ICCJ. Decizia nr. 532/2002. Civil. Revendicare. Recurs în anulare
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 532
Dosar nr. 2445/2002
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anulare Decizia civilă nr. 826 din 1 iunie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi Decizia civilă nr. 488 din 7 martie 2001 a Tribunalului Braşov susţinând că au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond precum şi că totodată, sunt vădit netemeinice.
S-a arătat că greşit instanţele de apel şi recurs au considerat că pârâta S.C. E. S.A. nu are calitate procesuală pasivă întrucât linia de înaltă tensiune ce traversează terenul în litigiu aparţine sistemului de distribuţie a energiei electrice aflat în administrarea societăţii comerciale.
Recursul în anulare urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente:
La data de 26 noiembrie 1998 reclamanţii I.S.D. şi I.S.V. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu Consiliul local Predeal, obligarea pârâtului să le predea un alt teren în schimbul celui identificat şi conform nr. 17880 nr. top 13468/16, asupra căruia li s-a reconstituit dreptul de proprietate.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că terenul în litigiu, situat în Predeal, înscris în cf 17880 nr. top 13468/16, asupra căruia au fost puşi în posesie prin procesul verbal din 30 septembrie 1993, a aparţinut până în anul 1958 tatălui lor, I.S.G.. Când, prin sentinţa civilă nr. 2863 din 2 deecmbrie 1958, în temeiul Decretului nr. 111/1951 a trecut în proprietatea statului.
Au mai menţionat reclamanţii că parcela în litigiu este traversată de o linie de înaltă tensiune de 110 KW şi că din anul 1949, când terenul nu intrase încă în proprietatea statului, astfel încât acesta este inutilizabil, reclamanţii neputând obţine anexe favorabile pentru ridicarea unor construcţii.
La primul termen de judecată reclamanţii şi-au precizat acţiunea, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârâţi a oraşului Predeal, prin primar şi a RENEL-Braşov şi obligarea acestora ca, în caz de refuz de a da reclamanţilor un alt teren în schimb, să le achite contravaloarea terenului.
Într-o altă precizare a acţiunii depusă la termenul de judecată din 3 martie 1999, reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei RENEL Braşov la plata de despăgubiri ce rezultă din dreptul de superficie, pe care pârâta îl are asupra terenului proprietatea reclamanţilor, datorită L.E.A. de 60 KW Moreni – Sinaia – Braşov, linia electrică aeriană de înaltă tensiune ce traversează întregul teren al acestora, făcându-l inutilizabil.
Totodată, s-a arătat de către reclamanţi că înţeleg să se judece cu I.C. C. S.A., respectiv S.C. E. S.A., sucursala de distribuţie Braşov, după schimbarea denumirii, au solicitat şi obligarea pârâtei la plata folosului nerealizat, reprezentând chiria pe o perioadă de 3 ani.
În cursul procesului reclamanţii au renunţat la judecarea capătului de cerere, primind atribuirea la schimb a unui teren şi locul celui afectat de LEA 110 KW precum şi la judecata în contradictoriu cu oraşul Predeal prin primar, Consiliul local Predeal şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor introdus pe parcursul procesului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta S.C. E. S.A., sucursala de distribuţie Braşov a solicitat instanţei respingerea acţiunii, susţinând că nu are calitate procesuală pasivă.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că linia de 110 KW având caracter de interes public, face parte din domeniul public al statului şi este proprietatea acestuia, astfel încât S.C. E. S.A. are un drept de administrare potrivit Legii nr. 213/1998, titularul dreptului de superficie fiind Statul Român.
Judecătoria Braşov, prin sentinţa civilă 9864 din 21 iunie 2000 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S.C. E. S.A., sucursala de distribuţie Braşov, a admis în parte acţiunea şi a obligat pe pârâta la plata sumei de 49.714.560 lei reprezentând despăgubiri pentru folosul nerealizat pe trei ani pentru terenul în litigiu. Capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contravalorii terenului a fost respins şi s-a luat act de renunţarea la judecarea capetelor de cerere privind atribuirea unui alt teren în schimbul celui afectat de linia de înaltă tensiune şi la judecarea în contradictoriu cu Oraşul Predeal prin Primar, Consiliul local al Oraşului Predeal şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor.
Tribunalul Braşov, prin Decizia civilă nr. 488 din 7 martie 2001, menţinută prin Decizia civilă nr. 826 din 1 iunie 2001 a Curţii de Apel Braşov, a admis apelul formulat de S.C. E. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 9864 din 21 iunie 2000 a Judecătoriei Braşov pe care a schimbat-o în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi a respins acţiunea.
Instanţele de apel şi de recurs au reţinut greşit că S.C. E. S.A. nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Reţelele electrice sunt fie de transport al energiei electrice fie de distribuţie a energiei electrice.
Reţelele electrice de transport al energiei electrice sunt incluse, potrivit pct. 14 din anexa la Legea nr. 213/1998 în categoria bunurilor cuprinse în domeniul public al statului. Reţelele electrice de distribuţie a energiei electrice fac parte din domeniul privat al statului.
Sistemul naţional de transport al energiei electrice, proprietate publică a statului de importanţă strategică a fost concesionat, C.N.E. S. A. Prin divizarea acesteia în temeiul HG nr. 627/2000 sistemul naţional de transport al energiei electrice a fost preluat de C.N.T.E.E.T. S.A.
Sistemul de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în baza aceleiaşi hotărâri de guvern a fost preluat de S.C. D.F.E.E.E. S.A. care este titulara unui drept de administrare.
Potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. Alin. (4) al art. 12 menţionat prevede că în litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanţă, titularul acestui drept va sta în nume propriu.
Obiectul prezentului litigiu îl constituie obligarea S.C. E. S.A. la plata contravalorii folosului nerealizat de reclamanţi, proprietarii terenului în litigiu, care susţin că sunt prejudiciaţi prin amplasarea pe teren a unei linii de înaltă tensiune ce face parte din reţeaua de distribuţie a energiei electrice administrată de aceasta.
Faţă de considerentele menţionate, CURTEA va admite recursul în anulare, va casa Decizia curţii de apel şi Decizia tribunalului şi va trimite cauza tribunalului pentru rejudecarea apelurilor
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Casează Decizia nr. 826/R din 1 iunie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, precum şi Decizia nr. 488/A din 7 martie 2001 a Tribunalului Braşov, secţia civilă, şi trimite cauza aceluiaşi tribunal pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2004.
← CSJ. Decizia nr. 244/2002. Civil | ICCJ. Decizia nr. 529/2002. Civil. Revendicare. Recurs în anulare → |
---|