ICCJ. Decizia nr. 515/2003. Civil. Litigiu de munca. Recurs în anulare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 515.
Dosar nr. 4159/2003
Şedinţa publică din 17 septembrie 2004
Asupra recursului în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele :
G.B. şi alţi judecători de la Tribunalul Sălaj au chemat în judecată Tribunalul Sălaj şi Ministerul Justiţiei, solicitând obligarea acestora la plata sumei ce reprezintă contravaloarea actualizată a sporului de toxicitate reglementat de art. 48 alin. (3) din Legea nr. 50/1996, pentru perioada noiembrie 2000 – martie 2001.
Prin sentinţa civilă nr. 1213 din 21 iunie 2002 a Tribunalului Sălaj a fost admisă acţiunea, dispunându-se obligarea celor chemaţi în judecată la plata sporului de 15 % din indemnizaţia brută de încadrare pentru perioada solicitată, actualizat în raport de rata inflaţiei.
S-a reţinut în esenţă că potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 judecătorii sunt îndreptăţiţi la plata unui spor de toxicitate, iar OG nr. 83/2000 nu a abrogat expres sau implicit aceste prevederi.
Recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva acestei hotărâri, a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 1816 din 17 septembrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Considerând că aceste hotărâri au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond, prin recursul în anulare de faţă Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat în conformitate cu prevederile art. 330 pct. 2 C. proc. civ., casarea lor şi pe fond respingerea acţiunii.
În esenţă au fost avute în vedere prevederile art. 11 din OG nr. 83/2000 în sensul cărora prevederile Ordonanţei se aplicau în limita bugetelor aprobate de Ministerul Justiţiei, după suplimentarea lor corespunzătoare şi cum sumele necesare plăţii şi a sporului de toxicitate nu au fost alocate, rezultă că în mod judicios ordonatorii de credite nu au efectuat şi aceste plăţi.
Cu adresa nr. 3099/C/17-279/2002 din 16 septembrie 2004 Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut cunoscut instanţei că retrage recursul în anulare declarat împotriva hotărârilor menţionate.
În această situaţie, în raport de prevederile art. 3304 C. proc. civ., în vigoare la data rămânerii irevocabile a hotărârii atacate, potrivit căruia până la închiderea dezbaterilor procurorul general îşi poate retrage motivat recursul în anulare şi văzând că părţile din proces nu au cerut continuarea judecăţii, urmează a se lua act de retragerea recursului în anulare de faţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea recursului în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva deciziei nr. 1816 din 17 septembrie 2002 a Curţii de Apel Cluj, precum şi sentinţei civile nr. 1213 din 21 iunie 2002 a Tribunalului Sălaj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5168/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4634/2003. Civil. Conflict de munca. Recurs... → |
|---|
