Expropriere. Decizia nr. 26/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 26/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 21-03-2013 în dosarul nr. 462/97/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 26/2013
Ședința publică de la 21 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.-președinte secție
Judecător M. F. C.
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Procuror A. P.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta P. K. M. R., împotriva sentinței civile nr. 75/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr._, având ca obiect expropriere.
Procedura legal îndeplinită.
Se constată că s-a înregistrat la dosar prin registratura instanței notă de cheltuieli judiciare depuse de mandatarul reclamantei apelante.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 14 martie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,
Prin acțiunea precizată, înregistrată inițial la Tribunalul Hunedoara, reclamanta P. K. M. R.a chemat în judecată pârâții P., Instituția P., C. local al municipiului Hațeg, Societatea de Transport gaze Naturale T. Mediaș, EON G. Distribuție S.A. Târgu M. și EON G. R. Târgu M., solicitând obligarea pârâților 1, 2, 3 să-i acorde suprafața de 2530 mp teren în intravilanul orașului Hațeg, în schimbul aceleiași suprafețe de teren afectată de lucrări de interes public; în subsidiar, să fie obligați pârâții, în solidar, la plata contravalorii suprafeței de 2530 mp la prețul de 35 euro/mp, precum și la plata sumei de 100 lei/zi de întârziere, cu titlu de daune cominatorii începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii.
Ulterior, acțiunea a fost precizată, în sensul că s-a solicitat scoaterea conductei magistrale de gaz în afara proprietății reclamantei, pe cheltuiala pârâților, respectiv introducerea în cauză a Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în contradictoriu cu care să se constate că reclamanta are calitatea de proprietar a conductelor magistrale și a conductelor de gaze naturale ce traversează terenul proprietatea sa, potrivit dreptului de accesiune a celor unite și încorporate cu lucrul, conform art. 488, 489 și urm. Cod civil.
Reclamanta a arătat că este proprietara terenului în litigiu, înscris în CF 1934 Hațeg, în calitate de unică moștenitoare a defunctului Sînzian I., teren ce i-a fost reconstituit prin titlul de proprietate nr._/71 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Hunedoara.
Suprafața de 1908 mp teren este afectată de lucrările de utilitate publică vizând varianta ocolitoare a DN 66, iar o altă suprafață de teren nu poate fi utilizată datorită interdicțiilor impuse de lege - existența conductei magistrale de gaze naturale ce traversează terenul, precum și alte asemenea conducte de suprafață.
Reclamanta a susținut că a încercat soluționarea amiabilă a litigiului în temeiul Legii nr. 33/1994, pârâții 1,2,3, prin Hotărârea nr. 1/2008, neacceptând nicio propunere.
Prin sentința civilă nr. 75/2010, Tribunalul Hunedoara, Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea completată și precizată pe acest temei de drept. Prima instanța a reținut că reclamanta are calitate de moștenitoare legală a defunctei P. O. Hortensia, la rândul ei moștenitoare legală a defunctului său tată, Sînzian I..
Acesta din urmă a solicitat Primăriei Orașului Hațeg, prin notificarea nr. 75/10.09.2001, restituirea terenurilor în suprafață de_ mp intravilan, confiscate prin sentința de condamnare politică nr. 51/1959 a fostului Tribunal M. al orașului Stalin. Prin dispoziția nr. 181/2001, Primarul Orașului Hațeg a respins notificarea, arătând că terenul intră sub incidența Legii nr. 18/1991 și, nefiind posibilă restituirea pentru suprafața de 2,08 ha ocupată de construcții, s-a propus acordarea de despăgubiri, pentru suprafața de 2369 mp teren disponibil s-a emis titlu de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000. Dispoziția nu a fost contestată iar Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Hunedoara a titlul de proprietate nr._/71/2003.
S-a apreciat că situația juridică a terenului agricol restituit pe vechiul amplasament nu poate fi reglementată decât potrivit actului actului normativ în baza căruia a fost retrocedat - Legea nr. 18/1991, cu completările și modificările ulterioare.
Legea nr. 33/1994 invocată de reclamantă ca temei de drept nu-și poate extinde efectele în timp asupra situațiilor juridice născute sau consumate înaintea intrării sale în vigoare.
