Anulare act. Decizia nr. 516/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 516/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 516/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar n r._
DECIZIA CIVILĂ NR.516 R
Ședința publică din data de 28.04.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: M. A. M.
JUDECĂTOR: G. D. M.
JUDECĂTOR: B. A. C.
GREFIER: M. D.
Pe rol pronunțarea în recursul declarat de recurenții pârâți P. L. G., P.-O. G., P. M. D. împotriva deciziei civile nr.1116A/10.09.20Î4, pronunțată de Tribunalul București - Secția a lll-a Civilă, în contradictoriu cu intimații reclamanți D. N., D. G. și intimatul pârât O. DE C. Șl PUBLICITATE IMOBILIARĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI SECTOR 1, cauza având, ca obiect, „anulare act - rectificare carte funciară".
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, la solicitarea apărătorului recurenților pârâți, a amânat pronunțarea la data de 28.04.2015, când a decis următoarele:
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 26.05.2010, sub nr._, reclamanții D. N. și D. G. în contradictoriu cu pârâții P. M. și O. de C. și Publicitate Imobiliară București au solicitat să se dispună constatarea nulității încheierii nr._ emisă la 11.11.2009 de O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Sector 1.
La data de 22.04.2013, reclamanții D. N. și D. G. au precizat acțiunea, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a încheierii nr._ emisă la 11.11.2009 de O. de C. și Publicitate Imobiliară București Sector 1, în sensul radierii din Cartea Funciară individuală nr._ a dreptului de proprietate intabulat pe numele numitului P. M. cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1, compus din teren în suprafață de 246 mp în proprietate, locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp, demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp si hol cu o suprafață de 1,7 mp.
În motivare, reclamanții au arătat că prin decizia civilă nr. 393R/22.02.2013 pronunțată in recurs de către Curtea de Apel București, a fost soluționat irevocabil dosarul nr._ având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate reprezentat de Dispoziția Primarului General al Municipiului București nr. 6173/17.07.2006, astfel cum a fost ea modificata prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, in temeiul căreia a fost emisă Încheierea nr._ din 11.11.2009 de către O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Sector 1, prin care pârâtul P. M. si-a intabulat dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 1, compus din teren în suprafață de 246 mp în proprietate, locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp, demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp, hol cu o suprafață de 1,7 mp si garaj cu o suprafață de 23,55 mp, recursurile fiind respinse.
Astfel, decizia civilă nr. 1215A/16.12.2011 pronunțată în apel de către Tribunalul București care constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate reprezentat de Dispoziția Primarului General al Municipiului București nr. 6173/17.07.2006, astfel cum a fost modificata prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, a rămas irevocabilă, in sensul că pârâtului i s-a recunoscut dreptul de proprietate doar pentru garaj in suprafață de 23,55 mp, situat in curtea imobilului din București, ., sector 1, cât si măsuri reparatorii in echivalent pentru imobilul teren si construcție ce nu mai pot fi restituite in natura, ca urmare a anulării parțiale a titlului de proprietate. Astfel, in prezent, doar pentru garajul în suprafață de 23,55 mp, situat in curtea imobilului din București, ., sector 1, pârâtul deține titlu de proprietate, motiv pentru care celelalte înscrieri trebuie radiate.
Pârâtul P. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.
In apărare, a arătat că prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007 emisa de Primăria Municipiului București, i-a fost restituit terenul in suprafața de 246,48 mp din suprafața totala de 430 mp, a garajului deținut cu contract de închiriere si a construcției de tip A (S, P, 1), (cu excepția apartamentelor vândute în baza Legii nr.112/1995), situate in București, ., sector 1. In baza actelor de proprietate, in mod corect, O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Sector 1 a emis Încheierea nr._ la data de 11.11.2009, fiind intabulat dreptul său de proprietate.
Pârâtul P. M. a decedat la data de 2.09.2012, conform certificatului de deces anexat, astfel instanța a dispus citarea in calitate de pârâți a moștenitorilor acestuia, respectiv P. L.-G., P. M. D. și P. O.-G., conform încheierii din 22.04.2013.
La data de 13.05.2013, pârâții au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond, respingerea acțiunii, reiterând apărările autorului lor.
