ICCJ. Decizia nr. 9866/2003. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9866
Dosar nr. 12092/2003
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Mureş prin sentinţa civilă nr. 704 din 23 decembrie 2002 pronunţată în dosarul 2685/2002 a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii M.G., ş.a., în contradictoriu cu pârâţii SC A. Sâncraiu de Mureş SA prin lichidator SC R.V.A., filiala Mureş, Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Prefectura Mureş în sensul stabilirii faptului că reclamanţii sunt îndreptăţiţi a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri, pentru o serie de imobile, aflate în patrimoniul SC A. Sâncraiu de Mureş SA: casa administraţie, locuinţă administrator, locuinţe personal, grajd animale mari, cocină porci, coteţe păsări, grajd oi, pătul porumb, remize pentru vehicule şi bucătărie de vară precum şi suprafaţa de 13380 mp, cu o valoare totală de 4.877.466.977 lei; a respins, că a rămas fără obiect capătul de cerere referitor la acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul compus din magazie de cereale şi teren aferent în suprafaţă de 535,13 mp.
S-a reţinut în motivarea hotărârii că reclamanţii sunt succesorii foştilor proprietari V.N. şi V.I., ale căror imobile au fost expropriate prin Decretul nr. 83/1949; s-a mai reţinut că pentru imobilul în suprafaţă de 535, 13 mp s-a încheiat un proces-verbal de predare primire în urma deciziei de restituire în natură cu numărul 643 din 25 iunie 2002; a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de Ministerul Finanţelor cu motivarea că în situaţia acordării măsurilor reparatorii prin echivalent, acest pârât urmează a executa această dispoziţie în numele statului; totodată s-a reţinut că acţiunea formulată nu este prematură, întrucât, deşi pârâta A. Sâncraiu de Mureş S.A. a fost notificată nu a răspuns în termenul de 60 de zile stipulat de art. 23 pct. 1 din Legea 10/2001.
Curtea de Apel Târgu Mureş, prin Decizia civilă nr. 159 din 6 noiembrie 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de D.G.F.P. Mureş şi a luat act de renunţarea la judecată a reclamanţilor la cererea de achiesare la apel. Se reţine prin decizie că Ministerul Finanţelor este cel care duce la îndeplinire dispoziţiile referitoare la măsurile reparatorii prin echivalent şi că dispoziţiile art. 24 pct. 2 din Legea 10/2001 au fost corect aplicate întrucât imobilul nu poate fi restituit în natură.
Împotriva deciziei a declarat recurs apelantul pârât, D.G.F.P. Mureş, în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice, criticile vizând următoarele aspecte: recurenta nu are calitatea procesuală pasivă în acordarea de despăgubiri către reclamanţi pentru imobilele revendicate, acţiunea fiind astfel inadmisibilă.
Prin dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ. se arată că deţinătorul imobilelor este identificat ca fiind SC A. Sâncraiu de Mureş situaţie în care notificarea se adresează prefecturii în a cărei rază teritorială se află imobilul solicitat, motiv pentru care recurentul nu are calitate în această fază procesuală. Se mai arată că o parte din terenuri intră sub incidenţa Legii nr. 18/1991 şi că reclamanţii nu sunt îndrituiţi la despăgubiri pentru grajd, cocină, coteţe, remize etc. întrucât aveau o altă destinaţie, decât cea de locuinţă. Susţin recurenţii că la data promovării acţiunii, SC A. Sâncraiu de Mureş S.A. se afla procedura reorganizării judiciare şi a falimentului astfel încât, potrivit dispoziţiilor art. 35 din Legea 64/1995, procedura de soluţionare a notificării trebuia suspendată de drept.
Intimaţii, prin întâmpinările formulate au solicitat respingerea recursului declarat.
Recursul este nefondat.
Cu privire la aplicabilitatea disp. art. 35 (actualmente art. 42) din Legea 64/1995, Înalta Curte va reţine că dispoziţiile invocate se referă numai la realizarea creanţelor asupra debitorului, nu şi la constituirea titlurilor executorii. De altfel la data notificării, 10 iulie 2001, procedura reglementată de legea 64/1995 nu era deschisă (încheierea judecătorului sindic poartă data de 31 ianuarie 2002).
Calitatea procesuală a statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor, rezultă din faptul că recurenta este cea care urmează a pune în executare, conform art. 40 din Legea 10/2001, dispoziţiile referitoare la acordarea despăgubirilor astfel încât, pentru opozabilitate instanţele au stabilit în mod corect calitatea de parte în proces.
Nefondate sunt şi susţinerile la aplicabilitatea art. 8 prin Legea 10/2001 în sensul că terenurile sunt supuse regimului legii fondului funciar, câtă vreme terenul în litigiu este în intravilan şi nu a făcut parte obiectul Legii 18/1991, astfel cum rezultă din adresa nr. 760 din 22 martie 2005 a primăriei Râciu, judeţul Mureş.
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea 10/2001 în situaţia imobilelor cu destinaţie de locuinţă, dacă restituirea în natură nu este posibilă, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despăgubiri băneşti.
Acordarea măsurilor reparatorii, prin forma despăgubirilor băneşti în baza art. 24 alin. (2) din Legea 10/2001 este conformă situaţiei de fapt a imobilului la data preluării întrucât clădirile revendicate aveau caracter de locuinţă, de unitate locativă de sine stătătoare ce avea în componenţă şi anexe gospodăreşti situaţie de fapt ce rezultă din înscrisurile aflat la fila 15 dosar fond.
Înalta Curte constatând că motivele de recurs invocate, greşita aplicare a legii, nepronunţarea asupra unor probe hotărâtoare în cauză şi motivări contradictorii nu subzistă în cauză în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta D.G.F.P. Mureş în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei civile nr. 159/A din 6 noiembrie 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9919/2003. Civil. Conflict de muncă. Recurs... | ICCJ. Decizia nr. 9506/2003. Civil. încheiere de suspendare -... → |
|---|
