ICCJ. Decizia nr. 6479/2003. Civil. Legea nr.10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6479
Dosar nr. 2319/2003
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 6215 din 3 septembrie 2002, la Tribunalul Arad, reclamanţii O.I.M. şi M.C. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii P.S., SC R. SA Arad, Consiliul Local al Municipiului Arad şi Primarul Municipiului Arad să se constate nulitatea contractului de restituire către pârâtul P.S. a imobilului înscris în C.F. 195 Micalaca cu nr. top 309-308/6 asupra cotei de 1403/1440 mp teren fără construcţii, a se dispune radierea din C.F. a acestui drept şi a fi obligat pârâtul P.S. la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta O.I.M. motivează că este proprietara construcţiilor aflate pe acest teren, precum şi asupra 37/1440 mp teren din acelaşi C.F. cumpărat în baza Legii nr. 112/1995, iar reclamantul M.C. are un drept de uzufruct viager asupra acestora, iar pe suprafaţa de teren pentru care s-a emis dispoziţia primarului a fost proprietar Statul Român şi apreciază că măsura restituirii către succesorul fostului proprietar este ilegală şi contrară Legii nr. 10/2001, fiind lovită de nulitate absolută.
Prin sentinţa nr. 563 din 28 noiembrie 2002, Tribunalul Arad, secţia civilă, a admis acţiunea reclamanţilor împotriva pârâţilor, s-a constatat nulitatea dispoziţiei nr. 3120 din 28 iunie 2002 emisă de Primarul Municipiului Arad, prin care i s-a restituit pârâtului P.S. terenul fără construcţii înscris în C.F. nr. 195 Micalaca nr. top 307-308/b în cota de 1403/1440 şi s-a dispus radierea acestuia din C.F. şi restabilirea situaţiei anterioare.
A fost respinsă acţiunea reclamanţilor faţă de pârâta SC R. SA Arad pentru lipsa calităţii procesuale pasive, iar pârâtul P.S. a fost obligat să plătească reclamanţilor 2.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinţei civile menţionată mai sus a declarat apel pârâtul P.S. susţinând nelegalitatea şi netemeinicia acesteia.
Prin Decizia civilă nr. 27 din 6 martie 2003, Curtea de Apel Timişoara a admis apelul pârâtului, a schimbat sentinţa în sensul că a fost respinsă acţiunea reclamanţilor împotriva pârâţilor pentru lipsa calităţii procesuale active, iar faţă de pârâta SC R. SA Arad pentru lipsa calităţii procesuale pasive.
În contra deciziei menţionate reclamanţii O.I.M. şi M.C. au declarat recurs solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei Curţii de Apel Timişoara în sensul respingerii apelului declarat de P.S. şi menţinerii sentinţei Tribunalului Arad.
Motivele exprimate de recurenţi prin memoriul formulat cuprind istoricul pricinii şi invocarea drept temei încălcarea art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Recursul promovat de reclamanţi este nefondat pentru considerentele care se vor arăta.
În mod corect instanţa a constatat că reclamanţii nu au calitate procesuală activă, argumentând în fapt şi în drept soluţia adoptată.
Legea nr. 10/2001 fiind un act normativ special care reglementează un raport juridic existent în cazul de faţă, între pârâtul P.S. şi Statul Român, imobilul din litigiu face parte din domeniul privat al Statului, numai acesta poate invoca o eventuală încălcare a intereselor proprii şi nu o terţă persoană, ca de exemplu reclamanţii-intimaţi.
Dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001 nu prevăd posibilitatea atacării dispoziţiei Primarului în nici o situaţie de către terţe persoane, care nu sunt subiecte ale raportului juridic din cauză, ceea ce denotă lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor.
Având în vedere că, Legea nr. 10/2001 stabileşte expres că dispoziţia prin care se restituie în natură un imobil poate fi atacată cu contestaţie în instanţă numai de către persoane îndreptăţite şi că, reclamanţii-intimaţi nu fac parte din această categorie, nesatisfăcându-se un interes comun, corect instanţa de apel a stabilit că reclamanţii, ca terţe persoane nu au nici un drept să intervină în raportul juridic de drept privat între Statul Român şi P.S.
Această critică fiind neîntemeiată face inutilă analiza criticilor cuprinse în motivele de recurs formulate de reclamanţi.
Faţă de considerentele menţionate, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii O.I.M. şi M.C. împotriva deciziei nr. 27 din 6 martie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6482/2003. Civil. Revendicare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6473/2003. Civil. Servitute de trecere. Recurs → |
|---|