Prinsentința civilă nr._ din 25.06.2013, Judecătoria Sectorului 1 Bucureștia admis acțiunea formulata de reclamanții D. N. și D. G., în contradictoriu cu pârâții P. L.-G., P. M. D., P. O.-G. și O. de C. și Publicitate Imobiliara a Municipiului București Sector 1; a dispus rectificarea cărții funciare individuale nr._ a localității București Sector 1, Partea I - Descrierea imobilului, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate intabulat pe numele numitului P. M. cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1 – Descriere construcție: locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp compusă din: demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp si hol cu o suprafață de 1,7 mp ; respectiv – Descriere teren: teren în suprafață de 246 mp în proprietate (din suprafața totală de 430 mp); au fost obligați pârâții P. L.-G., P. M. D. și P. O.-G. la plata către reclamanți a sumei de 2.212,30 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Reclamanții sunt proprietarii apartamentului 2 situat la parterul imobilului din București, ., sector 1, format din vestibul, hol, 3 camere, baie, oficiu, debara, bucătărie, wc serviciu, cămara, culoar, camera serviciu, terasa, boxa, împreuna cu cota indiviză de 43,35% din părțile de folosință comună ale imobilului si 81 mp teren situat sub construcție, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 437/_ din 4.10.199.
Prin Dispoziția nr. 6173/17.07.2006 emisa de Primăria Municipiului București s-a dispus restituirea in natura, in proprietatea paratului P. M., a terenului in suprafața de 246,48 mp din suprafața totala de 430 mp si garajul deținut cu contract de închiriere din imobilul situat in București, ., sector 1. Dar, art.1 al acesteia a fost modificat prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007 emisă de Primăria Municipiului București, in sensul ca s-a dispus restituirea in natura in proprietatea paratului P. M. a terenului in suprafața de 246,48 mp din suprafața totala de 430 mp, a garajului deținut cu contract de închiriere si a construcției de tip A (S, P, 1), cu excepția apartamentelor vândute in baza Legii nr.112/1995, respectiv apartamentul nr.1, demisol, vândut reclamantei M. (fosta G.) M.-L. conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 3463/_/27.02.1997 împreuna cu cota de teren aferenta in suprafața de 30,59 mp, apartamentul nr. 2, parter, vândut reclamanților D. N. si D. G. conform contractului de vânzare cumpărare nr.437/_/04.10.1996 împreuna cu cota de teren aferenta in suprafața de 81,06 mp si apartamentul nr.3, etaj 1, vândut reclamantei E. G. R. A. conform contractului de vânzare cumpărare nr. 3273/_/11.02.1997 împreuna cu cota de teren aferenta in suprafața de 71,87 mp) și cota parte indiviza din părțile si dependințele de folosința . in București, ., sector 1.
În baza Dispoziției nr. 7815/18.04.2007 emisă de Primăria Municipiului București, O. de C. și Publicitate Imobiliară București, Sector 1 a pronunțat încheierea nr._ la data de 11.11.2009, fiind admisă intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 1, înscris in cartea funciară individuală nr._ a localității București, sector 1, in favoarea lui P. M.. Conform extrasului de carte funciară, P. M. deține in proprietate imobilul situat în București, ., sector 1 – Descriere construcție: locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp compusă din: demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; garaj cu o suprafața de 23,55 mp, pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp si hol cu o suprafață de 1,7 mp ; respectiv – Descriere teren: teren în suprafață de 246 mp în proprietate (din suprafața totală de 430 mp).
Dar, prin sentința civilă nr._ din 09.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București in dosarul nr._, a fost admisă acțiunea întregita formulată de reclamanții D. N., D. G., E. G. R. A. și M. (fosta G.) M.-L. in contradictoriu cu parații P. M. si Primăria Municipiului București prin Primarul General si s-a constatat nulitatea absoluta a Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. 6173/17.07.2006, astfel cum a fost modificata prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007.
