Contestaţie la executare. Decizia nr. 21/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 21/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 21/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 21/2015
Ședința publică de la 22 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. A. M.-vicepreședinte
Judecător A. N.
Judecător C. M. C.
Grefier E. M. H.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de contestatorul Cotfas N. împotriva deciziei civile nr. 91/2014 pronunțată de Tribunalul S. în dosar civil nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței legala îndeplinire a procedurii de citare și faptul că recursul este timbrat (dovada fila 6).
Se constată că s-au depus prin serviciul registratură al instanței: la data de 16.01.2015, întâmpinare formulată de intimații B. I. și E., prin care se invocă și excepția inadmisibilității recursului, la data de 21.01.2015 cerere formulată de recurentul contestator Cotfas N., prin care solicită un alt termen pentru pregătirea apărării și angajării unui apărător calificat.
Instanța, având în vedere data înregistrării cererii de recurs, respectiv 25.11.2014 și data primirii citației de către recurent, apreciază că acesta a avut suficient timp pentru pregătirea apărării, va respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de recurent, nefiind respectate dispozițiile art. 156 cod pr. civilă.
Față de excepția inadmisibilității căii de atac invocată de intimați prin întâmpinare, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Tribunalului S. sub nr._ contestatorul C. N. a solicitat anularea deciziei civile nr. 1015/2012 a Tribunalului S. și rejudecarea recursului declarat de el împotriva sentinței civile nr. 2536/2012 și admiterea acestuia.
Contestatorul a invocat faptul că cererea de intervenție formulată în dosar nr._ în care a fost emisă decizia atacată nu a fost legal timbrată și era nulă de drept, astfel că trebuia respinsă.
De asemenea, s-a invocat că decizia atacată este rezultatul unei greșeli materiale deoarece cererea de intervenție a fost încuviințată cu încălcarea prev. art. 50 alin. 3 Cod pr. civilă, ori cererea de intervenție este inadmisibilă în calea de atac a revizuirii.
În drept au fost invocate prevederile art. 318 cod pr. civilă.
Prin decizia civilă nr. 91/2014 Tribunalul S. a respins contestația în anulare formulată de Cotfas N. împotriva deciziei civile nr. 1015/2012 a Tribunalului S..
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut că prin decizia civilă nr. 1015/2012 s-a respins recursul declarat de revizuentul C. N. împotriva sentinței civile nr. 2536/2012 și a încheierii din 12.05.2011 pronunțate de Judecătoria S..
Conform art. 318 Cod pr. civilă hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Greșeala materială în sensul art. 318 vizează o greșeală de ordin procedural care să aibă drept consecință pronunțarea unei soluții greșite.
Eroarea materială invocată de contestator vizează greșita nereținere a timbrării cererii de intervenție a intervenienților B. care ar fi condus la anularea cererii acestora.
Potrivit art. 10 Legea 146/1997 cererile reconvenționale, cererile de intervenție și de chemare în garanție se taxează după regulile aplicabile cererii sau acțiunii principale.
În cauză însă intervenienții nu au formulat cerere de intervenție principală pentru a fi necesară timbrarea acesteia ci au formulat o cerere de intervenție accesorie în interesul intimatei, iar pretenția acestora a vizat respingerea cererii de revizuire ca și solicitarea intimatei.
Intervenind în interesul intimatei nu se impunea timbrarea cererii de intervenție accesorie, ca atare motivul vizând eroarea materială a netimbrării cererii de intervenție a fost considerat nefondat.
Tribunalul a apreciat că celălalt motiv vizând greșita admitere a cererii de intervenție nu se încadrează în condițiile de admisibilitate ale contestației în anulare prev. de art. 318 Cod pr. civilă.
Legea are în vedere greșeli materiale cu caracter procedural care au dus la pronunțarea unei soluții eronate, iar în această categorie intră greșeli comise prin confundarea unor date esențiale ale dosarului cauzei.
Prin urmare, greșelile instanței de recurs, care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale.
