Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină. Decizia nr. 201/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 201/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 16-02-2016 în dosarul nr. 201/2016

Cod ECLI ECLI:RO:CAALB:2016:207._

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA I CIVILA

DECIZIE CIVILĂ Nr. 201/2016

Ședința publică de la 16 Februarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. F. C.

Judecător L. M. D.

Grefier N. P.

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de reclamantul F. L., împotriva sentinței civile nr. 1614/05.08.2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._, având ca obiect exequator (recunoașterea înscrisurilor și hotărârilor străine).

Procedura legal îndeplinită.

Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 02.02.2016, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față,

P. acțiunea înregistrată sub nr._ pe rolul Tribunalului T., reclamantul Frazinelli L. a chemat în judecată pârâta J. A. C., solicitând instanței să recunoască cu efecte depline în România, Ordonanța ex. art. 702 Cod procedură civilă, pronunțată de Tribunalul civil și penal din V., Secțiunea IV Civilă.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 105/1992.

Pârâta a fost citată prin publicitate.

P. sentința civilă nr. 690/2015, pronunțată de Tribunalul T. s-a declinat competența în soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, motivat de faptul că ultimul domiciliu cunoscut al pârâtei figurează în circumscripția Tribunalului Hunedoara.

Reclamantul și-a precizat acțiunea invocând dispozițiile art. 1094 -1101 C..

P. sentința civilă nr. 1614/2015, Tribunalul Hunedoara a respins cererea reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în Italia procesul s-a desfășurat în lipsa pârâtei, că reclamantul nu a depus dovada înmânării în timp util a citației și a actului de sesizare a instanței către aceasta, precum și că pârâta nu s-a putut apăra și exercita calea de atac împotriva hotărârii.

Aceste aspecte au fost invocate de către curatorul special al pârâtei, citată prin publicitate.

Astfel, prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile art. 1095 C., pentru ca hotărârea să poată fi recunoscută în România.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul, solicitând schimbarea sentinței, în sensul admiterii cererii.

Reclamantul apreciază nelegală și netemeinică sentința primei instanțe.

Învederează faptul că în Italia procesul s-a desfășurat în lipsa pârâtei, căreia nu-i cunoștea decât codul de înregistrare fiscală, astfel încât, citarea acesteia s-a făcut la ultimul domiciliu cunoscut, de la locul de naștere, prin afișare la ușa instanței și la ușa primăriei de la ultimul domiciliu cunoscut, instanța apreciind îndeplinită procedura de citare, ceea ce presupune și respectarea dreptului la apărare. De altfel, pârâtei i s-au acordat mai multe termene pentru pregătirea apărării, însă aceasta nu a uzat de drepturile sale procesuale.

Apreciază că ar fi profund nedrept ca reclamantului să nu i se recunoască o hotărâre, prin care i s-a admis o acțiune întemeiată, pe motiv că pârâta nu a înțeles să participe în nici un fel în cadrul procesului.

Au fost invocate dispozițiile art. 411 alin 1 pct. 2 Cod procedură civilă.

Curtea, analizând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, prin prisma criticilor formulate, reține următoarele:

Potrivit art. 1064 C., dispozițiile vizând procesul civil internațional din codul de procedură civilă se aplică proceselor de drept privat cu element de extraneitate în măsura în care prin tratatele internaționale la care România este parte, prin dreptul Uniunii Europene sau prin legi speciale nu se prevede altfel.

Articolul menționat consacră caracterul subsidiar al dispozițiilor din Codul de procedură civilă vizând procesul civil internațional față de reglementările din tratate, dreptul UE și legi speciale.

Hotărârea ce se cere a fi recunoscută a fost pronunțată într-un stat membru al Uniunii Europene în anul 2013, într-un litigiu civil, având ca obiect restituirea unui împrumut. În legătură cu recunoașterea și executarea acestei hotărâri sunt incidente dispozițiile Regulamentului 44/2001, vizând cooperarea judiciară în materie civilă și comercială, prin prisma cărora trebuia analizată cererea reclamantului.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din Regulamentul 44/2001, o hotărâre pronunțată într-un stat membru este recunoscută în celelalte state membre fără să fie necesar să se recurgă la vreo procedură specială.

Mai mult decât atât, încuviințarea executării hotărârii urmează o procedură formală, fără nicio examinare în temeiul articolelor 34 și 35 din Regulament ce cuprind o enumerare a motivelor ce justifică un refuz de executare.

Aceste motive urmează a fi analizate doar dacă debitorul înțelege să formuleze o cale de atac împotriva hotărârii prin care s-a încuviințat executarea.

Din cuprinsul Regulamentului rezultă că, spre deosebire de situația în care se aplică dispozițiile din Codul de procedură civilă vizând procesul civil internațional, obținerea recunoașterii hotărârii nu este prevăzută ca o etapă distinctă și prealabilă încuviințării executării, astfel încât, solicitarea reclamantului vizând doar recunoașterea Ordonanței nr. 702/2013 este lipsită de interes, acesta putând solicita punerea în executare a hotărârii pronunțate într-un stat membru UE, pentru realizarea creanței.

Obținerea recunoașterii hotărârii prezintă interes în cazul unei hotărâri pronunțate într-o acțiune în constatare, ce nu poate fi adusă la îndeplinire prin executare silită.

Apoi, obținerea recunoașterii exprese a unei hotărâri interesează în cazul contestării acesteia de către cel căruia i se opune, or în cauză nu s-a formulat o astfel de contestație din partea debitoarei.

Pentru considerentele expuse, apreciind lipsit de interes demersul reclamantului în a obține recunoașterea unei hotărâri pe care o poate pune direct în executare, în temeiul art. 480 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul declarat.

(continuarea deciziei civile nr. 201/16.02.2016 pronunțată în dosar nr._ )

Pentru aceste motive:

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de F. L. împotriva sentinței civile nr. 1614/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr._ .

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16.02.2016.

Președinte,

M. F. C.

Judecător,

L. M. D.

Grefier,

N. P.

Redc. L.M.D.

Tehn.L.M.D./23.02.2016

N.P./6 ex/24.02.2016

Jud. fond – M. I.