Referitor la terenul în suprafață de 246,48 mp ce a fost restituit în natură paratului P. M., instanța a constatat ca acesta reprezintă terenul aferent construcției, fiind destinat unei bune utilizări a acesteia si formând un tot inseparabil cu construcția devenita proprietatea reclamanților M. (fosta G.) M.-L., D. N., D. G. si E. G. R. A. prin încheierea, in baza Legii nr.112/1995, a contractelor de vânzare-cumpărare nr. 3463/_/27.02.1997, nr. 437/_/04.10.1996 și nr. 3273/_/11.02.1997.
De asemenea, referitor la restituirea către parat a construcției de tip A, cu excepția apartamentelor vândute, precum si a cotei parți indivize din părțile si dependințele de folosința . ca prin contractele de vânzare-cumpărare anterior menționate, reclamanții au dobândit si dreptul de proprietate asupra parților comune din imobil, si anume reclamanta M. (fosta G.) M. L. o cota de 16,36%, reclamanții D. N. si D. G. o cota indiviza de 43,35% si reclamanta E. G. R. A. o cota de 42,74%, in total 102,45% din părțile comune ale imobilului, astfel încât la momentul emiterii dispoziției nu mai existau in imobil spatii care sa poată face obiectul restituirii in natura către parat.
Împotriva sentinței civile nr._ din 09.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București, a declarat apel pârâtul P. M., apel admis prin decizia civilă nr. 1215A din 16.12.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, fiind schimbată în parte sentința, în sensul că s-a admis în parte acțiunea întregită, fiind constatată nulitatea absolută parțială a Dispoziției nr. 6173/17.07.2006 a Primarului General al Municipiului București, astfel cum a fost modificată prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării nr. 3269/2001 prin restituirea în natură a terenului în suprafață de 246,48 m.p. și a construcției de tip A (S+P+1), iar pentru teren, s-a constatat că pârâtul P. M. este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 16 din Titlul VII – Legea nr. 247/2005.
In considerente, tribunalul a arătat, în privința garajului ce a fost restituit în natură apelantului-pârât P. M., că acesta nu este menționat în niciunul dintre contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 cu chiriașii imobilului, intimați-reclamanți în cauză, (contractele nr. 3463/_/27.02.1997, nr. 437/_/04.10.1996, nr. 3273/_/11.02.1997), iar cum garajul se afla în continuare în proprietatea unității administrativ-teritoriale, ca unitate deținătoare, corect s-a dispus restituirea în natură către P. M..
Prin decizia civilă nr. 393R/22.02.2013 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a fost soluționat irevocabil dosarul nr._, recursurile fiind respinse. Curtea de Apel București a reținut in considerente faptul că terenul in suprafața de 246,48 mp este destinat exclusiv bunei utilizări a construcției fiind incident art.7 alin.5 din Legea nr.10/2001 potrivit căruia nu se restituie în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul Legii nr.112/1995 corelat cu art.7 pct.3 din Norma Metodologică de Aplicare Unitară a Legii nr.10/2001 ce definește noțiunea de teren aferent construcției: „ prin noțiunea” teren aferent imobilelor înstrăinate în temeiul Legii nr.112/1995 se înțelege terenul pe care este amplasată construcția, respectiv amprenta construcției, cât și terenul din împrejurimile construcției necesar bunei utilizări a acesteia indiferent de categoria de folosință”. Așadar, terenul în discuție neputând fi restituit în natură, in mod corect s-a acordat eficiență dispozițiilor art.2 din Legea nr. 10/2001, în sensul acordării măsurii reparatorii în echivalent.
De asemenea, Curtea de Apel București, in considerente a reținut, referitor la petitul pârâtului vizând restituirea în natură a „mansardei”, că această încăpere este în fapt un pod în care se află spălătoria comună a imobilului și ca atare, nefiind o unitate locativă distinctă, face parte din părțile comune ale imobilului pe care le-au cumpărat proprietarii în cote părți prevăzute în contractele de vânzare cumpărare.
Așadar, având în vedere modul de soluționare al dosarului nr._, instanța a reținut că, în prezent, doar pentru garajul in suprafață de 23,55 mp, situat in curtea imobilului din București, ., sector 1, P. M. deține titlu de proprietate.
