CSJ. Decizia nr. 4095/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4095
Dosar nr. 2033/2002
Şedinţa publică din16 octombrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
La data de 25 septembrie 2000D.S. Râmnicu Vâlcea a chemat în judecată Comisia Judeţeană Vâlcea pentru aplicarea LegiiFondului Funciar în baza art. 87 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 1/2000 aprobat prin HG nr. 180/2000, coroborat cu dispoziţiile art. 51-59 dinLegea nr. 18/1991, republicată, şi a solicitat anularea Hotărârii nr. 5271 din 22 august 2000, prin care pârâta a validat anexa nr. 54, cuprinzând 95 de solicitanţi, pentru suprafaţa totală de 6156,75 ha terenuri cu vegetaţie forestieră ce aparţine O.M.– Sat Sălişte.
În motivarea acţiunii s-a susţinut că nu au fost respectate dispoziţiile actelor normative menţionate deoarece reconstituirea dreptuluide proprietate pentru formele asociative are loc numai ca urmare a cererii pe care trebuia să o facă fiecare membru al formei asociative respective or, în cauză, s-a depus o singură cerere pentru întreaga O.M.
Pe de altă parte, conform art. 27 din Legea nr. 1/2000 şi a Regulamentului aprobat prin HG nr. 180/2000, în cazul composesoratelor, obştelor de moşneni, obştelor răzeseşti şi al altor forme asociative asimilate acestora, comitetele ad-hoc alese de membrii solicitanţi vor prezenta instanţei judecătoreşti sesizate statutele pe baza cărora respectivele forme asociative au fost organizate şi au funcţionat în perioada 1921-1940. Această prevedere legală nu a fost respectată întrucât pârâta nu a prezentat statutele pentru a se demonstra că persoanele solicitante la reconstituirea dreptului de proprietate au fost organizate şi au funcţionat ca atare într-o formă asociativă în perioada 1921-1940.
La data de 4 octombrie 2000 O.M. Săliştea din sat Sălişte, judeţul Vâlcea, reprezentată de Comitetul Ad-Hoc, a formulat cerere de intervenţie atât în nume propriu, cât şi în interesul pârâtei Comisia Judeţeană Vâlcea pentru aplicarea Legii Fondului Funciar, solicitând respingereaacţiunii, întrucât: toţi membrii obştii au formulat cereri individuale prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, susţinerea contrară a reclamantei fiind nereală; O.M. Sălişte a funcţionat şi în perioada 1921-1940, intervenienta obligându-se să depună înscrisuri în acest sens.
Învestită cu soluţionarea cauzei, Judecătoria Brezoi, prinsentinţa civilă nr. 1391 din 12 octombrie 2000, a respins acţiunea formulată de reclamanta D.S.Râmnicu Vâlcea şi a admis cererea de intervenţie promovată de O.M. Sălişte, judeţul Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a motivat că: O. Sălişte a dobândit personalitate juridică deoarece în conformitate cu art. 28 din Legea nr. 1/2000, Comitetul AD-HOC a prezentat Judecătoriei Brezoi documentele necesare, pronunţându-se în acest sens sentinţa civilă nr. 90/2000; O. a funcţionat în perioada 1921-1940 „documentele existând la Comisia localăMălaia, aşa cum rezultă din procesul-verbal din 19 mai 2000"; toţi coindivizarii au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate potrivit art. 72 din Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 1/2000.
Sentinţa Judecătoriei Brezoi a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 174 din 23 ianuarie 2001 a Tribunalului Vâlcea şi Decizia nr. 1282/R din 11 mai 2001 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, instanţe care au respins apelul şi respectiv, recursul, declarate de reclamanta D.S.Vâlcea.
La data de 10 mai 2002, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2, teza a II-a C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 138/2 octombrie 2000 şi nr. 59/27 aprilie 2001, recurs în anulare, apreciind că hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauză sunt vădit netemeinice, întrucât instanţele nu au procedat la administrarea probelor necesare justei soluţionări a cauzei, respectiv înscrisurilereferitoare la amenajamentul din anul 1829 al O. şi nu a dispus întocmirea unei expertize de specialitate.
