ICCJ. Decizia nr. 553/2003. Civil. ACTIUNE ÎN CONSTATARE. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 553.
Dosar nr. 4803/2003
Şedinţa publică din 8 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Reclamantul Ş.A.G. a înregistrat la 20 martie 1997 acţiunea în revendicare a terenului de 211 şi 213 mp situate în sector 1, pentru ca la termenul din 13 noiembrie 2000 să-şi modifice obiectul cererii în despăgubiri de 3.828.460.512 lei, reprezentând valoarea terenurilor.
Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 146 din 25 februarie 2002 a respins acţiunea cu motivarea că reclamantul avea calea procedurii speciale prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 115 din 12 martie 2003 Curtea de Apel Bucureşti a anulat sentinţa, cu motivarea că „în mod greşit tribunalul a considerat ca inadmisibilă acţiunea, întrucât aceasta a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001".
Evocând fondul, însă, printr-o a doua decizie, nr. 294 din 11 iunie 2003, aceeaşi instanţă de apel a reţinut într-o propoziţie că acţiunea este nefondată întrucât „pentru acordarea despăgubirilor privind imobilul preluat de stat fără titlu, reclamantul trebuia să urmeze procedura administrativă obligatorie prevăzută de Legea nr. 10/2001".
Contra deciziei a declarat recurs reclamantul pentru următoarele motive:
- acele două decizii sunt în contradicţie, calea dreptului comun fiind admisibilă căci acţiunea s-a introdus anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001;
- s-au încălcat dispoziţiile art. 21 alin.(1) din Constituţie şi art. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească relativ la accesul liber la justiţie.
2. Recursul este fondat, iar deciziile vor fi casate şi cauza trimisă instanţei de apel pentru rejudecare.
2.1. Cum s-a arătat obiectul modificat al acţiunii este cererea de despăgubiri în echivalent pentru cele două suprafeţe de teren preluate de stat fără titlu valabil.
Acţiunea de faţă s-a înregistrat la 20 martie 1997 şi s-a modificat în despăgubiri la 13 noiembrie 2000, ambele date fiind anterioare cele din 14 februarie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 10/2001, temeiul juridic indicat în cererea de chemare în judecată fiind art. 480, art. 998 şi art. 1000 alin. (3) C. civ., deci calea dreptului comun.
2.2. Într-adevăr, dispoziţiile Legii nr. 10/2001 prevăd o procedură specială care cuprinde două faze, cea prealabilă, care nu este administrativă, cum eronat a fost interpretată de instanţa de apel şi cea judiciară, atribuind-o în competenţă exclusivă, în primă instanţă, tribunalului.
Această procedură specială vizează imobilele preluate de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cum este şi situaţia terenurilor în speţă, iar ea se aplică numai de la data intrării în vigoare a legii, adică de la 14 februarie 2001, fără a cuprinde norme care să împiedice continuarea proceselor pe calea dreptului comun.
Conform art. 47 din Legea nr. 10/2001 persoana îndreptăţită are posibilitatea de a continua exerciţiul acţiunii pe calea dreptului comun sau de a renunţa la ea şi de a o suspenda şi a apela, astfel, la procedura specială din lege.
În cauză, reclamanta nu a renunţat la acţiune şi nici nu a cerut suspendarea judecăţii, pe temeiul art. 47, ci a continuat-o pe calea dreptului comun, instanţa, astfel sesizată fiind obligată să o soluţioneze în cadrul procesual fixat prin cererea de chemare în judecată.
În sfârşit, instanţa de apel deşi proclamă corect acest principiu în prima decizie, prin care a anulat sentinţa, în cea de-a doua pronunţă o soluţie contrară, similară cu cea a primei instanţe, ceea ce este inadmisibil, astfel că nu a cercetat fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Ş.A.G. împotriva deciziei civile nr. 294 din 11 iunie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV – a civilă, pe care o casează şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5522/2003. Civil. Anulare casatorie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5534/2003. Civil. Nulitate act. Recurs → |
|---|