În condițiile speciale ale Legii nr.7/1996, intabularea dreptului de proprietate poate fi efectuată numai în temeiul unui titlu de proprietate. Actul în baza căruia pârâtul si-a intabulat dreptul de proprietate - Dispoziția nr. 6173/17.07.2006 a Primarului General al Municipiului București, astfel cum a fost modificată prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, a fost declarat nul absolut parțial în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării nr. 3269/2001 prin restituirea în natură a terenului în suprafață de 246,48 m.p. și a construcției de tip A (S+P+1), pentru teren, pârâtul P. M. fiind îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 16 din Titlul VII – Legea nr. 247/2005.
Față de această situație de fapt, după ce a reținut aplicabilitatea art. 33 din Legea nr. 7/1996 (forma în vigoare la momentul intabulării), prima instanța a admis acțiunea și a dispus rectificarea cărții funciare individuale nr._ a localității București sector 1, Partea I - Descrierea imobilului, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate intabulat pe numele numitului P. M. cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1 – Descriere construcție: locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp compusă din: demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp si hol cu o suprafață de 1,7 mp ; respectiv – Descriere teren: teren în suprafață de 246 mp în proprietate (din suprafața totală de 430 mp).
Împotriva sentinței civile mai sus menționate, în termen legal au formulat apel pârâții P. L.-G., P. O. G. și P. M. D., apel ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, Secția a III-a Civilă, la data de 12.02.2014.
Prindecizia civilă nr. 1116A/10.09.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilăa respins ca nefondat, apelul formulat de apelanții pârâți P. L.-G., P. M. D., P. O.-G., în contradictoriu cu D. N. și D. G. și O. de C. și Publicitate Imobiliara a Municipiului București Sector 1 împotriva sentinței civile nr._ din 25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că motivele de nemulțumire invocate de apelanți privesc modul în care prima instanță a apreciat întinderea efectelor hotărârilor date în cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ .
Sub acest aspect, tribunalul a constatat că apelanții pârâți susțin că din aceste hotărâri ar rezulta că în cauza menționată, instanța de apel admițând apelul, a atribuit autorului apelanților (parte în cauza respectivă) în natură garajul și mansarda din imobilul situat în București . sector 1, reținând că doar terenul nu poate fi restituit în natură.
Tribunalul a constatat că aceste critici nu sunt fondate, prima instanța reținând corect situația de fapt care rezultă cu autoritate de lucru judecat din hotărârile pronunțate în cauza care a făcut obiectul dosarului nr._, în sensul că numai garajul se află în proprietatea apelanților, nu și mansarda.
Astfel, tribunalul a reținut la fel ca prima instanță, că prin sentința civilă nr._ din 09.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București in dosarul nr._, a fost admisă acțiunea întregita formulată de reclamanții D. N., D. G., E. G. R. A. și M. (fosta G.) M.-L. în contradictoriu cu parații P. M. și Primăria Municipiului București prin Primarul General si s-a constatat nulitatea absoluta a Dispoziției Primarului General al Municipiului București nr. 6173/17.07.2006, astfel cum a fost modificata prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007.
Așadar, în primă instanță a fost anulată în integralitatea ei Dispoziția Primarului General al Municipiului București nr. 6173/17.07.2006, astfel cum a fost modificata prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007. Această sentință a fost schimbată în parte prin decizia civilă nr. 1215A din 16.12.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în sensul că s-a admis în parte acțiunea întregită, fiind constatată nulitatea absolută parțială a Dispoziției nr. 6173/17.07.2006 a Primarului General al Municipiului București, astfel cum a fost modificată prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării nr. 3269/2001 prin restituirea în natură a terenului în suprafață de 246,48 m.p. și a construcției de tip A (S+P+1), pentru teren, pârâtul P. M. fiind îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile art. 16 din Titlul VII – Legea nr. 247/2005. Această decizie a rămas irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate în cauza respectivă.
Pe cale de consecință, situația juridică actuală a imobilului situat în București . sector 1 este cea stabilită prin decizia civilă nr. 1215A din 16.12.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
Or, prin această decizie s-a stabilit că numai în privința garajului ce a fost restituit în natură apelantului-pârât P. M., acesta nu este menționat în niciunul dintre contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 cu chiriașii imobilului, intimați-reclamanți în cauză, (contractele nr. 3463/_/27.02.1997, nr. 437/_/04.10.1996, nr. 3273/_/11.02.1997), și deci se afla în continuare în proprietatea unității administrativ-teritoriale, ca unitate deținătoare, astfel încât s-a constatat că în mod corect s-a dispus restituirea în natură către P. M..