Recursul în anulare este fondat, în sensul considerentelor care succed:
Prin hotărârea nr. 5271 din 22 august 2000, pârâta Comisia Judeţeană Vâlcea pentru aplicarea Legii Fondului Funciar a dispus „validarea anexei nr. 54 pentru poziţiile nr. 1-52 pentru 95 autori cu suprafaţa totală de 6156,75 ha terenuri cu vegetaţie forestieră" ce a aparţinut O.M. sat Sălişte.
În acţiunea introductivă de instanţă reclamanta D.S.Râmnicu Vâlcea a pretins că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut cu încălcarea prevederilor Legii nr. 1/2000 şi a Regulamentului de aplicare aacestei legi, reclamanta contestând atât calitatea de membri ai formei asociative (O.M.) a unor persoane fizice solicitanteşi procedura urmată de comisia pârâtă, cât şi întinderea suprafeţei totale de terenuri cu vegetaţie forestieră reconstituită prin hotărârea a cărei anulare se cere.
Soluţia adoptată de judecătorie de respingere a acţiunii, menţinută ca atare de instanţele de apel şi recurs, nu a fost fundamentată pe probe, fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la rolul activ. Instanţele au nesocotit prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. care obligă pe judecători să stăruie, printoate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului şi să ordone administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Astfel, instanţele nu au solicitat pentru verificare „Anexa nr. 54" pentru a se cerceta dacă suprafaţa de teren validată este în concordanţă cu cotele participative prevăzute în cererile de reconstituire a dreptului de proprietate depuse în dosarulde fond, document, în lipsa căruia, nu se poate forma convingerea cu privire la legalitatea reconstituirii.
În acest context era de verificat, pentru fiecare persoană solicitantă în parte, dacă a avut calitatea de moşnean al obştei în perioada 1921-1940, iar în caz de deces al autorilor, dacăpersoanele fizice solicitante au, la rândul lor, calitatea de moştenitori, potrivit legii civile.
Trebuiau solicitate statutele în baza cărora intervenienta, beneficiară a dreptului de reconstituire, a funcţionat caformă asociativă în perioada interbelică, fiind inacceptabilă motivarea instanţelor potrivit cărora „documentele există la Comisia locală Mălaia", motivare care demonstrează încălcarea obligaţiei de cercetare directă şi nemediată a tuturor elementelor care servesc la dezlegarea pricinii.
De asemenea, trebuiau avute în vedere şi înscrisurile pe baza căroras-a propus Comisiei judeţene Vâlcea de către Comisia Locală Mălaia validarea suprafeţei aparţinând O.M. Sălişte, şi anume, amenajamentul din anul 1929 al obştei din care să rezulte membrii componenţi ai acesteia, numai astfel putându-se stabili dacă cei ce au formulat cereri de reconstituire au fost sau nu membrii ai obştei ori au calitatea de moştenitori, potrivit legii.
Tot în virtutea rolului activ instanţele erau datoare să ordone, din oficiu, efectuarea unei expertize de specialitate care să stabilească ce suprafaţă totală de teren a avut obştea în perioada interbelică, precum şi suprafaţa fiecărui moşnean în parte, deoarece, în cazul solicitanţilor moştenitori, aceştia nu pot pretinde, prin reconstituire, o suprafaţă de teren cu o întindere mai mare decât aceea a autorilor lor.
Faţă de cele ce preced, recursul în anulare se priveşte ca fondat şi urmare a admiterii lui, vor fi casate hotărârile date în cauză cu consecinţa trimiterii acesteia la JudecătoriaBrezoi pentru ca, în rejudecare, să se administreze probele mai sus indicate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat deProcurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr.1282/R din 11 mai 2001 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.
Casează Decizia recurată, Decizia civilă nr. 174 din 23 ianuarie 2001 a Tribunalului Vâlcea precum şi sentinţa civilă nr. 1391 din 12 octombrie 2000 a Judecătoriei Brezoi şi trimite cauza la aceeaşi judecătorie pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 octombrie2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 4100/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 4099/2002. Civil → |
|---|