Susținerea că în cauză admiterea cererii de intervenție ar fi fost o greșeală materială fiind dată cu încălcarea prev. art. 50 alin. 3 Cod pr. civilă a fost apreciată nefondată.
Incidența art. 50 alin. 3 Cod pr. civilă vizează cererile de intervenție în interes propriu când ar fi fost necesar acordul părților ori în speță cererea de intervenție a fost în interesul intimatei, astfel că nu era incident art. 50 alin. 3 Cod pr. civilă ci ale art. 51 Cod pr. civilă.
Intervenția accesorie are natura juridică a unei simple apărări astfel că ea era admisibilă în principiu și în căile extraordinare de atac, iar aceasta nu se timbrează fiind o apărare și nu o cerere principală.
Pentru toate aceste considerente nefiind îndeplinite prevederile art. 318 Cod pr. civilă, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatorul C. N. împotriva deciziei civile 1015/2012 a Tribunalului S..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul Cotfas N., solicitând în principal admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei în rejudecare, iar în subsidiar, admiterea recursului și reținerea cauzei spre rejudecare, cu consecința admiterii contestației în anulare, admiterii recursului și admiterea cererii de revizuire.
În expunerea motivelor, recurentul arată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 320 alin. 3 și art. 304/1 Cod proc. civilă, apreciind hotărârea atacată ca fiind dată cu încălcarea și greșita aplicare a legii. Arată că au fost încălcate dispozițiile art. 50 alin 3 Cod proc. civilă și invocă deciziile nr. 3362/2000 și 5527/2001 ale ÎCCJ cu privire la faptul că este inadmisibilă cererea de intervenție în calea de atac a revizuirii.
Intimații B. I. M. și B. E. au depus la dosar întâmpinare prin care au invocat excepția inadmisibilității recursului, decizia 91/2014 pronunțată de Tribunalul S., fiind irevocabilă.
Examinând hotărârea atacată, Curtea constată următoarele:
Conform art. 317-318 Cod pr. civilă contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege.
De asemenea, potrivit art. 320 alin. 3 cod pr. civilă, hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.
Prin decizia 91/2014, atacă cu prezentul recurs, Tribunalul S. a respins contestația în anulare formulată de Cotfas N. împotriva deciziei civile nr. 1015/2012 pronunțată de Tribunalului S. ca instanță de recurs.
Prin decizia 1015/2012 Tribunalul S. a soluționat recursul declarat de revizuient împotriva sentinței civile nr. 2536/2012 a Judecătoriei S., pronunțând o hotărâre irevocabilă.
În conformitate cu disp. art. 320 alin. 3 cod pr. civilă și decizia 91/2014 prin care a fost soluționată contestația în anulare împotriva deciziei 1015/2012 are de asemenea, caracter irevocabil.
Potrivit dispozițiilor art. 299 alin 1 C. proc. civilă, sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date cu apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar recursul, conform alineatului 2 al aceluiași articol, se soluționează de către instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel.
Din economia acestui text de lege rezultă că hotărârile irevocabile, pronunțate de o instanță de recurs, nu mai pot face obiectul unui alt recurs.
Conform principiului legalității căii de atac hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. Prin urmare, părțile nu pot exercita alte căi de atac decât cele pe care legea le prevede expres pentru o anumită procedură.
(continuarea deciziei 21/22.01.2015 pronunțată în dosar_ )
Pentru aceste motive, având în vedere principiul legalității căilor de atac precum și disp. 320 alin. 3 cod pr. civilă, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul Cotfas N. împotriva deciziei civile 91/2014 pronunțată de Tribunalul S. – Secția I Civilă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul Cotfas N. împotriva deciziei civile nr. 91/2014 pronunțată de Tribunalul S. – Secția I Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.01.2015.
Președinte, M. A. M. | Judecător, A. N.(CO) Semn. cf. art. 261(2) C. Președinte - A. I. P. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, E. M. H. |
Redc. CMC
Tehnoredc. EH/2 ex/03.02.2015
Jud. contestație: M D./C H./DR L.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 280/2014. Curtea de... | Strămutare. Sentința nr. 15/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
