ICCJ. Decizia nr. 6811/2003. Civil. Revendicare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6811
Dosar nr. 10298/2003
Şedinţa publică din 3 decembrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 16024 din 7 noiembrie 2000, Judecătoria Braşov a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta C.M., în contradictoriu cu Municipiul Braşov, a fost obligat pârâtul să-i lase reclamantei în deplină proprietate şi posesie cota de ½ din imobilul situat în Braşov, naţionalizat conform Legii nr. 119/1948 şi s-a dispus radierea din C.F. nr. 20994 Braşov, la nr. top 8836/1/6 şi 8837/1/1 foaia C a drepturilor de folosinţă şi de administrare înscrise în favoarea Centralei Petroliere „Muntenia" Rafinăria nr. 9.
Restul pretenţiilor au fost respinse şi s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Tribunalul Braşov, prin Decizia civilă nr. 1166/A din 31 mai 2001, a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Braşov. A admis apelurile declarate de reclamanta C.M. şi pârâtul Municipiul Braşov, a anulat sentinţa apelată şi a trimis cauza Tribunalului Braşov, cauze directe, pentru judecarea în fond.
Prin sentinţa civilă nr. 53 din 8 februarie 2002, Tribunalul Braşov a respins acţiunea formulată şi precizată de C.M., în contradictoriu cu Municipiul Braşov, având ca obiect revendicarea imobilului înscris în C.F. 20994 Braşov, nr. top 8836/1/6 şi 8837/1/1.
Pentru a pronunţa această hotărâre, în esenţă, instanţa de fond a reţinut, că imobilul care face obiectul procesului este înscris în C.F. ca fiind coproprietatea în cote de ½ a numitelor C.M.F. şi A.C.F., cu titlu de moştenire după I.C.F., act nr. 3135/1945 C.F. şi a Statului Român, cu titlu de naţionalizare, act nr. 2122/1959 CF, la foaia C fiind înscris dreptul de folosinţă şi cel de administrare asupra cotei de ½ din imobil, act nr. 3253/1950 CF.
Prin adresa nr. 42261 din 5 noiembrie 1975, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Braşov atestă că trecerea cotei de ½ din imobilul în litigiu în proprietatea statului s-a făcut în baza Legii nr. 119/1948, a deciziei nr. 56/1950 a Ministerului Minelor şi Petrolului şi a tabelului nr. 3253 din 8 februarie 1950, publicat în M. Of. nr. 158/1950.
Ulterior, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 183/1987, anexa 1, poziţia 58, terenul în suprafaţă de 138 mp şi suprafaţa construită de 243,51 mp au fost expropriate şi trecute în proprietatea statului şi în administrarea Consiliului Popular al Municipiului Braşov.
Reclamanta este moştenitoarea surorii sale C.F.A., iar în prezent terenul este liber, neafectat de construcţii, pe teren fiind amplasate doar unele barăci pentru organizarea de şantier a SC C. SA, dar potrivit H.C.L. Braşov nr. 181/1997, terenul face parte din ansamblu numit „Piaţa Consiliului Europei", care la rândul său este parte a Centrului financiar bancar al Municipiului Braşov.
În privinţa regimului juridic al terenului, se reţine că, deşi iniţial a fost naţionalizată cota de ½, ulterior, prin Decretul nr. 183/1987, s-a expropriat întregul imobil. Voinţa legiuitorului fiind aceea de a expropria imobilul în întregime, regimul juridic se analizează în raport cu acest titlu, iar conform art. 35 din Legea nr. 33/1994, ori de câte ori bunurile expropriate nu au fost utilizate în termen de 1 an potrivit scopului pentru care au fost preluate, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot cere retrocedarea, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.
