CSJ. Decizia nr. 371/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 371Dosar nr. 2115/2002
Şedinţa din Camera de consiliu de la 4 februarie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introdusă la 21 septembrie 1993 reclamanţii C.V., H.V. şi H.A. au chemat în judecată pe pârâtul C.Z.N. pentru obligarea acestuia din urmă să le lase în deplină proprietate şi posesie suprafaţa de 1615 mp teren, curte şi grădină, situat în intravilanul satului Ion Creangă, şi să reconstruiască (sau să lase în schimb) un garaj.
Judecătoria Roman, prin sentinţa civilă nr. 4617 din 6 decembrie 1999 a admis acţiunea aşa cum a fost precizată. A fost obligat pârâtul să lase reclamanţilor în proprietate 1550 mp teren curte şi să ridice pe terenul proprietatea reclamanţilor o şură pentru animale, pe cheltuială proprie. S-a luat act de renunţarea reclamanţilor la capătul de cerere privind plata daunelor cominatorii, contravalorii garajului şi lipsei de folosinţă a terenului revendicat.
Tribunalul Neamţ, prin Decizia civilă nr. 661/AC din 30 aprilie 2001 a respins ca nefondat apelul pârâtului.
Pârâtul a formulat la 6 iulie 2001 recurs împotriva deciziei 661/2001 solicitând prin aceeaşi cerere şi suspendarea executării sentinţei civile nr. 4617 din 16 decembrie 1999 a Judecătoriei Roman.
Curtea de Apel Bacău a soluţionat cu precădere cererea de suspendare a executării sentinţei civile nr. 4617/1999, prin încheierea din 3 septembrie 2001, respingând-o. S-a considerat, potrivit art. 300 alin. (1) C. proc. civ. că recursul declarat a suspendat de drept executarea hotărârii atacate.
Curtea de apel a soluţionat recursul prin Decizia civilă nr. 1721/2001 pronunţată în acelaşi dosar, 3116/2001, la 22 octombrie 2001. Recursul a fost anulat ca insuficient timbrat.
Recurentul-pârât a atacat cu recurs, la 15 mai 2002, încheierea din 3 septembrie 2001 pronunţată în dosarul nr. 3116/2001 de curtea de apel, prin care s-a respins cererea de suspendare a executării.
Recurentul a criticat soluţia curţii de apel de respingere a cererii, deşi a arătat că a formulat o cerere de declanşarea unui recurs în anulare la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 300 alin. (3) C. proc. civ. suspendarea, la cerere, a executării hotărârii poate fi acordată prin încheiere.
Potrivit art. 282 alin. (2) şi art. 249 C. proc. civ. împotriva încheierii premergătoare nu se poate face apel sau recurs decât odată cu fondul, în afară de cazul când prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii.
Cum încheierea de suspendare a executării hotărârii s-a soluţionat separat, printr-o încheiere interlocutorie, ea nu se poate ataca, potrivit regulii mai sus indicate, decât odată cu fondul.
Cum însă, în cauză, fondul este reprezentat de o cerere de recurs, hotărârea dată în soluţionarea recursului nu se mai poate ataca cu recurs. Ca urmare, încheierea de soluţionare a cererii de suspendare a executării nu se poate ataca nici pe această din urmă cale.
Pe cale de consecinţă urmează a se respinge ca inadmisibil recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C.Z.N. împotriva încheierii din 3 septembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă (dosar nr. 3116/2001).
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 3709/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 3708/2002. Civil → |
|---|