Din expertiza judiciară efectuată în cauză a rezultat că terenul este afectat de servituți și interdicții speciale de construire, în limitele zonei de siguranță, așa cum sunt reglementate de legislația specială în domeniu și nu impietează asupra categoriei de folosință a terenului, respectiv cea agricolă.
In privința suprafeței de 622 mp teren, proprietatea reclamantei, afectată de realizarea variantei de ocolire a DN 66 și varianta de ocolire DN 68, pentru care, prin Hotărârea nr. 102/1999, s-a reținut că Instituția Consiliului Județean Hunedoara a declarat de utilitate publică lucrarea respectivă, desemnând ca expropriator Orașul Hațeg, prin C. local.
Numai această suprafață de teren intră sub incidența Legii nr. 33/1994.
Dispozițiile art. 21 din această lege stabilește cui aparține calitatea procesuală în cauzele vizând exproprierea, indiferent dacă cererile vizează transferul efectiv al proprietății ori numai valoarea despăgubirilor cuvenite celor expropriați.
Instanța a constatat drept concluzie finală că niciunul dintre expropriatori nu a fost chemat în judecată și că reclamanta nu a urmat procedura impusă de Legea nr. 33/1994.
Prin decizia civilă nr. 145 A. din 14.10.2010, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția civilă a admis apelul reclamantei, a anulat sentința și a trimis cauza spre competentă soluționare în fond, Judecătoriei Hațeg.
Anterior analizei legalității și temeiniciei hotărârii atacate, față de modul ambiguu în care a fost redactată acțiunea, instanța de apel a pus în discuție competența materială de soluționare a cauzei, față de obiectul său așa cum a fost precizat în fața instanței de fond și de apel.
Având în vedere calificarea caracterului acțiunii, de acțiune în despăgubiri, a fost pusă în discuție competența materială de soluționare a acesteia.
In drept, conform art. 1 lit. a Cod de procedură civilă, Curtea a apreciat că judecătoriei îi revine competența de a soluționa în fond cauza.
In temeiul art. 297 alin 2 Cod de procedură civilă, s-a procedat la anularea hotărârii atacate și la trimiterea cauzei spre competentă soluționare pe fond, Judecătoriei Hațeg.
Prin decizia 5219/16.06.2011 pronunțată de ICCJ în dosar nr._, au fost admise recursurile declarate de pârâții S. „T.” SA, P. Hațeg, C. local Hațeg și Instituția primarului Hațeg împotriva deciziei nr. 145/A din 14 octombrie 2010 a Curții de Apel I. - Secția civilă, casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În considerentele deciziei s-a reținut că, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta a solicitat, în principal, acordarea unei suprafețe de teren de 2530 mp, în schimbul aceleiași suprafețe de teren afectate de utilități publice și, în subsidiar, plata de despăgubiri pentru terenul expropriat, aceasta motivându-și în drept acțiunea pe prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
In acest context procedural, cererea reclamantei nu putea fi privită decât ca o cerere în materia exproprierii, cu toate consecințele ce derivă din aceasta sub aspectul competenței materiale de soluționare a cauzei, prevăzute de art. 2 pct. 1 lit. f Cod de procedură civilă.
Orice pretinsă ambiguitate în redactarea și motivarea acțiunii, trebuia clarificată de instanță, dar numai în contextul împrejurărilor de fapt și de drept pe care însăși reclamanta, prin reprezentant legal, le-a înserat în cuprinsul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu normele procedurale incidente etapei procesuale parcurse și, în mod obligatoriu, prealabil verificării competenței materiale de soluționare pe fond a cauzei.
În considerarea principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată.
În rejudecare, dosarul a fost înregistrat la data de 22.09.2011, și pe parcursul derulării cauzei, acțiunea fost precizată în mai multe rânduri, în sensul că reclamanta, prin act autentic a renunțat la judecată față de pârâții SN Transport Gaze Naturale Trans G. SA Mediaș, E.ON G. Dsitribuție SA, E.ON G. R. SA, ANRE-București, renunțare de care instanța a luat act, în temeiul art. 246 cod procedură civilă, prin încheierea de ședință din 8.12.2011.