În egală măsură în decizia civilă nr. 393R/22.02.2013 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă prin care a fost confirmată decizia pronunțată de instanța de apel s-a reținut in considerente faptul că terenul in suprafața de 246,48 mp este destinat exclusiv bunei utilizări a construcției fiind incident art.7 alin.5 din Legea nr.10/2001 potrivit căruia nu se restituie în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul Legii nr.112/1995 corelat cu art.7 pct.3 din Norma Metodologică de Aplicare Unitară a Legii nr.10/2001 ce definește noțiunea de teren aferent construcției: „ prin noțiunea” teren aferent imobilelor înstrăinate în temeiul Legii nr.112/1995 se înțelege terenul pe care este amplasată construcția, respectiv amprenta construcției, cât și terenul din împrejurimile construcției necesar bunei utilizări a acesteia indiferent de categoria de folosință”. Așadar, terenul în discuție neputând fi restituit în natură, in mod corect s-a acordat eficiență dispozițiilor art.2 din Legea nr. 10/2001, în sensul acordării măsurii reparatorii în echivalent.
De asemenea, Curtea de Apel București, a mai reținut, referitor la petitul pârâtului vizând restituirea în natură a „mansardei”, că această încăpere este în fapt un pod în care se află spălătoria comună a imobilului și ca atare, nefiind o unitate locativă distinctă, face parte din părțile comune ale imobilului pe care le-au cumpărat proprietarii în cote părți prevăzute în contractele de vânzare cumpărare.
Așadar, rezultă cu evidență că, prima instanță a reținut în mod corect că doar pentru garajul in suprafață de 23,55 mp, situat in curtea imobilului din București, ., sector 1, P. M. autorul apelanților, deținea titlu de proprietate.
Față de această situație de fapt, având în vedere că situația juridică a terenului astfel cum era înscrisă în cartea funciară nu mai corespundea cu cea reală a imobilului, iar aceasta a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, prima instanță a dispus în mod corect rectificarea cărții funciare individuale nr._ a localității București sector 1, Partea I - Descrierea imobilului, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate intabulat pe numele numitului P. M. cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1 – Descriere construcție: locuința cu o suprafața construita la sol de 185 mp compusă din: demisol – centrală termică cu o suprafață de 27,42 mp; wc cu o suprafața de 0,89 mp; pod cu o suprafața de 120,59 mp; spălător cu o suprafață de 7,56 mp; wc cu o suprafață de 1 mp si hol cu o suprafață de 1,7 mp ; respectiv – Descriere teren: teren în suprafață de 246 mp în proprietate (din suprafața totală de 430 mp).
Împotriva deciziei tribunaluluiau declarat recurs pârâții P. L. G., P.-O. G. și P. M. D..
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 Vechiul Cod de procedură civilă, se arată că instanța de apel a reținut, în mod greșit, faptul că familiei pârâților i-a fost restituit numai garajul în suprafață de 23,55 mp, situat în curtea imobilului din București, ., sector 1 si că mansarda nu a fost restituită, deși acest aspect reiese cu certitudine din decizia civila nr.1215 A/16.12.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, rămasa irevocabila prin respingerea recursurilor tuturor părților de către Curtea de Apel București.
Recurenții pârâți au menționat că prin decizia civila nr. 1215A/16.12.2011, Tribunalul București a hotărât că autorului pârâților îi revine în natură garajul și construcția de tip A (S,P,1), referindu-se, evident, la mansarda, acesta fiind singurul spațiu din imobil care mai putea fi restituit, în afara celor trei apartamente. Așadar, au susținut recurenții pârâți, dacă instanța de apel care a soluționat dosarul nr._ ar fi considerat ca autorului pârâților nu i s-ar fi cuvenit mansarda, ar fi respins solicitarea restituirii in natura a imobilului si i-ar fi restituit in natura numai garajul, iar terenul, prin echivalent bănesc.
