Legea 10/2001. Decizia nr. 68/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-02-2012 în dosarul nr. 68/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 68/2012
Ședința publică de la 09 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător A. N. – președinte secție
Judecător M. M. C.
Grefier N. P.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare declarată de contestatorii I. A. și I. T. G. împotriva deciziei civile nr. 548/2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil nr._, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Întrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 – recurs civil, respectiv d-na judecător C. G. N. lipsește motivat din instanță, completul de judecată s-a complinit în conformitate cu prevederile art. 98 și urm. din Regulamentul de Ordine Interioară, prin participarea d-nei judecător M. M. C., desemnată în lista de permanență, fiind încheiat proces verbal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura legal îndeplinită cu părțile pentru acest termen de judecată, împrejurarea că prezenta contestație în anulare este motivată, solicitându-se de către contestatori, prin contestația formulată judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare formulată de intimata Direcția Generală a Finanțelor P. a jud. Sibiu în numele și pentru S. R. prin M. Finanțelor P., solicitând aplicarea în cauză a prevederilor art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Instanța, în deliberare, nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, față de lipsa părților și solicitarea acestora de aplicare a prev. art. 242 alin. 2 C. proc. civ, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față,
P. contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub dosar nr._ contestatorii I. A. și I. T. G. au solicitat admiterea contestației, modificarea în totalitate a deciziei civile nr. 548/2011 și pe cale de consecință să fie admis recursul declarat în cauză de contestatorii reclamanți.
În motivarea contestației în anulare se arată că decizia nr. 548/2011 este netemeinică și nelegală deoarece a fost dată dintr-o gravă eroare materială, deoarece s-a analizat recursul încălcându-se principiul de drept conform căruia legea nu retroactivează, deci analizarea condițiilor de valabilitate a contractului antecesoarei lor trebuia să se facă având în vedere prevederile legale de la data încheieri lui.
Contractul de vânzare cumpărare nr. 5033/1998 a fost declarat nul absolut, dar motivele reținute prin decizia civilă nr. 62/2007 a Curții de Apel nu s-au raportata la condițiile de valabilitate a contractelor impuse de legea în temeiul căreia au fost încheiate.
Contestatorii solicită să se constate că contractul de vânzare cumpărare nr. 5033/1998 a fost încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 la data de 18.05.1998, dată la care nu exista nicio interdicție prevăzută prin Legea nr. 112/1995 sau prin altă lege specială de vânzare a imobilului în cauză.
Contestatorii mai susțin că hotărârea instanței de fond este nulă deoarece nu cuprinde considerentele de fapt și de drept pe care se întemeiază, criticabilă fiind și decizia dată în apel prin care nu s-a făcut referire și nu s-a răspuns la niciun argument sau motiv susținute de contestatori.
Intimatul a depus întâmpinate prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, tardiv formulată, netemeinică și nelegală.
CURTEA, analizând contestația în anulare de față, raportat la temeiul invocat, precum și cu luarea în considerare a excepțiilor ridicate de către intimat, reține următoarele:
Excepția inadmisibilității este nefondată în condițiile în care decizia atacată este o hotărâre irevocabilă, pronunțată de o instanță de recurs, iar motivul de contestație este prevăzut de legiuitor: greșeala materială.
Nefondată este și excepția tardivității, în condițiile în care calea extraordinară de atac a fost declarată înăuntrul termenului de 1 an prevăzut de art. 319 alin.2 teza finală Cod procedură civilă.
Cu privire la fondul contestației în anulare, Curtea reține următoarele:
Contestatorii invoca ca și temei al contestației săvârșirea de către instanța de recurs a unei erori materiale, în sensul că a încălcat unul dintre principiile ce guvernează orice litigiu civil, și anume neretroactivitatea legii.
Sub acest aspect instanța reține că potrivit art.318 teza I Cod pr.civilă „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale”.
Sunt greșeli materiale în sensul legii, de exemplu, respingerea unui recurs ca tardiv, deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus în termen sau anularea recursului ca netimbrat, cu toate că la dosar se găsea chitanța de plată a taxei de timbru etc.
Textul vizează greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de aplicare a unor dispoziții legale prin nerespectarea principiului activității legii, așa cum invocă contestatorii prin cererea de față.
Ceea ce prezintă contestatorii în motivare sunt eventuale greșeli de judecată și nu greșeli de fapt în sensul amintit mai sus. Legea, în acest context, (continuarea deciziei civile nr. 68/9.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr._ )
nu dă posibilitatea părților de a se plânge aceleiași instanțe care a dat hotărârea de modul în care a aplicat dispozițiile legale, întrucât ar deschide calea unui veritabil recurs la recurs, adică ar provoca rejudecarea căii de atac, ceea ce este inadmisibil.
Pe de altă parte, ceea ce trebuie remarcat este că deși contestatorii susțin că instanța de recurs a încălcat principiul neretroactivității legii, în realitate aceștia se referă la încălcarea acestui principiu de către Curtea de Apel în cadrul altui litigiu, și anume cel în care s-a pronunțat decizia civilă nr. 62/2007.
În cadrul litigiului înregistrat sub nr._ instanța nu putea decât să țină cont de decizia menționată, aceasta bucurându-se de putere de lucru judecat, nemaiavând posibilitatea legală de a repune în discuție anumite aspecte definitiv tranșate în litigiul anterior.
În finalul contestației în anulare contestatorii se mai referă la nulitatea sentinței pronunțate de către instanța de fond precum și la nelegalitatea deciziei pronunțate de către instanța de apel.
Însă pe calea contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă se pot aduce critici numai deciziei pronunțate de instanța de recurs, nu și hotărârilor pronunțate de instanțele ierarhic inferioare.
Față de cele menționate, reținându-se că nu se circumscriu noțiunii de eroare materială criticile formulate de către contestatori, contestația în anulare de față este nefondată și în consecință urmează a fi respinsă.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorii I. A. și I. T. G. împotriva deciziei civile nr. 548/2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.02.2012.
Președinte, M. F. C. | Judecător, A. N. | Judecător, M. M. C. |
Grefier, N. P. |
Redc. M.M.C.
Tehn.MMC/17.02.2012
2 ex/NP/17.02._
Jud. recurs – M.M.C./C.M.C./A.N.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 3/2012. Curtea de Apel ALBA... | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 80/2012. Curtea de... → |
|---|
