CSJ. Decizia nr. 579/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 579Dosar nr. 3572 / 2002
Şedinţa publică din 18 februarie 2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva deciziei nr. 827/R din 16 august 2001 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia Civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: intimatul-contestator R.T.prin mandatar avocat B.P.B., precum şi intimata Societatea Comercială "P" SA Brăila prin consilier juridic F.A..
Procedura completă.
Din oficiu, instanţa pune în discuţia părţilor necompetenţa materială a Curţii de Apel Galaţi de a soluţiona recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 3414/24 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila, în raport cu dispoziţiile art. 23 alin. 3 din Legea 92/1992 şi art. 3 C.proc.civ.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului în anulare pentru motivul invocat din oficiu de instanţă.
Mandatarul intimatul contestator susţine concluziile scrise aflate la dosar.
Consilier juridic F.A. solicită admiterea recursului în anulare şi casarea cu trimitere la instanţa competentă pentru motivul invocat din oficiu.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 4 aprilie 2001 contestatorul R.T.a chemat în judecată Societatea Comercială "P" SA Brăila solicitând anulareadeciziei nr. 37 din 15 martie 2001 emisă de aceasta prin care s-a dispus eliberarea sa din funcţia de şef al Departamentului pentru asigurarea calităţii şi trecerea în funcţia de inginer proiectant la colectivul PTR din cadrul secţiei de proiectare tehnică, precum şi reintegrarea în funcţia deţinută anterior, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestaţiei, cel în cauză a arătat, că a fost angajat ca şef al DAC până la 15 martie 2001 când, prin Decizia contestată a fost eliberat din funcţie şi trecut în altă muncă mai slab remunerată, în cadrul aceleiaşi unităţi, respectiva decizie fiind emisă şi pusă în aplicarea la data când acesta se afla în concediu medical, astfel încât, în cauză s-au încălcat prevederile art. 146 din Codul muncii.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestaţiei susţinând că măsura a fost dispusă ca o consecinţă a modului defectuos în care contestatorul a condus şi coordonat activitatea pe linie de calitate a producţiei la nivelul societăţii şi că, în speţă a operat doar o modificare a contractului individual de muncă potrivit art. 67 lit. a din Legea nr. 168/1999, şi nu o încetare a acestui contract astfel încât, nu sunt incidente prevederile art. 146 din Codul muncii, ci dispoziţiile art. 130 lit. e Codul muncii.
Soluţionând cauza prin sentinţa civilă nr. 3414 din 25 aprilie 2001 Judecătoria Brăila a admis contestaţia, a anulat Decizia nr. 37 din 15 martie 2001 şi a dispus reintegrarea contestatorului în funcţia deţinută anterior emiterii deciziei.
Curtea de Apel Galaţi, prin Decizia nr.827/R din 16 august 2001 a admis recursul declarat de intimata Societatea Comercială "P" SA Brăila şi a modificat sentinţa recurată în sensul că a respins contestaţia ca nefondată.
La data de 9 august 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat în temeiul art. 27 lit. 7 din Legea nr.92/1992 şi art. 330 pct. 2 din C.proc.civ., recurs în anulare împotriva deciziei pronunţate în recurs, susţinând că aceasta a fost dată cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond, Decizia fiind şi vădit netemeinică.
În esenţă, în motivarea recursului în anulare s-a susţinut, că unitatea a modificat unilateral contractul de muncă al contestatorului vizând elementele esenţiale ale acestui contract ce constau în felul muncii,locul de muncă şi salariul, cu consecinţa încălcării principiului stabilităţii în muncă.
Recursul în anulare este fondat şi va fi admis pentru un motiv de ordine publică ce a fost invocat din oficiu şi urmează să fie soluţionat conform art. 306 alin. 2 C.proc.civ..
Prin OGnr. 138/2000 modificată prin OUG nr. 59/2001 ambele cu aplicabilitate de la data de 2 mai 2001, competenţa materială în cazul conflictelor de muncă a fost restructurată, prin a atribui tribunalelor soluţionarea lor în primă instanţă, iar curţilor de apel, rezolvarea recursurilor.
Pentru situaţiile tranzitorii privind hotărârile pronunţate de judecătorii în materia conflictelor de mucnă până la data de 2 mai 2001, sau, în cauzele pendinte până la această dată, nu există norma tranzitorii cu caracter derogatoriu.
Acest lucru impune aplicarea normelor imperative ale art. 23 alin. 3 din Legea nr.92/1992, care stabilesc cu caracter de principiu că, dacă legea nu dispune altfel, recursul este de competenţa instanţei ierarhic superioară. Concret, alin. 3 al textului citat prevede că "tribunalele, ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului".
Modificarea adusă art. 3 pct. 3 C.pr.civ. prin OUGnr. 59/2001, respectând principiul enunţat, dispune că, tribunalele ca instanţă de recurs,judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului.
În concluzie, de lege lata, în absenţa unor norme tranzitorii cu caracter derogatoriu, recursurile declarate împotriva hotărârilor de primă instanţă pronunţate de judecătorii anterior sau ulterior datei de 2 mai 2001 sunt de competenţa tribunalelor.
Cum, în speţă, se constată că recursul declarat de Societatea Comercială "P" SA Brăila împotriva sentinţei civile nr. 3414 din 25 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila a fost judecat de Curtea de Apel Galaţi – Secţia civilă cu încălcarea normelor de competenţă materială, se va admite recursul în anulare declarat de Procurorul General, va fi casată Decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi şi se va trimite cauza la Tribunalul Brăila pentru competenta soluţionare a recursului declarat de intimată, urmând ca, în rejudecare, să fie analizate sub formă de apărări, argumentele aduse prin recursul în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Casează Decizia nr. 827/R din 16 august 2001 a Curţii de Apel Galaţi – Secţia Civilă pe care o casează şi trimite cauza Tribunalului Brăila spre competentă soluţionare a recursului declarat de Societatea Comercială "P" SA Brăila împotriva sentinţei civile 3414 din 25 aprilie 2001 a Judecătoriei Brăila.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 578/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 574/2002. Civil → |
|---|
