CSJ. Decizia nr. 3794/2002. Civil. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.3794
Dosar nr. 5612/2002
Şedinţa publică din 3 octombrie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 9 octombrie 1998, în procesul civil de revendicare şi evacuare declanşat de P.G.V.A. împotriva Consiliului local al Oraşului Chişineu-Criş şi Direcţia Generală aFinanţelor Publice a Judeţului Arad, această din urmă pârâtă a formulat cerere reconvenţională cu privire la contravaloarea îmbunătăţirilor necesare şi utile care au adus un spor devaloare imobilului din litigiu, situat în oraşul Chişineu – Criş. Pârâta a solicitat, totodată, instituirea unui drept de retenţie.
Judecătoria Chişineu-Criş, prin sentinţa civilă nr. 49 din 19 ianuarie 1999, a admis acţiunea principală şi a disjuns judecarea cererii reconvenţionale. Aceeaşi instanţă, prin sentinţa civilă nr. 144 din 23 februarie 1999, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Arad referitor la judecarea cererii reconvenţionale.
Tribunalul Arad, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 429 din 18 decembrie 2000, a admis cererea reconvenţională pentru suma de 593.500.000 lei cu instituirea unui drept de retenţie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 122 din16 octombrie 2002,a admis apelul reclamantei şi, rejudecând, a respins cererea reconvenţională, cu motivarea că întrucât imobilul din litigiu a fost preluat fără titlu valabil şi restituit prin sentinţa civilă nr. 2480 din 3 aprilie 1997 a Judecătoriei Arad, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 49 alin. (3)din Legea nr. 10/2001, aşa încât obligaţia de despăgubire invocată prin reconvenţională, revine statului şi nu reclamantei.
Împotriva acestei decizii pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Arad a declarat recurs fondat pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia a arătat în esenţă, că litigiul fiind de drept comun, dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 sunt fără aplicare în cauză.
Recursul este fondat.
Acţiunea reclamantei a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 480 C.civ., iar cererea reconvenţională, calificată ca un actio de in rem verso, a fost întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză, dedusă din cuprinsul art. 997 C.civ.
Rezultă că instanţa de apel, schimbând temeiul juridic al cererii reconvenţionale prin a invoca dispoziţiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cu incidenţă doar în ipoteza restituirii imobilelor (preluate fără titlu) prin procedura instituită de această lege, a făcut aplicarea unei alte legi, concretizată ca lege nouă, violând astfel principiul constituţional şi de drept civil al neretroactivităţii legii civile. Totodată, a încălcat şi principiul procesual al disponibilităţii, aspecte careimpun admiterea recursului şi reformarea soluţiei din apel cu consecinţa casării cu trimitere, întrucât, în sensul art. 314 C. proc. civ., împrejurările de fapt ale pricinii au rămas nestabilite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Arad împotriva deciziei nr. 122 din 16 octombrie 2002 a Curţii de Apel Timişoara,secţia civilă.
Casează Decizia atacată, cu trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului declarat de reclamanta P.G.V.A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 379/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 3789/2002. Civil → |
|---|