În cauză, exproprierea se apreciază în context mai larg, ţinând seama că prin decretul de expropriere s-a trecut în proprietatea statului suprafaţa totală de 12.172,2 mp teren, în vederea construirii în centrul civic al Municipiului Braşov a unui număr de 819 apartamente şi dotările comerciale şi tehnico-edilitare aferente, precum şi a arterelor de circulaţie în lungime de 1180 mp. În prezent, terenul care face obiectul procesului se află cuprins în planul de sistematizare al centrului civic pentru amenajarea zonei verzi şi a unor alei pietonale, aflându-se în vecinătatea viitoarei Catedrale Ortodoxe. Planul urbanistic zonal, avizat favorabil de Consiliul Judeţean Braşov, prin Decizia nr. 21 din 2 martie 1995, prevede realizarea unor construcţii: catedrala ortodoxă, complex de întruniri, hotel, centru internaţional de comerţ şi afaceri, spaţii comerciale, sala polivalentă, bursa, sediu de instanţe, birouri, sedii bancare, sedii administrative şi căi de acces şi comunicaţie, reţele edilitare telefonice, parcări, spaţii verzi.
De aceea, deşi pe terenul pretins de reclamantă nu s-au edificat construcţii, el este afectat de detalii de sistematizare, fiind inclus în „Centrul Financiar–Bancar al Municipiului Braşov". Noţiunea, neafectat de detalii de sistematizare, are semnificaţia de proiect de urbanism. Exproprierea nu a fost un act individual, iar lucrările în ansamblu au fost începute şi parţial realizate, trenarea lor datorându-se lipsei de fonduri.
Reţine instanţa de fond, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 33/1994, iar în privinţa cererii referitoare la nevalabilitatea titlului statului asupra cotei de ½, preluată prin Legea nr. 119/1948, faţă de împrejurarea că exproprierea a avut loc producând efecte cu privire la întregul imobil şi a fost dispusă printr-un act ulterior, titlul statului îl constituie exproprierea, care şi-a extins efectele cu privire la întregul imobil.
Se mai reţine că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, şi nu Legea 10/2001, care prevede o procedură specială, iar cererile accesorii depind de soluţia dată în cererea principală.
Prin Decizia civilă nr. 78 din 11 septembrie 2003, Curtea de Apel Braşov a respins apelul declarat de B.S.V. şi C.F.G., moştenitorii reclamantei C.M., împotriva acestei hotărâri, instanţa de apel reţinând că prin Decretul nr. 183/1987 a fost expropriat întregul imobil. De aceea, chiar dacă în decretul de expropriere nu a fost trecută şi persoana juridică care deţinea cota de ½, actul de expropriere a produs efecte pentru întregul bun.
Se mai reţine, că terenul care face obiectul procesului este inclus în P.U.Z., fiind cuprins în ansamblu numit „Piaţa Consiliului Europei", parte a Centrului Financiar-Bancar al Municipiului Braşov. Înscrisurile depuse la dosar şi expertiza efectuată în cauză fac dovada faptului că terenului i-a fost dată destinaţia vizată în actul de expropriere, iar utilitatea publică este reiterată în actele administrative depuse la dosar. De aceea, chiar dacă momentan terenul nu este afectat de construcţii, nu se poate reţine că nu i s-a dat destinaţia pentru care a fost expropriat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs apelanţii, care invocând motivul de recurs înscris în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţin că printr-o motivare sumară instanţa de apel reţine că imobilul a fost expropriat în întregime, fără să aibă în vedere faptul că, deoarece la momentul exproprierii cota de ½ aparţinea statului, nu era posibil ca statul să exproprieze bunul aflat deja în proprietatea sa.
Se mai susţine, că în mod greşit s-a considerat că imobilului i s-a dat destinaţia pentru care a fost expropriat chiar dacă în prezent pe teren nu s-au edificat construcţii, deşi este dovedit faptul că terenul nu este afectat de vreun detaliu de sistematizare, că planul urbanistic este vechi şi neactualizat, că suprafaţa de teren care face obiectul procesului este poziţionată la marginea terenului vizat ca centru civic, în vecinătatea a două imobile proprietate privată şi că obiectivele propuse nu mai pot fi realizate.
Pârâta, Municipiul Braşov, a formulat întâmpinare, prin care, în esenţă, a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994, deoarece terenul este afectat unei destinaţii publice, în conformitate cu scopul exproprierii.
