ICCJ. Decizia nr. 5300/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 5300
Dosar nr. 748/2003
Şedinţa publică din 10 decembrie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19 noiembrie 2001 la Tribunalul Galaţi reclamantul H.A. a solicitatîncontradictoriucu pârâta S.C. V. S.A. Tecuci anularea deciziei nr. 6 din 22 octombrie 2001 prin care s-a dispus la art. 1 că "Imobilul în suprafaţă de 1159 mp situat în Tecucinu poate fi restituit în natură întrucât pe suprafaţa în cauză se află construit depozitul laminate, totodată vă facem cunoscut că societatea se află în curs de privatizare, iar dumneavoastră aţi fost despăgubit conform legilor în vigoare la data exproprierii" şi obligarea acesteia să-i acorde contravaloarea suprafeţei de 1.159 mp teren din care suprafaţa de 738 mp vie nobilă.
În drept s-a întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
În motivare a arătat că în mod greşit pârâta i-a respins pretenţiile prin Decizia a cărei anulare o cere, procesul privatizării nu duce în mod legal la respingerea cererii sale, suma primită în urma exproprierii este foarte mică în raport cu valoarea imobilului iar terenul este în proprietatea pârâtei.
Prin sentinţa civilă nr. 7 din 11 ianuarie 2002 Tribunalul Galaţi a respins acţiunea.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că restituirea în natură nu se poate face deoarece pe teren sunt edificate construcţii industriale ce aparţin pârâtei şi folosesc pentru realizarea obiectului său de activitate.
Aşa fiind Decizia este corectă şi nu este necesară anularea ei, iar reclamantul urmează să primească despăgubirile. Decizia urmează să fie transmisă prefecturii pentru calcularea şi acordarea despăgubirilor.
Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat apel criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 64 din 2 octombrie 2002 Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a admis apelul, a schimbat hotărârea atacată şi în rejudecare a admis acţiunea, a anulat Decizia nr. 76 din 22 octombrie 2001 şi a obligat pârâta să înainteze notificarea către A.P.A.P.S. Galaţi în vederea stabilirii măsurilor reparatorii prin echivalent obligând pârâta la cheltuieli de judecată în valoare de 5.000.000 lei.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut în esenţă că reclamantul a făcut dovada calităţii de moştenitor cât şi a faptului că imobilul în discuţie a fost expropriat în baza Decretului nr. 455 din 28 decembrie 1984, situaţie în care este beneficiarul unei măsuri reparatorii prin echivalent.
În mod greşit pârâta s-a pronunţat pe fondul cererii şi nu a înaintat notificarea către A.P.A.P.S.
De asemenea, în mod greşit instanţa a judecat cererea în fond.
Împotriva acestei hotărâri pârâta a formulat recurs întemeiat generic pe dispoziţiile art. 299-316 C. proc. civ., susţinând că în mod greşit a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată. Recurenta-pârâtă arată că în anul 1985 reclamantul a fost despăgubit cu suma de 5.565 lei. Prin adresa nr. 13457 din 22 octombrie 2001 a îndrumat pe reclamant să se adreseze către A.P.A.P.S. şi faţă de această situaţie nu este în culpă procesuală şi nu datorează cheltuieli de judecată.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins ca atare.
Conform dispoziţiilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. „Partea care cade în pretenţiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată". La baza principiului ce rezultă din acest text se află culpa procesuală.
În aceste condiţii instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor articolului enunţat, culpa procesuală rezultând din anularea deciziei pârâtei iar cheltuielile cerute, dovedite cu acte.
Susţinerile pârâtei potrivit cărora în anul 1985 reclamantul a fost despăgubit cu suma de 5.565 lei şi că prin adresa nr. 13457/2001 l-a îndrumat să se adreseze către A.P.A.P.S. nu sunt de natură a înlătura culpa procesuală deoarece recurenta-pârâtă trebuia să se conformeze dispoziţiilor art. 27 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 şi trebuia să înainteze notificarea către A.P.A.P.S.
Aşa fiind, pentru considerentele arătate, recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. V. S.A. Tecuci, judeţul Galaţi împotriva deciziei nr. 4 din 2 octombrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2003.
← ICCJ. Decizia nr. 2660/2003. Civil. Despagubiri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2787/2003. Civil. Actiuni conexe evacuare - con... → |
---|