ICCJ. Decizia nr. 4477/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 4477
Dosar nr. 4827/2002
Şedinţa publică din 4 noiembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 660 din 22 mai 2002, Tribunalul Harghita a admis acţiunea reclamanţilor J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. şi B.S. în contradictoriu cu pârâta S.C. G.O. S.A. Gheorghieni şi pe cale de consecinţă:î a dispus anularea dispoziţiei nr. 4/11 februarie2002 emisă de pârâtă, de respingere a cererii reclamanţilor privind restituirea în natură a imobilului situat în Gheorghieni,înscris înC.F. 8488, Gheorghieni sub nr.top 10899, 10900/1, 10904/1, 10908/1/A, construcţii şi teren în suprafaţă de 3212 m2; a dispus restituirea în natură pe seama reclamanţilor a imobilului menţionat; a obligat pe reclamanţi să restituie pe seama D.G.F.C.F.S. Harghita, suma de 338.727.120 lei reactualizată în raport de data inflaţiei la data plăţii, reprezentând despăgubiri primite în baza Legii nr. 112/1995.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii sunt moştenitorii legali ai numitei V.E. cea care a avut în proprietate imobilul situat în Gheorghieni. Imobilul a fost preluat de Statul Român conform Decretului nr. 92/1950 şi este folosit de Grădiniţa de preşcolari nr. 8 Gheorghieni.
S-a mai reţinut că în conformitate cu Legea nr. 112/1995, Consiliul Judeţean Harghita prin Hotărârea nr. 258/31 martie 1999 a acordat reclamanţilor despăgubiri în valoare de 585.300.257 lei, din care au primit efectiv suma de 338.727.120 lei.
Curtea de Apel Târgu Mureş prin Decizia nr. 73/A/19 septembrie 2002, a admis apelul declarat de pârâta S.C. G.O. S.A. Gheorghieni, împotriva sentinţei civile nr. 660/22 februarie 2002 a Tribunalului Harghita şi pe cale de consecinţă a schimbat în tot sentinţa atacată în sensul că, a respins acţiunea formulată de reclamanţi, pentru anularea Dispoziţiei nr. 4/11 februarie 2002 privind restituirea imobilului situat în Gheorghieni.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că imobilul în litigiu situat în Gheorghieni a aparţinut autoarei V.E. ai cărei succesori legali sunt reclamanţii. Imobilul respectiv a trecut în proprietatea statului cu titlu de naţionalizare, conform Decretului nr. 92/1950.
S-a mai reţinut şi faptul că în imobilul menţionat mai sus funcţionează Grădiniţa de copii nr. 8 Gheorghieni. Imobilul respectiv face parte din domeniul public al municipiului Gheorghieni, fiind inclus în lista anexă la poziţia 14, conform Legii nr. 213/1998.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată au declarat recurs reclamanţii criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele considerente:
- Instanţa de apel prin sentinţa pronunţată a încălcat prevederile art. 1, art. 7, art. 9 alin. (1), art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 care consacră principiul restituiriiînnaturăaimobilelorpreluateînmodabuzivde stat. Aceste dispoziţii categorice nu pot fi combătute cu argumentul din hotărârea atacată în sensul că prin admiterea cererii de restituire în natură a imobilului în litigiu „s-ar perturba stabilitatea unor acte administrativ-jurisdicţionale, ce au intrat în circuitul civil, înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001";
- De asemenea au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 care au în vedere atât formularea unor propuneri concrete din partea ministerelor de resort şi a altor instituţii publice, cât şi însuşirea selectivă a acestor propuneri prin Hotărârea Guvernului care să cuprindă nominalizarea imobilelor „care nu vor fi retrocedate în natură şi pentru care se acordă măsuri reparatorii prin echivalent".
Recursul nu este fondat.
Reclamanţii J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. şi B.S. prin mandatar J.N.L., sunt moştenitori legali ai autoarei V.E.– decedată 19 decembrie 1991 certificat deces f. 22 dosar fond – proprietara imobilului în litigiu înscris în C.F. 8488 Gheorghieni sub nr.top. 10899, 10900/1, 10904/1, 10908/1/a – compus din construcţii şi teren aferent în suprafaţă de 3212 m2, situat în Gheorghieni.
Imobilul mai sus menţionat a fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, conform anexei la decret poz.80 şi a Deciziei nr. 322/1961 a fostului Comitet Executiv al Sfatului Popular al oraşului Gheorghieni – Hotărârea nr. 258/31 martie 1999.
Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în situaţia imobilelor ocupate de unităţi bugetare din învăţământ, din sănătate, aşezăminte social-culturale, sau instituţii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentantele organizaţiilor internaţionale, interguvernamentale acreditate în România, precum şi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuării activităţii de interes public, social-cultural sau obştesc , foştilor proprietari li se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.
Avându-se în vedere textul de lege mai sus enunţat şi ţinând seama de faptul că imobilul în litigiu face parte din domeniul public al municipiului Gheorghieni, fiind inclus în lista anexă la poziţia 14, ca fiind Grădiniţă de copii nr.8 Gheorghieni, în conformitate cu Legea nr. 213/1998, imobilul revendicat nu mai poate fi restituit în natură reclamanţilor, acestora li se poate acorda doar măsuri reparatorii prin echivalent.
De atlfel, prin Hotărârea nr. 258/31 martie 1999, reclamanţilor le-au fost acordate despăgubiri în valoare de 585.300.257 lei, reprezentând contravaloarea imobilului revendicat, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2), art. 13 şiart. 17 din Legea nr. 112/1995.
Prin urmare, hotărârea pronunţată de instanţa de apel este temeinică şi dată cu aplicarea corectă a legii.
Pentru toate aceste considerente, Curtea reţine că motivele de recurs invocate nu se circumscriu motivelor de casare, prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi în consecinţă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţi, împotriva deciziei civile nr. 73 A din 19 septembrie2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenţii J.N.L., J.E.E., J.B.L., J.T., V.I., V.V.E. şi B.S. împotriva deciziei nr. 73 A din 19 septembrie 2002 a Curţii de Apel Târgu Mureş, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 noiembrie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 447/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 447/2002. Civil → |
|---|