Recursul va fi admis, pentru următoarele considerente.
Criticile formulate fac posibilă încadrarea în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar dispoziţiile înscrise în acest text sunt incidente în cauză.
Reclamanta C.M. (fostă C.F.), care iniţial, în cererea înregistrată la instanţă, la data de 6 noiembrie 1997, a invocat art. 480 C. civ., prin cererea aflată la dosarul tribunalului precizează că invocă şi dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994.
Instanţa de fond şi cea de apel, reţinând că întreg imobilul a trecut în proprietatea statului ca efect al exproprierii, au analizat îndeplinirea condiţiilor necesare retrocedării bunului, numai raportat la faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, deşi art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică dispune „Dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică".
Condiţia impusă de textul citat pentru retrocedare, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică, priveşte neînceperea lucrărilor pentru care s-a dispus exproprierea, în termen de un an.
În cauză, s-a făcut dovada că terenul care face obiectul procesului este înscris în anexa la Decretul de expropriere nr. 183 din 25 iulie 1987, că scopul pentru care a fost preluată întreaga suprafaţă de teren expropriată (12.172,2 mp) l-a constituit construirea unui număr de 819 apartamente şi artere de circulaţie potrivit planului anexat şi că pe terenul care face obiectul procesului era prevăzut să se construiască un bloc P + 10 şi să fie amenajată o parcare auto.
Pe terenul care face obiectul cererii de retrocedare lucrările nu au fost începute, iar în planul actual de sistematizare, aşa cum a precizat expertul tehnic în completarea la raportul de expertiză (dosarul nr. 16497/1997 al Judecătoriei Braşov), pe această suprafaţă de teren sunt prevăzute numai spaţii verzi şi alei pietonale.
În lucrarea aflată la acelaşi dosar, expertul a consemnat constatarea că în prezent terenul nu este ocupat cu vreo construcţie, fiind organizare de şantier, iar în completarea la raportul de expertiză, aflată la dosarul tribunalului, există menţiunea că la distanţă de 40 m de teren s-a construit Banca Română de Dezvoltare, la distanţă de 150 m se află Biserica Ortodoxă, la distanţă de 25 m este Dispensarul medical nr. 13, iar în partea de est, la distanţă de 7 m, se află locuinţe proprietate particulară.
Raportat la probele administrate în cauză, care atestă că pe terenul care face obiectul procesului, amplasat în imediata apropiere a unor construcţii proprietate particulară, nu au fost începute lucrările de utilitate publică până la data efectuării expertizei, se constată că imobilul este susceptibil de restituire, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 35 din Legea nr. 33/1994.
Prin urmare, pentru considerentele expuse, fără a se analiza celelalte susţineri formulate de recurenţi, conform art. 304 pct. 9 şi art. 314 C. proc. civ., se va admite recursul şi se vor casa hotărârile pronunţate în cauză, iar în fond se va admite acţiunea, va fi obligat pârâtul să retrocedeze reclamanţilor suprafaţa de 381 mp teren, identificată în raportul de expertiză şi se va dispune a se efectua cuvenitele rectificări în cartea funciară, potrivit prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii B.S.V. şi C.F.G. împotriva deciziei civile nr. 78/Ap din 11 septembrie 2003 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă.
Casează Decizia atacată, precum şi sentinţa civilă nr. 53/S din 8 februarie 2002 a Tribunalului Braşov, secţia civilă, şi, în fond, admite acţiunea formulată de reclamanţii B.S.V. şi C.F.G. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Braşov.
Obligă pârâtul Municipiul Braşov să retrocedeze reclamanţilor suprafaţa de teren de 381 mp situată în Braşov, identificată în raportul de expertiză M.E.
Dispune efectuarea cuvenitelor rectificări în cartea funciară privind imobilul, conform prezentei hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6783/2003. Civil. Contestaţie în anulare | ICCJ. Decizia nr. 6774/2003. Civil. LG. 10/2001. Recurs → |
|---|
