CSJ. Decizia nr. 2734/2003. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.2734Dosar nr.2377/2003
Şedinţa publică din 24 iunie 2003
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A. şi de pârâţii Consiliul local Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţaîmpotriva sentinţei civile nr.22/C din 9.04.2003 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă.
La apelul nominal s-a prezentat: recurenta reclamantă Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A., prin consilier juridic L.M., lipsind recurenţii pârâţi Consiliul local Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa.
Procedura completă.
Consilier juridic L.M.solicită admiterea recursului formulat de recurenta reclamantă şi pune concluzii de respingere a celuilalt recurs.
CURTEA
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime Constanţa" S.A. aformulat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Constanţa şi ConsiliullocalalmunicipiuluiConstanţa, plângereîmpotrivadispoziţiei nr.2746 din 19 august 2002 a Primarului municipiului Constanţa, a soluţiei nr.7139 din 1 iulie 2001 a şefului Serviciului public de impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului local al Consiliului local Consntanţa şi a procesului verbal de control nr.6556 din 10 iunie 2002 încheiat de inspectorii de specialitate din cadrul aceluiaşi serviciu, prin care s-a stabilit că are obligaţia de a achita taxă pentru folosinţa terenului, în cuantum de 2.511.887.699 lei, precum şi majorări de întârziere şi penalizări.
Cu privire la stabilirea impozitului, petenta a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin dispoziţia nr.2746 din 19 august 2002, emisă de Primarul municipiului Constanţa, dispoziţie atacată cu plângere la Judecătoria Constanţa.
Prin sentinţa civilă nr.17.632 din 8 octombrie 2002, pronunţată de Judecătoria Constanţa, a fost declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, reţinându-se că,pentru stabilirea competenţei materiale este aplicabil criteriul valoric, prevăzut în art.2 pct.1 lit.b din C.proc.civ., potrivit căruia, tribunalele judecă, în primă instanţă procesele şi cererile în materie civilă, al căror obiect are o valoare de peste 2 miliarde lei.
La rândul său, Tribunalul Constanţa – secţia civilă, prin încheierea din 13 decembrie 2002, pronunţată în dosarul nr.5768/2002, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Constanţa şi a înaintat dosarul Curţii de Apel Constanţa, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între cele două instanţe.
Tribunalul s-a dezinvestit în acest mod, reţinând că, în conformitate cu legea specială, şi anume OUG nr.58/1999, modificată prin Legea nr.392/2001, plângerea formulată împotriva dispoziţiei primarului se adresează judecătoriei, iar cea formulată împotriva dispoziţiei preşedintelui Consiliului Judeţean este de competenţa tribunalului.
Prin sentinţa nr.22/C din 9 aprilie 2003, Curtea de Apel Constanţa – secţia civilă a soluţionat conflictul negativ de competenţă,constatând că Tribunalul Constanţa este competent, în primă instanţă, să soluţioneze plângerea.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că aplicabil, pentru stabilirea competenţei materiale în cauză este criteriul valoric, reglementat prin prevederile art.2 pct.1 lit.b din C.proc.civ..
Împotriva susmenţionatei sentinţe au declarat recurs ambele părţi, criticând-o pentru nelegalitate, invocând prevederile art.304 pct.3 şi 9 din C.proc.civ., susţinând,în esenţă, că Judecătoriei Constanţaîi revine competenţa soluţionării cauzei.
În plus, recurenţii intimaţi au susţinut că litigiul este de contencios-administrativ, iar nu civil.
Recursurile sunt fondate pentruconsiderentele ce vor urma.
În conformitate cu prevederile art.9 din OUGnr.58/1999, astfel cum a fost aprobată, cu modificări, prin Legea nr.392/2001, împotriva dispoziţiei pârâtului sau a preşedintelui consiliului judeţean, persoana nemulţumită se poate adresa, în condiţiile legii, judecătoriei sau, după caz, tribunalului cu acţiune pentru anularea actului ce priveşte stabilirea impozitelor şi taxelor locale.
Prin aceste dispoziţii legale cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun, a fost stabilită competenţa judecătoriei de a soluţiona ca instanţă civilă, plângerile formulate împotriva dispopziţiei primarului şi competenţa tribunalului, în privinţa plângerilor îndreptate împotriva dispoziţiei preşedintelui consiliului judeţean.
Cum în prezenta cauză, dispoziţia nr.2746 din 19 august 2002 a fost emisă de Primarul municipiului Constanţa, competenţa soluţionării plângerii formulate împotriva ei revine judecătoriei.
Întrucât aceste reguli de competenţă au fost create printr-o lege specială, se constată că în mod greşit a stabilit curtea de apel competenţa materială în primă insntanţă, în favoarea tribunalului, în temeiul prevederilor art.2 pct.1, lit.b din C.proc.civ., referitoare la criteriul valoric, aplicabil în dreptul comun.
În consecinţă, recursurile urmează a fi admise, conform art.313 din C.proc.civ., a fi casată sentinţa atacată şi a fi stabilită competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa S.A. şi de Consiliul local Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa împotriva sentinţei nr.22/C din 9.04.2003 a Curţii de Apel Constanţa – Secţia civilă, pe care o casează şi stabileşte competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 2733/2003. Civil | CSJ. Decizia nr. 2723/2003. Civil → |
---|