi construcţii.

În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că bunulmenţionat a intrat în patrimoniul Statului Român fără titlu valabil.

Ulterior, reclamanţii au solicitat citarea în cauză a Ministerului Finanţelor prin D.G.F.P.S . – Vâlcea şi a Direcţiei Judeţene de Statistică Vâlcea.

Tribunalul Vâlcea prin sentinţa civilă nr.333 din 8 noiembrie 1999 menţinută prin Decizia civilă nr.74/27 iunie 2000 a Curţii de Apel Piteşti a admis acţiunea şi a obligat pârâţii să le lase în deplină proprietate şi posesie imobilul menţionat, cu motivarea că imobilul în litigiu nu a intrat în proorietatea Statului Român cu titlu.

Curtea Supremă de Justiţie – Secţia civilă prin Decizia nr.3268 din 29 iunie 2001 a admis recursurile declarate de Comisia Naţională pentru Statistică şi Ministerul Finanţelor – D.G.F.P.S. Vâlcea împotrivadeciziei civile nr.74 din 27 iunie 2000 a Curţii de Apel Piteşti – secţia civilă pe care a casat-o şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelurilor pentru a se stabili modalitatea de preluare de către stat a imobilului.

Prin Decizia civilă nr.98 din 7 decembrie 2001 Curtea de Apel Piteşti – secţia civilă a respins ca nefondate apelurile declarate de Direcţia Generală Judeţeană de Statistică Vâlcea şi D.G.F.P.S. – Vâlcea împotriva sentinţei civile nr.333 din 8 noiembrie 1999 aTribunalului Vâlcea cu motivarea cărechiziţionarea imobilului a fosttemporară, deţinerea în continuare a bunului de către autorităţile administrative a fost nelegitimăceea ce echivalează cu o expropriere fără titlu.

Împotriva deciziei civile nr.98 din 7 decembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti, a declarat recurs Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea solicitând casarea în temeiul art.304 pct.9 C.proc.civ.şi susţinând în esenţă că: 1. imobilul situat în Râmnicu Vâlcea, str.General Praporgescu nr.31, a intrat în proprietatea Statului Român cu titlu, prin „ordinul de rechiziţie pentrucartiruire" din 6 octombrie 1947, cu plată, în conformitate cu prevederile art.12 din Decretul Lege nr.439/1945. 2.eronat instanţele au reţinut că a fost o rechiziţie temporară cu plata unei chirii deşi a fost o rechiziţie pentru cartiruire cu o dreaptă despăgubire. 3.dispoziţiile Legii nr.139/27 februarie 1940 privind rechiziţiile au fost respectate atât în ceea ce priveşte condiţiile pentru exercitarea dreptului de a face rechiziţii cât şi modul de despăgubire.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Terenul în suprafaţă de 1449 mp. situat în Râmnicu Vâlceam str.General Praporgescu nr.31 (anterior str.Dorobanţi nr.31)a fost dobândit de Dr.F.D.prin ordonanţa de adjudecare nr.20/13 decembrie 1907 a fostului Tribunal Vâlcea. Ulterior, în baza Permisiunii Primăriei Oraşului Râmnicu Vâlcea acesta a edificat, împreună cu soţia sa, F.D.o clădire principală şi anexe.

Succesorii proprietarilor iniţiali, F.şi F.D.sunt potrivit certificatului de moştenitor nr.1687 din 17 decembrie 1981 al fostului notariat de Stat Local al Sectorului 2 Bucureşti, reclamanţii E.I.R.N., P.P. R. şi E.R.R.A.

Prin ordinul din 6 octombrie 1947 al fostului Minister al Afacerilor Externe emis în temeiul Legii din 27 februarie 1940 asupra rechiziţiilor, imobilul a fost rechiziţionat.

Comisia Judeţeană Vâlcea pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr.112/1995 prin hotărârea nr.180 din 2 mai 1997 a respins ca rămasă fără obiect cerereasuccesorilor lui F.şi ai F.D. de aplicare a dispoziţiilor art.1 din actul nomrativ menţionat cu motivarea că actul de trecere în proprietatea statului nu constituie titlu.

Instanţele de fond şi de apel au reţinut corect că imobilul în litigiu nu a trecut în proprietateaStatului Român în temeiul unui titlu valabil.

Art.1 alin.1 din Legea nr.139 din 26 februarie 1940 prevedea că în caz de concentrări, manevre,călătorii de instrucţii,mobilizare parţială sau generală precum şi în orice alte îmrepjurăriîn care pregătirea armatei, interesele generale ale apărării naţionale ori aleliniştei şi siguranţei Statului reclamă, se pot face rechiziţii de orice natură şi sub orice formă: Aliniatul ultim al art.5 din actul normativ menţionat prevedea expres că imobilele nu se pot rechiziţiona decât în folosinţă.

Astfel nuda proprietate a rămas asupra proprietarilor iniţiali ai bunului în litigiu. De altfel, potrivit art.481 C.civ.nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa afară numai pentru cauză de utilitate publică şi privind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Faţă de considerentele menţionate CURTEA va respinge ca nefondat recursul Direcţiei Generale Judeţene Vâlcea.

Împotriva deciziei civile nr.98 din 7 decembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti a declarat recurs şi Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea solicitând casarea în temeiul art.304 pct.8 şi 9C.proc.civ.şi susţinând că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea Statului Românîn temeiul unui titlu valabil.

Această critică urmează să fie respinsă pentru considerentele arătate cu prilejul cercetării motivului de recurs formulat de Direcţia Generală Judeţeană de Statistică Vâlcea.

Recursul va fi însă admis pentru lipsa calităţii procesuale pasive, motiv de ordină publică ce poate fi ridicat din oficiu potrivit art.306 alin.2 C.proc.civ.

În acţiunea în revendicare de drept comun întemeiată pe dispoziţiile art.480 C.civ.calitatea procesual pasivă are posesorul neproprietar.

Cum Ministerul Finanţelor Publice nu are posesia bunului revendicat, greşit a fost admisă acţiunea şi faţă de acest pârât.

Astfel fiind, CURTEA va admite recursul Ministerului Finanţelor Publice, va casa în parte Decizia curţii de apel, va admite apelul aceleiaşi părţi, împotriva sentinţei tribunalului pe care o va schimba în parte n sensul că va respinge acţiunea faţă de acest pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de D.G.F.P. Vâlcea în nume propriu şi pentru Ministerul finanţelor Publice.

Casează în parte Decizia nr.98 A din 7 decembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia civilă în sensul că admite apelul declarat de această parte, împotriva sentinţei civile nr.333 din 8 noiembrie 1999 a Tribunalului Vâlcea pe care o schimbă în parte în sensul că respinge acţiunea faţă de Ministerul Finanţelor Publice pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilror susmenţionate.

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 iunie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2804/2002. Civil