ICCJ. Decizia nr. 2189/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 2189
Dosar nr. 213/2003
Şedinţa publică din 16 martie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 30 octombrie 2001 pe rolul Tribunalului Botoşani reclamantul H.C. a chemat în judecată pe pârâta S.C. M. S.A. Botoşani solicitând restituirea în baza Legii nr. 10/2001 a unei mori ţărăneşti situată în localitatea Zlătunoaia, moară preluată abuziv de stat anterior anului 1960. Reclamantul a arătat că prin dispoziţia 21 din 24 septembrie 2001 i s-a respins cererea de restituire în natură deoarece moara pretinsă a fost demolată şi construită alta cumpărată din 1994 de pârâtă, în cadrul acţiunii de privatizare.
Tribunalul Botoşani prin sentinţa nr. 166 din 20 mai 2002 a respins ca nefondată acţiunea.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că tatăl reclamantului în anii 1948-1950 la iniţiativa sătenilor din Zlătinoaia a pus în funcţiune, într-o clădire a sătenilor, o moară folosind un motor şi două pietre proprietatea sa, moară care a funcţionat până în 1959. În perioada 1059-1960 a fost pusă în funcţiune o altă moară într-o altă clădire, cu alte utilaje acţionate electric. Tot în această perioadă reclamantul şi-a luat motorul folosit la moara tatălui său.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia nr. 48 din 16 octombrie 2002 a respins ca nefondat apelul reclamantului, care a criticat soluţia de fond în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a constatat, pentru această soluţie, că probele administrate nu au făcut dovada că moara ce a aparţinut tatălui reclamantului este una şi aceeaşi cu cea care a funcţionat ulterior, reclamantul recunoscând că s-au făcut lucrări ulterioare, capitale.
S-a considerat că în mod corect s-a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs, nemotivat în drept şi prin care, în esenţă, a criticat soluţia faţă de împrejurarea că s-a făcut dovada că a avut în proprietate moara tatălui său, preluată abuziv. A solicitat restituirea în natură nefiind de acord cu acordarea de despăgubiri.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează.
În primul rând este de observat că recursul nu a fost structurat potrivit dispoziţiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. în sensul încălcării vreunui motiv prevăzut de art. 304 pct. 1-10 C. proc. civ.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivării în fapt care de altfel nu indică în mod precis vreo critică, şi prin prisma dispoziţiilor art. 306, alin. (2) şi (3) C. proc. civ. se constată că Decizia curţii de apel este legală şi temeinică.
Menţinerea sentinţei de fond se impune pentru corecta aplicarea în cazul de faţă a dispoziţiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, care prevede acordarea de reparaţii pentru cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă. În cauză s-a constatat că moara, proprietatea tatălui reclamantului, nu mai există, astăzi funcţionând o altă moară, reconstruită ulterior.
Pentru considerentele arătate, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul H.C. împotriva deciziei nr. 48 din 16 octombrie 2002 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2194/2003. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2188/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