Se mai arată că referirea nu a fost făcută raportat la garaj, acesta nefiind construcție de tip A. Așadar, din moment ce au fost excluse ca posibilitate de restituire cele trei apartamente, singurul spațiu care mai putea fi restituit era acela al mansardei, fiind recunoscut dreptul de proprietate al autorului pârâților asupra acesteia.
Totodată, este lesne de observat faptul ca intimații-reclamanți au atacat decizia nr.1215/16.12.2011, tocmai în ceea ce privește restituirea mansardei, iar autorul pârâților, in ceea ce privește terenul. per a contrario, dacă intimații-reclamanți considerau că nu le-a fost restituită pârâților mansarda, n-ar fi atacat hotărârea care le-ar fi fost favorabilă, iar autorul pârâților, dacă ar fi considerat, la rândul sau, ca nu i-a fost restituita mansarda, ar fi atacat si acest capăt de cerere, nu numai în ceea ce privește terenul.
In plus, intimații-reclamanți nu au solicitat lămurirea dispozitivului hotărârii, știind cu exactitate faptul că mansarda i-a fost restituita in natura autorului pârâților.
In acest context, instanța de apel care a soluționat apelul promovat de recurenții pârâți în dosarul de față, nu a făcut altceva decât să reia motivarea Judecătoriei Sectorul 1 reinterpretând, în mod eronat, hotărârea civilă la care au făcut referire recurenții pârâți și considerând că, sub nicio formă nu le-a fost restituită mansarda.
Recurenții pârâți apreciază că este o interpretare greșită a actului dedus judecații, având în vedere că intimații-reclamanți nu au avut niciodată un act de proprietate sau un alt titlu asupra mansardei, nu au nici in prezent un asemenea titlu, intabularea imobilului acestora (și al celorlalte doua apartamente din clădire, pe care le-au achiziționat, intre timp, soții Dănila si fiul acestora, conform contractelor de vânzare-cumpărare) s-a făcut fără a fi cuprinsa si mansarda, iar in dosar nu exista actele care au stat la baza eliberării încheierii de intabulare a acelor imobile, având in vedere faptul că Judecătoria Sectorului 1 le-a respins aceasta solicitare, iar Tribunalul București a considerat ca actele trimise de OCPI Sector 1 sunt suficiente pentru soluționarea cauzei, deși lipseau tocmai aceste înscrisuri.
In realitate, numai cele trei apartamente au fost vândute de stat (către soții D., soții E. si G. M. M. L.), fără vreo legătură cu podul mansardat, a cărui destinație a fost încă de la construcție, de "doua apartamente, cu instalație de lumina electrica, sonerie, instalație de bai, calorifer, apa", astfel cum reiese din polițele de asigurare a imobilului din 1940 si 1943 si din Fisa mijloacelor de baza din anul 1951.
Astfel cum rezultă din probele administrate, destinația de spațiu de locuit a podului mansardat reiese si din configurația acesteia, precum si din anexele spațiului, numai un imobil cu destinația de locuința având wc, spălător, luminator, hol, scara distincta de cea a apartamentelor de la demisol, parter si etajul 1.
După cum reiese din schițele celor trei apartamente cumpărate de chiriași, acestea n-au nicio legătura cu podul mansardat al imobilului, care este un corp distinct, cu intrare separata si in care s-au aflat, ab initio, încă doua apartamente, cu dependințele aferente. De altfel, însuși faptul ca intimații-reclamanți si ceilalți doi cumpărători au întocmit măsurătorile cadastrale si au făcut intabularea apartamentelor cumpărate de ei fără vreo mențiune despre podul mansardat, întărește convingerea ca aceștia nu au posedat vreodată, legal, acest spațiu si, cu atât mai mult, nu au avut si nu au un drept de proprietate asupra lui, folosindu-l fără un titlu legal.
Recurenții pârâți au precizat că având in vedere faptul ca nici intimații-reclamanți, nici ceilalți doi cumpărători inițiali nu au achiziționat mansarda, aceasta nu a fost intabulata. Totodată, în baza actelor deținute de pârâți, a fost încuviințată executarea silită (a treia executare silita) asupra mansardei la data de 25.09.2014 (dosar nr._ - Judecătoria Sectorului 6, B. T. Oviu A.), fiind încheiate procesele-verbale de predare a bunurilor mobile din datele de 05.11.2014 si 06.11.2014, ambele în dosarul de executare silita nr. 87/2014.