Acțiunea a fost precizată în sensul că reclamanta a chemat în judecată în calitate de pârâți C. L. Hațeg, orașul Hațeg, P. și Instituția P. Hațeg, solicitând ca prin hotărâre:
-în principal să fie obligați pârâții nr. 1, 2, și 3 să acorde reclamantei 2530 mp teren în intravilanul orașului Hațeg în schimbul aceleiași suprafețe de teren afectată de lucrări de interes public;
-în subsidiar, să fie obligați în solidar pârâții la plata contravalorii suprafeței de 2530 mp în conformitate cu expertiza tehnică solicitată în cauză;
-cu cheltuieli de judecată.
În drept se invocă art. 44, 2 și 5 din Constituție, art. 480, 481, 1405 cod civil, art. 5, 21/8-22/5 din Legea 33/1994, art. 274 cod procedură civilă, art. 998-999 cod civil, Protocolul 1 Art. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
Susține că acțiunea reclamantei nu este lipsită de interes în condițiile în care aceasta a fost lipsită de un bun proprietate personală, iar interesul era legitim la momentul introducerii acțiunii la instanța de judecată.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă pârâților, susține că instanța de fond nu a ținut cont de împrejurarea că imobilul teren –varianta de ocolire a DN 66 Hațeg-a trecut deja în domeniul public al Primăriei orașului Hațeg și în consecință a avut loc o transmisiune a calității procesuale. Preluând imobilul teren proprietatea reclamantei s-a modificat și anexa referitoare la inventarul domeniului public al orașului Hațeg, sens în care aceasta a preluat inclusiv drepturile și obligațiile pe plan procesual în legătură cu acest teren. În concluzie apreciază că expropriatorul - C. L. Hațeg, orașul Hațeg, P. și Instituția P. Hațeg- în calitate de debitor ar trebui să achite reclamantei despăgubirile pe care instanța le va stabili.
Se mai arată că instanța de fond a denaturat petitul cererii de chemare în judecată având un obiect bine determinat prin care reclamanta dorește să obțină o justă despăgubire pentru lipsirea de dreptul de proprietate asupra bunului său, în cadrul reglementat de Legea 33/1994. Ambele părți au consimțit la transmiterea dreptului de proprietate de la reclamant la unitatea administrativ teritorială, însă divergențele se poartă asupra naturii și cuantumului despăgubirii, asupra căreia urmează a se pronunța instanța de judecată în temeiul art. 4 din legea 33/1994.
Acțiunea a fost precizată de apărător, precizare însușită de reclamantă prin înscris autentic, depus la dosar la data de 21.02.2012, (f. 77 vol. I rejudecare) în sensul că pârâți în cauză sunt C. L. Hațeg, P. și Instituția P. Hațeg, de la care solicită a fi obligați la plata contravalorii suprafeței de 622 mp în conformitate cu expertiza tehnică efectuată în cauză, cu cheltuieli de judecată. Solicită și obligarea pârâților la plata sumei de 100 lei fiecare pe zi de întârziere daune cominatorii de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei acțiuni. Reclamanta a declarat că nu a fost despăgubită cu nici o sumă de bani pentru suprafața de 622 mp expropriat.
Față de actele și probele dosarului, de precizarea de acțiune formulată de reclamantă, instanța constată următoarele:
Acțiunea de față este o acțiune prin care reclamanta a solicitat, într-o formă atipică, obligarea pârâților C. L. Hațeg, P. și Instituția P. Hațeg, la plata de despăgubiri pentru suprafața de teren de 622 mp expropriați pentru construirea șoselei de centură a orașului Hațeg.
Printr-un înscris (f. 80 din același volum) C. L. Hațeg menționează că pe lista întocmită după declararea utilității publice nu se regăsește și reclamanta, întrucât la data declarării utilității publice nu era în posesia titlului de proprietate. Reclamanta a obținut titlul după 2003, astfel că această listă nu a mai fost actualizată după ce procedura a fost reluată și după ce reclamanta a depus actul de proprietate la expropriatorul orașul Hațeg. Pe listă apare și terenul reclamantei ca fiind propus pentru expropriere, teren care aparținea la acea dată Statului R.. Se mai menționează că în afara Hotărârii nr. 1/2008 a Consiliului județean Hunedoara nu a mai fost emisă vreo altă hotărâre de despăgubire în favoarea reclamantei P. K. M. R..
