ICCJ. Decizia nr. 148/2003. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 148.
Dosar nr. 2647/2003
Şedinţa publică din 24 februarie 2004
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Contestatorii J.A.A. şi N.Ş.M. au formulat contestaţie împotriva adresei nr. 4559 din 12 septembrie 2001, prin care, Societatea Română de Radiodifuziune le-a comunicat, urmare notificării pe care i-au adresat-o în temeiul Legii nr. 10/2001, că imobilul pe care l-au revendicat, situat în Bucureşti, nu poate fi restituit în natură şi că oferta de restituire prin echivalent este în cuantum de 179.609.655 lei.
Prin sentinţa civilă nr. 618 din 21 iunie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V – a civilă şi de contencios administrativ, a fost respinsă acţiunea, astfel cum a fost precizată.
Apelul declarat de reclamanţi a fost admis, prin Decizia nr. 141 A din 6 martie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III – a civilă, a fost schimbată în tot sentinţa tribunalului, în sensul că a fost admisă acţiunea, a fost constatată nulitatea actului de naţionalizare a imobilului revendicat, a fost dispusă retrocedarea în natură către reclamanţi a imobilului situat în Bucureşti, compus din teren în suprafaţă de 600 mp şi construcţiile aflate pe el.
Împotriva susmenţionatei decizii au declarat recurs pârâţii Societatea Română de Radiodifuziune şi Ministerul Finanţelor, în calitate de reprezentant al Statului Român, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., susţinând în esenţă că imobilul nu poate fi restituit în natură, conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Intimaţii-reclamanţi au invocat excepţia tardivităţii recursului declarat de Societatea Română de Radiodifuziune, excepţie nefondată în raport de prevederile art. 48 alin. (2) C. proc. civ.
Recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor urma.
Contestaţia formulată de contestatorii J.A.A. şi N.Ş.M., la data de 19 octombrie 2001, împotriva adresei nr. 4559 din 12 septembrie 2001 prin care pârâta Societatea Română de Radiodifuziune le-a răspuns în sensul că restituirea în natură a imobilului revendicat nu este posibilă, a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
În conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 184/2002, în situaţia imobilelor care sunt ocupate de aşezăminte social-culturale, sau de instituţii publice, necesare pentru desfăşurarea activităţilor de interes public, social-cultural sau obştesc, nu este posibilă decât acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, aceste bunuri fiind, pe durata afectaţiunii de interes public, bunuri proprietate publică.
Cum în imobilul revendicat se află o parte din sediul Societăţii Române de Radiodifuziune, care desfăşoară o activitate de interes public se constată că, în mod greşit a soluţionat litigiul instanţa de apel, dispunând restituirea bunului în natură.
În consecinţă, recursurile urmează a fi admise, conform art. 314 C. proc. civ., a fi casată Decizia atacată şi a fi respins apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei tribunalului, care va fi păstrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâţii Societatea Română de Radiodifuziune şi de Ministerul Finanţelor Publice, pentru Statul Român împotriva deciziei nr. 141/A din 6 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III – a civilă, pe care o casează.
Respinge apelul declarat de reclamanţii N.Ş.M. şi J.A.A. împotriva sentinţei nr. 618 din 21 iunie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V – a civilă şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 148/2003. Civil. LEGEA 54/1991. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1482/2003. Civil. Revendicare. Recurs → |
|---|
