CSJ. Decizia nr. 521/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.521Dosar nr.1310/2002
Şedinţa publică din 12 februarie 2003
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de M.A.împotriva deciziei civile nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
La apelul nominal s-au prezentat revizuienta M.A., personal şi asistată de avocat R.G.C., intimatul P.C., lipsind intimata P.M..
Procedura completă.
Curtea, luând act că nu mai sunt cereri prealabile, acordă cuvântul părţilor în concluziile lor asupra cererii de revizuire.
Avocat R.G.C. a solicitat admiterea cererii de revizuire.
P.C. a solicitat respingerea cererii de revizuire.
Reprezentanta Ministerului Public a pus concluzii de respingere a cererii de revizuire ca inadmisibilă.
CURTEA ,
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele :
La data de 8 februarie 2001 M.A.a formulat cerere de revizuire, în baza dispoziţiilor art.322 pct.7 C.proc.civ., a deciziei nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curţii de ApelBacău, secţia civilă, considerând-o contrară deciziei nr.9 din 5 ianuarie 1996 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, astfel cum a fost completată prin încheierea din camera de consiliu din 30 mai2000 a aceleiaşi instanţe.
Prin Decizia civilă nr.289 din 28 noiembrie 2002 Curtea de Apel Bacău, secţia civilă a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii Supreme deJustiţie.
Reclamanta M.A.a chemat înjudecată pe pârâţii P.C.şi P.M.pentru ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defunctului P.V., decedat la data de 11 noiembrie 1970.
După mai multe cicluri procesuale Curtea de Apel Bacău, secţia civilă prin Decizia nr.9 din 5 ianuarie 1996 a admis acţiunea civilă formulată de reclamantă, a dispus partajarea bunurilor şi ieşirea părţilor din indiviziune, conform variantei dinexpertiza ing. H.C.cu o nouă evaluare a bunurilor, masa succesorală, formarea loturilor şi plata sultelor.
Prin încheierea din camera de consiliu din 30.05.2000 aceeaşi instanţă, în baza art.281 C.proc.civ, la cererea reclamantei Mihai Aglaia, a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr.9/1996, în sensul că s-a completat omisiunea menţionării suprafeţei de teren de 205,60 mp, care rămâne înindiviziune.
Împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale pârâţii P.C.şi P.M.au formulat contestaţie în anulare, arătând că prin admiterea acestei încheieri s-a schimbat în tot Decizia civilă nr.9/1996, în cauzăerau necesare lămuriri suplimentare ce impuneau citarea părţilor, din expertiză nu rezultă că suprafaţa de 205,60 mp a intrat în masa partajabilă, ea nu a fost evaluată şi nu s-a stabilit o sultă pentru aceasta.
Prin Decizia nr.2252 din 13 noiembrie 2000 Curtea de Apel Bacău, secţia civilă a admis contestaţia în anulare formulată de pârâţi, a anulat încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bacău la data de 30 mai 2000 în dosarul nr.558/1993 şi a respins cererea de îndreptare a erorii materiale ca nefondată.
Cererea de revizuire nu este fondată.
Potrivit art.322 pct.7 din C.proc.civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Din conţinutul dispoziţiei legale citate rezultă că, pentru a putea forma obiect al cererii de revizuire în temeiul art.322 pct.7 C.proc.civ., hotărârea dată de o instanţă de recurs, trebuie „să evoce fondul" ceea ce presupune pronunţarea unei soluţii proprii, diferită de aceea a instanţelor inferioare, ca urmare a reaprecierii probelor şi a schimbării situaţiei de fapt reţinută de acestea.
Fundamentul revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art.322 pct.7 C.proc.civ. îl reprezintă instituţia puterii lucrului judecat, care împiedică judecarea unui al doilea proces între aceleaşi părţi, în aceeaşi calitate şi având acelaşi obiect şi cauză.
Aşa cum reiese din expunerea rezumată a cauzei hotărârea a cărei revizuire sesolicită nu evocă fondul, pe de o parte, iar pe de altă parte, a fost pronunţată în cadrul aceluiaşi proces, în care s-a pronunţat şi Decizia nr.9 din 5 ianuarie 1996, completată de încheierea de îndreptare a erorii materiale din 30 mai 2000 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, nefiind deci soluţii pronunţate în dosare diferite în una şi aceeaşi pricină.
De altfel, nu se poate vorbi de contrarietate a hotărârilor, atâttimp cât prin Decizia nr.2252 din 15 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bacău,secţia civilă, se confirmă soluţia pronunţată anterior, respectiv Decizia civilă nr.9 din 5 ianuarie 1996 pronunţată de aceeaşi instanţă.
În cazul dedus judecăţii, se constată că nu sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă cererea de revizuire.
Faţă de cele ce preced cererea de revizuire va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge cererea de revizuire formulată de M.A., în contradictoriu cu P.C.şi P.M., împotriva deciziei nr.2252 din 13 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi12 februarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5238/2002. Civil. Uzucapiune. Recurs în anulare | ICCJ. Decizia nr. 523/2002. Civil. Constatare nulitate... → |
|---|