La solicitarea instanței, C. L. Hațeg prin primar a precizat că suma de bani stabilită cu titlu despăgubiri pentru cei 622 mp teren expropriat din parcelele 29B și 31B proprietatea reclamantei este de 6220 lei, echivalentul a 1830 euro, stabilit prin raport de evaluare întocmit la data de 07.03.2007 de expert evaluator membru ANEVAR. Acest raport a fost avut în vedere la emiterea Hotărârii nr. 1/2008 de C. Județean Hunedoara. Această sumă nu a fost plătită pentru că nu s-a ajuns la un acord cu reclamanta.
Așadar, deși prin Hotărârea nr. 1/2008 a Consiliului județean Hunedoara s-au stabilit despăgubiri pentru imobilul expropriat reclamantei, aceste nu au fost plătite pentru că nu s-a ajuns la un acord în privința cuantumului. În aceste condiții, instanța în temeiul art. 26 din legea 33/1994 a desemnat o comisie de experți care să stabilească valoarea imobilului, ținând cont de prețul cu care se vând imobilele de acest fel în zonă. Ca urmare, s-a stabilit că valoarea de circulație a terenului în suprafață de 622 mp expropriat de la reclamantă este de_ lei, reprezentând_ euro.
Reclamanta a avut un teren, care a fost expropriat și a trecut în domeniul public al orașului Hațeg. Fiind menționat în domeniul public al orașului, potrivit art. 36 din Legea 215/2001 C. L. Hațeg este cel căruia îi revin atribuțiile privind administrarea domeniului public, astfel că acesta are calitate procesual pasivă în cauză. Ca urmare, instanța va obliga acest pârât să despăgubească reclamanta cu suma de_ lei în temeiul art. 27 din legea 33/1994. Se va respinge acțiunea față de pârâții Primarul și P. orașului Hațeg, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de atribuții în această materie, deci și de calitate procesual pasivă.
Având în vedere decizia de casare a ICCJ, în temeiul art. 297 cod procedură civilă, va fi admis apelul reclamantei și se va anula sentința nr. 75/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și rejudecând cauza în limitele investirii instanței prin acțiunea precizată, se va admite acțiunea împotriva pârâtului C. L. Hațeg, care va fi obligat să despăgubească reclamanta cu contravaloarea terenului expropriat.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă, va fi obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 11.120 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți în rejudecarea apelului, cheltuieli de deplasare și onorariu de avocat redus. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată cu timbrajul pentru că fiind o acțiune în despăgubiri întemeiată în cele din urmă pe Legea 33/1994 nu se timbrează. Nu se justifică acordarea cheltuielilor de judecată cu expertiza din primul ciclu procesual pentru că nu a putut fi valorificată în judecarea cauzei în fond, după precizarea acțiunii în apel. A fost redus onorariul de avocat față de munca depusă de avocat în cauză.
(continuarea deciziei civile nr. 26/21.03.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta P. K. M. R. împotriva sentinței civile nr. 75/2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara și în consecință:
Anulează sentința atacată și rejudecând cauza în fond:
Admite acțiunea formulată de reclamanta P. K. M. R. în contradictoriu cu pârâtul Orașul Hațeg prin C. L. Hațeg și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 57.265 lei, cu titlu despăgubiri pentru suprafața de 622 mp expropriată.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de_ lei cheltuieli de judecată.
Respinge acțiunea față de pârâtul Primarul și P. Orașului Hațeg.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 21.03.2013.
Președinte, A. N. | Judecător, M. F. C. | |
Grefier, N. P. |
Redc. A.N.
Tehn. A.N.
8 ex/21.06.2013
Jud. fond – M. I.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 58/2013. Curtea de Apel... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 183/2013. Curtea de... → |
|---|
