ICCJ. Decizia nr. 5481/2003. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5481
Dosar nr. 6429/2003
Şedinţa publică din 7 octombrie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea precizată reclamantul G.V. a chemat în judecată Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi a solicitat obligarea acesteia, în temeiul Legii nr. 10/2001, să-i restituie în natură un teren expropriat rămas liber (126 mp) şi restituirea în echivalent pentru 164 mp.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 419 din 25 aprilie 2003 a respins excepţiile prematurităţii şi a inadmisibilităţii acţiunii invocate de pârât a admis în parte acţiunea şi a obligat Primarul Municipiului Cluj-Napoca să soluţioneze notificarea formulată de reclamant cu privire la imobilul înscris în C.F. 19548 Cluj, cu nr. topo 10402/1 în suprafaţă de 290 mp.
Instanţa a reţinut că reclamantul a adresat „notificări" atât primăriei cât şi prefecturii solicitând atât restituirea în natură cât şi măsuri reparatorii prin echivalent, depunând actele necesare pentru dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită.
A mai reţinut instanţa că, deşi Legea nr. 10/2001 nu are prevederi exprese cu privire la consecinţa nesoluţionării în termenul de 60 de zile a notificării, aceasta nu poate conduce la inadmisibilitatea sau prematuritatea acţiunii.
Instanţa a avut în vedere întreaga suprafaţă de teren expropriată şi a obligat pârâtul să soluţioneze notificarea.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 142 din 17 septembrie 2003 a respins apelul declarat de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, considerând legală şi temeinică hotărârea instanţei de fond, deoarece reclamantul a făcut dovada transmiterii notificării şi a actelor doveditoare iar pârâtul nu s-a pronunţat asupra acesteia.
Împotriva acestei hotărâri Primarul Municipiului Cluj-Napoca a declarat prezentul recurs, invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Se arată, în esenţă, că reclamantul nu a completat dosarul cu actele necesare, astfel că nu se putea emite o dispoziţie în legătură cu notificarea; în ce priveşte terenul revendicat arată că acesta a fost expropriat pentru utilitate publică, fiind cuprins în documentaţiile de urbanism.
Prin încheierea din 8 aprilie 2004 această curte a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată în şedinţă publică.
Examinând pe fond recursul, se constată că acesta nu este fondat.
Reclamantul şi soţia au fost proprietarii unui teren în suprafaţă de 290 mp înscris în C.F. nr. 19548 Cluj-Napoca, nr. topo 10402/1.
Acest teren a fost expropriat prin Decretul nr. 341/1977.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 reclamantul s-a adresat pârâtului cu o notificare comunicată în termen prin Biroul executorului judecătoresc şi a transmis şi actele doveditoare.
Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pârâtul avea obligaţia de a se pronunţa asupra notificării. Această obligaţie nu a fost adusă la îndeplinire, deşi avea documentaţia necesară.
Aşa fiind, motivul de recurs ce viza faptul că dosarul era incomplet nu este întemeiat. De altfel recurentul nici nu precizează în concret ce „document" trebuia să prezinte reclamantul.
Problema privind în ce măsură terenul poate fi restituit în natură nu s-a pus în prezentul litigiu, care a avut ca obiect numai îndeplinirea obligaţiei de a răspunde la notificare, astfel că referirile din motivele de recurs în legătură cu situaţia juridică actuală a terenului nu pot fi examinate, excedând cadrul procesului.
Se constată astfel că, motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., invocate de recurent, nu sunt fondate: instanţa prin hotărârea recurată nu a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi nu a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia (art. 304 pct. 8); hotărârea atacată nu este lipsită de temei legal şi nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Municipiul Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 142 din 17 septembrie 2003 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 61/2003. Civil. Drepturi salariale. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 5483/2003. Civil. REVENDICARE. Recurs → |
|---|
