ICCJ. Decizia nr. 5752/2003. Civil. Contestatie Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5752
Dosar nr. 9332/2003
Şedinţa publică din 30 iunie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă introdusă la data de 27 ianuarie 2003 la Tribunalul Harghita, reclamanta A.P.A.P.S. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria Oraşului Gheorghieni, F.V., pentru a se constata nulitatea absolută a dispoziţiei nr. 383 din 3 decembrie 2002 emisă de Primăria oraşului Gheorghieni, prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului, grădină cu nr. C.F. 9256 Gheorghieni, nr. top 9231-9240; 9246; 9250-9256; 9249; 9244/1; 9244/2; 9241/1; 9258; 9260-9261; 9263; 9247/2; 9248; 9217/1; 9243; 9259; 9241; 9241 a; 9242; 9245; 9230/2/2, în suprafaţă de 43,769 mp transnotat în C.F. 12900 Gheorghieni şi transmiterea notificării la A.P.A.P.S.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a oricărui imobil revendicat revine în exclusivitate societăţii deţinătoare, conform art. 20 din această lege, având posibilitatea de a acorda numai măsuri reparatorii în echivalent potrivit art. 27.
Primăria oraşului Gheorghieni, prin întâmpinare a solicitat respingerea acţiunii, arătând în esenţă că, obiectul dispoziţiei atacate formează imobilul înscris în C.F. nr. 9256 a oraşului Gheorghieni, compus din grădină în suprafaţă de 43.769 mp, o fabrică de prelucrare a lemnului şi o moară de măcinat cereale, naţionalizate în baza Legii nr. 119/1948.
A mai relevat că terenul era în proprietatea Primăriei Gheorghieni, iar construcţia aparţine SC F.P. SA obţinută în urma privatizării, astfel că A.P.A.P.S. este instituţia abilitată în conformitate cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 să soluţioneze notificarea.
Prin sentinţa civilă nr. 594 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Harghita a fost respinsă ca nefondată acţiunea în constatarea nulităţii absolute formulate de reclamanta A.P.A.P.S., cu motivarea că pârâta Primăria oraşului Gheorghieni, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001, care reglementează situaţia în care persoana juridică notificată deţine numai în parte bunurile imobile solicitate.
În speţă, primăria deţinea dreptul de proprietate doar cu privire la teren, nu şi cu privire la construcţii şi în consecinţă a dispus trimiterea notificării reclamantei A.P.A.P.S. pentru partea din imobil care a făcut obiectul privatizării.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta, solicitând modificarea în tot a sentinţei criticate, întrucât nu are atribuţii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Prin Decizia civilă nr. 111 A din 16 septembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu-Mureş a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta A.P.A.P.S. împotriva sentinţei civile nr. 594 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Harghita, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care persoana juridică notificată deţine numai o parte din bunurile imobile solicitate, prin dispoziţia emisă se pronunţă numai cu privire la acestea, iar cu privire la construcţiile a căror restituire se solicită au fost privatizate, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, s-a dispus trimiterea notificării instituţiei implicate în privatizare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta A.P.A.P.S., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând în esenţă că această instituţie nu are competenţa legală de a restitui în natură imobilele preluate abuziv prin actele de naţionalizare, având posibilitatea de a acorda numai măsuri reparatorii prin echivalent potrivit dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat.
Cu notificarea înregistrată sub nr. 698 din 8 august 2001, F.V. s-a adresat Primăriei oraşului Gheorghieni, solicitând în calitate de succesoare a defuncţilor R.H. şi R.M., reconstituirea dreptului său de proprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr. 9256 Gheorghieni, nr. top 9331-9240, 9246, 9250-9256, 9249, 9244/1, 9241, 9242, 9230/2/2, teren în suprafaţă de 43.769 mp, o fabrică de prelucrare a lemnului şi o moară de măcinat cereale.
Instituţia notificată a emis dispoziţia nr. 383 din 3 decembrie 2002, în sensul admiterii parţiale a solicitării, transmiţând notificarea autorităţii competente să soluţioneze capătul de cerere cu privire la construcţii.
În atare situaţie, reclamanta are obligaţia să răspundă notificării, celelalte chestiuni invocate ţinând de modalitatea de rezolvare a cererii formulate de pârâta-intimată F.V.
Prin urmare, recursul declarat de reclamantă fiind nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins ca atare. Potrivit art. 274 C. proc. civ. reclamanta A.V.A.S. va fi obligată să plătească pârâtei F.V. suma de 3.000.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, constând din onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 111 A din 16 septembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia civilă.
Obligă pe reclamanta A.V.A.S. să plătească pârâtei F.V. 3.000.000 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5916/2003. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5753/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs → |
|---|
