ICCJ. Decizia nr. 2187/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ

Decizia nr. 2187

Dosar nr. 10/2003

 Şedinţa publică din 16 martie 2004

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 66 din 20 februarie 2002 a Tribunalului Olt, s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii: I.C.D. şi I.M.R., I.A.V., în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Vădăstriţa, judeţul Olt şi pe cale de consecinţă a fost anulată dispoziţia nr. 57 din 24 septembrie 2001 emisă de pârâtă; s-a dispus restituire în natură către reclamanţi a construcţiilor amplasate pe un teren în suprafaţă de 3853 mp intravilan, situate pe raza comunei Vădăstriţa judeţul Olt.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că terenul revendicat de reclamanţi este în suprafaţă de 3850 mp aşa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, şi se află în intravilanul comunei Vădăstriţa judeţul Olt. Că, atât terenul cât şi construcţiile existente pe terenul respectiv, au aparţinut autorilor, reclamanţilor.

Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 157 din 4 octombrie 2002, a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria Vădăstriţa judeţul Olt, împotriva sentinţei civile nr. 66 din 20 februarie 2002 a Tribunalului Olt, în contradictoriu cu reclamanţii: I.C.D., I.R., I.A.V. şi A.P.A.P.S.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că terenul în suprafaţă de 3850 mp precum şi construcţiile aflate pe terenul respectiv, au aparţinut autorilor reclamanţilor. Aceste bunuri au fost confiscate în baza sentinţei penale nr. 3337 din 30 august 1950 a Tribunalului Romanaţi, de la autorul I.C.

Împotriva deciziei civile mai sus menţionată a declarat recurs pârâta Primăria comunei Vădăstriţa judeţul Olt, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală invocând art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., deoarece:

- Deşi prin sentinţa penală nr. 3337 din 30 august 1950 a Tribunalului Romanaţi, a fost confiscată de la I.C. suprafaţa de 2000 mp, totuşi instanţele în mod greşit au restituit succesorilor acestuia suprafaţa de 3853 mp , deci mai mult decât s-a confiscat;

- Expertiza efectuată în cauză şi care se referă la suprafaţa de 3853 mp nu constituie titlu de proprietate, astfel că instanţele trebuiau să restituie reclamanţilor doar suprafaţa de 200 mp.

Recursul nu este fondat.

Prin dispoziţia nr. 57 din 24 septembrie 2001 emisă de Primăria Vădăstriţa, s-a respins cererea reclamanţilor I.C.D., I.R.M. şi I.V., cu privire la restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 4000 mp situat în intravilanul comunei Vădăstriţa, precum şi construcţiilor existente pe terenul respectiv.

S-a făcut oferta de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii imobilelor, respective, suma de 321.776.000 lei.

Cum reclamanţii, au fost nemulţumiţi de oferta ce le-a fost făcută de Primăria Vădăstriţa judeţul Olt, în conformitate cu art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, au atacat în justiţie dispoziţia menţinută mai sus.

Prin sentinţa civilă nr. 66 din 20 februarie 2002 a Tribunalului Olt s-a admis cererea reclamanţilor împotriva dispoziţiei nr. 57 din 24 septembrie 2001 emisă de pârâta Primăria Vădăstriţa şi pe cale de consecinţă a fost anulată dispoziţia respectivă; s-a dispus restituirea în natură către reclamanţi a terenului în suprafaţă de 3853 mp situat în intravilanul comunei Vădăstriţa judeţul Olt, precum şi a construcţiilor existente pe terenul menţionat.

Această sentinţă a fost menţinută prin Decizia civilă nr. 157 din 4 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova.

Hotărârile pronunţate de ambele instanţe sunt temeinice şi date cu aplicarea corectă a legii.

Astfel, reclamanţii au făcut dovada că sunt succesorii legali ai autorului I.C. decedat la data de 10 aprilie 1982, acte doveditoare.

De asemenea, s-a dovedit că prin sentinţa penală nr. 3337 din 30 august 1950, I.C. a fost condamnat politic şi în acelaşi timp i-a fost confiscat circa 2000 mp teren situat pe raza comunei Vădăstriţa judeţul Olt precum şi construcţiile existente pe terenul respectiv, sentinţa penală menţionată dosar fond. Deci, gospodăria autorului I.C. a fost preluată abuziv prin confiscare, aşa cum prevede art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001.

Susţinerea Primăriei Vădăstriţa în sensul că instanţele trebuiau să restituie reclamanţilor suprafaţa de 2000 mp şi nu de 3850 mp , nu poate fi reţinută întrucât din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că terenul aferent gospodăriei autorului I.C. este de 3850 mp iar pe teren se află mai multe construcţii: raport de expertiză dosar fond.

De altfel, reclamanţii au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 4000 mp , iar din sentinţa penală mai sus menţinută rezultă că s-a confiscat de la autor circa 2000 mp , teren situat în intravilanul comunei Vădăstriţa judeţul Olt. Expertul tehnic fiind cel care a stabilit cu exactitate suprafaţa de teren ce a fost confiscată autorului, respectiv suprafaţa de 3850 mp .

Raportul de expertiză efectuat în cauză nu constituie titlu de proprietate, ci el este mijlocul de probă tehnico – juridic la care au apelat instanţele pentru o mai bună soluţionare a cauzei, coroborându-l şi cu celelalte probe din dosar.

Pentru toate aceste considerente Înalta Curte reţine că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 C. proc. civ., şi în consecinţă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de Primăria comunei Vădăstriţa împotriva deciziei civile nr. 157 din 4 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria comunei Vădăstriţa împotriva deciziei nr. 157 din 4 octombrie 2002 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2187/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs