ICCJ. Decizia nr. 510/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTEDE CASAŢIEŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 510.
Dosar nr. 3750/2003
Şedinţa publică din2 decembrie 2003
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiune, M.C.D. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu Tribunalul Iaşi şi Ministerul Justiţiei obligarea acestora la plata sumei de 10.000.000 lei reprezentând impozit reţinut nelegal pentru sumele primite cu titlu de compensare a chiriei pentru perioada ianuarie – octombrie 2000.
În motivare, reclamanta a arătat că are calitatea de magistrat, astfel încât, în baza art. 40 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 republicată, întrucât nu beneficiază de o locuinţă proprietate personală în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea are dreptul la compensarea chiriei din fonduri bugetare, astfel cum aceasta a fost stabilită prin contractul de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară, venituri care nu sunt supuse impozitării conform art. 5 lit. a) din OG nr. 73/1999.
Prin sentinţa civilă nr. 5124 din 29 august 2001 Judecătoria Bacău, investită prin strămutare, a admis în parte acţiunea, în sensul că a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 4.796.050 lei reţinută cu titlu de impozit pe chirie.
Soluţia a fost menţinută prin Decizia nr. 2090 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia civilă, în urma respingerii ca nefondat a recursului formulat de Ministerul Justiţiei.
Pentru a pronunţa aceste hotărâri, instanţele au reţinut că drepturile acordate potrivit art. 40 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 modificată şi completată constituie o formă de sprijin a magistraţilor, cu caracter social şi nu sunt supuse impozitării, fiind incluse în categoria veniturilor neimpozabile potrivit art. 5 lit. a)din OG nr. 73/1999 referitoare la impozitul pe venit.
Prin Decizia nr. 1520 din 16 aprilie 2002 Curtea Supremă de Justiţie, secţia civilă, a admis recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, a casat Decizia nr. 2090 din 6 decembrie 2001 a Curţii de Apel Bacău şi a trimis cauza la Tribunalul Bacău pentru judecarea recursului de Ministerul Justiţiei, reţinând că, hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea normelor de competenţă materială prevăzute în art. 2 pct. 3C. proc. civ.
Tribunalul Bacău, secţia civilă, prin Decizia nr. 2000 din 19 august 2002 a respins ca nefondat recursul declarat de Ministerul Justiţiei, considerând, în esenţă, că veniturile de care magistraţii beneficiază în compensarea chiriei, se includ în prevederile art. 5 lit. a) din OG nr. 73/1999, nefiind supuse impozitării.
Împotriva deciziei nr. 2000 din 19 august 2002 pronunţată de Tribunalul Sibiu şi a sentinţei civile nr. 5124 din 29 august 2001 a Judecătoriei Bacău, Procurorul General a declarat recurs în anulare pe temeiul art. 330 alin. (2) C. proc. civ., pentru încălcarea esenţială a legii, respectiv a OG nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
S-a susţinut că hotărârile judecătoreşti criticate au fost pronunţate de către instanţe cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
Pe fond recursul în anulare este întemeiat.
Drepturile cuvenite magistraţilor, personalului asimilat acestora conform art. 39 alin. (3) şi art. 40 din Legea nr. 50/1996 reprezintă venituri impozabile potrivit art. 9 din OG nr. 73/1999.
Textul ordonanţei stipulează că în categoriile de venituri supuse impozitului se includ orice avantaje în natură primite de o persoană fizică, cu titlu gratuit sau cu plata parţială.
Sumele reprezentând compensarea chiriilor acordate în baza art. 39 alin. (3) şi art. 40 din menţionata lege sunt venituri din salarii, astfel cum sunt ele definite la art. 22 din OG nr. 73/1999, fiind „avantaje" obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară activitatea în baza unor raporturi juridice de muncă.
Argumentele reţinute în hotărârile judecătoreşti criticate, în sensul considerării acestor sume ca încadrându-se în dispoziţiile art. 5 lit. a) din OG nr. 73/1999 reprezintă o interpretare greşită a legii, care nu subscrie conţinutului şi finalităţii voinţei legiuitorului.
Art. 5 din OG nr. 73/1999 se referă strict şi limitativ la veniturile care nu sunt impozabile, iar lit. a) a acestui articol reglementează formele de sprijin sau despăgubire a persoanelor aflate în dificultate sau care au suferit daune morale ori de altă natură, independent de voinţa lor, care nu sunt acordate în cadrul unui contract de muncă.
Or, sumele reprezentând compensarea chiriilor constituie un venit realizat de magistrat în baza raporturilor juridice de muncă, un „avantaj" faţă de orice altă persoană lipsită de locuinţă, nevoită să închirieze un spaţiu pentru care achită chiria din venituri proprii.
Acest „avantaj" generează persoanei beneficiare un venit suplimentar care trebuie impozitat potrivit art. 6 din Normele metodologice date în aplicarea art. 24 din OG nr. 73/1999.
Prevederile art. 39 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin OG nr. 83/2000 nu pot constitui temei juridic al restituirii retroactive a impozitului, aceasta operând de la 1 noiembrie 2000, legea neputându-se aplica retroactiv.
Se constată deci că, admiţând acţiunea, instanţele au ignorat aceste prevederi legale aplicabile în cauză.
Aşa fiind în temeiul prevederilor art. 314 C. proc. civ. se va admite recursul în anulare, se vor casa ambele hotărâri şi pe fond se va respinge acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţieîmpotriva deciziei civile nr. 2000 din 19 august 2002 a Tribunalului Bacăuşi a sentinţei civile nr. 5124 din 29 august 2001 a Judecătoriei Bacău, pe care le casează şi pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamanta M.D.C., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi2 decembrie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 51/2003. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5101/2003. Civil. Litigiu munca. Recurs în... → |
|---|