Având in vedere toate aceste aspecte, recurenții pârâți consideră că instanța de apel a interpretat greșit actul dedus judecații.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă se arată că hotărârea instanței de apel este netemeinică și nelegală, având în vedere calitatea pârâților de proprietari ai mansardei, calitate dovedită prin întreg probatoriul administrat în cele două faze procesuale anterioare și că Tribunalul București a respins, în mod nelegal, apelul pârâților.
Practic, pe baza actelor de proprietate, autorul recurenților pârâți a solicitat intabularea imobilului pe numele său, în baza Legii nr. 7/1996, republicată în 2006, fiind dată încheierea nr._/11.11.2009, de către intimatul pârât OCPI sector 1, fiind respectate înscrisurile emise de autoritățile competente precum si măsurătorile efectuate de către experți.
Recurenții pârâți au precizat că intimații-recurenți D. nu au depus o expertiză (chiar extrajudiciara), cunoscând faptul că spațiul le aparține exclusiv si nu este comun, nefiind niciodată acolo "spălătoria . cum a reținut instanța de apel.
Așadar, au arătat recurenții, autorul acestora nu a solicitat intabularea întregului imobil, ci numai a spațiilor care i-au fost restituite, anume imobilul fără cele trei apartamente, fiind înregistrat ca apt. nr.4, loc in care recurentul-parat P. M.-D. are domiciliul, conform evidențelor politiei, iar din anul 2006 si pana in prezent, recurenții pârâții au achitat impozitele pentru spațiul ce le aparține.
In plus, instanța de apel nu a ținut cont nici de faptul că prin Adresa nr._/22.06.2005, Primăria Municipiului .București le-a comunicat că familiile D. si M. (G.) au achiziționat apartamentele in care locuiesc cu încălcarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995, contractele de vânzare-cumpărare fiind lovite de nulitate absoluta. Totodată, aceleași persoane au săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 292, 291, 215 al. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplic. art.13 Cod penal, dând declarații mincinoase cu ocazia încheierii contractelor de vânzare-cumpărare indicate mai sus, deoarece fuseseră sau erau proprietarii altor imobile, dar nu s-a putut pune in mișcare acțiunea penală, întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale.
În realitate, intimații-reclamanți nu au deținut și nu dețin titlu de proprietate pentru garaj, mansarda și teren, care până la data emiterii dispoziției în cauză făceau parte din domeniul privat al statului si li s-a stabilit servitutea legala, necesara accesului in imobil si la utilități, nefiind prejudiciați in niciun fel, deși dânșii, când fac referire la contractul de vânzare-cumpărare prin care au achiziționat apartamentele in care locuiesc, "omit" sa precizeze faptul ca au cumpărat numai cota parte de teren aflat sub apartament.
Se precizează că după admiterea apelului promovat de autorul pârâților în dosarul nr._, având în vedere faptul că recursul declarat de părți nu suspenda executarea silita, la solicitarea autorului pârâților, s-a întocmit de către B. Somaldoc P. D. dosarul de executare silita nr. 1/2012, fiind încheiate diverse acte de urmărire si, în final, procesul-verbal de punere in posesie asupra spațiului care aparține pârâților de drept, anume mansarda (in posesia garajului se află de mai mult timp), iar la 13.01.2012, executarea silita s-a făcut pentru un spațiu care le aparține, nefiind încălcat niciun drept al intimaților-reclamanți, cu atât mai mult cu cât debitorul era Primăria Municipiului București, prin Primarul General, nu cei trei cumpărători ai celor trei apartamente, iar executorul judecătoresc a îndeplinit toate formalitățile legale si a notificat părțile implicate, conform procedurii civile.
Practic, atât prima instanța, cât si cea din apel, au motivat hotărârea numai pe baza motivărilor altor hotărâri judecătorești, nefăcând altceva decât să extragă pasaje din hotărârile altor instanțe de judecata.
Așadar, încheierea emisă de OCPI Sector 1, sub nr._/11.11.2009, este legală si temeinică, motiv pentru care recurenții pârâți au solicitat să fie menținută, neexistând niciun indiciu sau dovada că imobilul intabulat de autorul pârâților nu le aparține de drept.
În final, recurenții pârâți au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, iar pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299, art. 304 pct. 8 și 9 VCPC.
Intimatul pârât O. de C. și Publicitate Imobiliară a Municipiului București Sector 1 (OCPI) a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive și să se respingă recursul, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Intimații reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Analizând cu prioritatea dată de art. 137 alin. 1 Cod pr. civilă, excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului O. de C. și Publicitate Imobiliară a Municipiului București Sector 1 (OCPI), invocată prin întâmpinarea la recurs, Curtea observă că această parte nu a declarat calea de atac împotriva deciziei de apel, astfel că raporturile juridice dintre reclamanți și pârâtul OCPI, au intrat în puterea de lucru judecat conform dispozițiilor coroborate ale art. 166 și 312 rap. la art. 292 Cod pr. civilă anterior. Chiar astfel, nefiind stabilită prin decizia în discuție, vreo obligație în sarcina acestui pârât, nu se reține a fi produsă o vătămare procesuală.
Ca atare, excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară a Municipiului București Sector 1, va fi respinsă ca nefondată.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat,pentru următoarele considerente:
Obiectul judecății este dat de solicitarea de constatare a nulității absolute parțiale a încheierii nr._ emisă la 11.11.2009 de O. de C. și Publicitate Imobiliară București Sector 1, în sensul radierii din Cartea Funciară individuală nr._ a dreptului de proprietate intabulat pe numele P. M. cu privire la imobilul situat în București, ., sector 1.
Motivația acestei solicitări a constat în faptul că situația juridică astfel cum era înscrisă în cartea funciară, la momentul întabulării, nu mai corespunde cu cea reală și actuală a imobilului.
Instanțele de fond au admis cererea, în considerarea efectelor hotărârilor judecătorești pronunțate ulterior întabulării, în dosarul nr._ (sentința civilă nr._ din 09.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorul 1 București, decizia civilă nr. 1215A din 16.12.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, decizia civilă nr. 393R/22.02.2013 pronunțată de către Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă), care au dispus irevocabil în sensul constatării nulității absolute parțiale a Dispoziției nr. 6173/17.07.2006 a Primarului General al Municipiului București, astfel cum a fost modificată prin Dispoziția nr. 7815/18.04.2007, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării nr. 3269/2001.
Ceea ce se critică în recurs prin invocarea a două considerente de drept (art. 304 pct. 8 și 9 Cod pr. civilă anterior), este modalitatea de interpretare a conținutului acestor hotărâri, recurenții-pârâți afirmând în esență, că le-a fost restituită, alături de garajul în suprafață de 23,55 mp, și „mansarda” imobilului, asupra căreia au drept de proprietate și întabulare.
În primul rând, Curtea reține că analiza acestui aspect nu poate fi efectuată prin invocarea motivului de nelegalitate cuprins în art. 304 pct. 8 Cod pr. civilă anterior („interpretând greșit actul dedus judecății, instanța a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia”).
Textul în discuție nu se referă la actul juridic în sensul de „înscris”, astfel cum interpretează recurenții când fac referire la conținutul hotărârilor judecătorești din care derivă titlul lor. Înțelesul noțiunii de act juridic este acela de manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice între părțile unui raport juridic.
Așadar, prin motivul cuprins în art. 304 pct. 8 Cod pr. civilă anterior, se poate invoca încălcarea principiului descris de art. 969 alin. 1 cod civil anterior, potrivit căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar judecătorul este chemat a interpreta clauzele convenției. Nu este cazul în speță, deoarece analiza efectuată de către instanțele anterioare, nu privește o manifestare de voință a părților, ci conținutul unor hotărâri judecătorești reprezentând titlul de proprietate al pârâților ce au întabulat în cauză.
Ca atare, partea interesată poate invoca nelegalitatea deciziei de apel, doar pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă anterior („hotărârea este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”).
Având această premisă de analiză, Curtea constată că nu se justifică susținerile recurenților.
În privința „mansardei” imobilului, sunt explicite considerentele deciziei civile nr. 393R/22.02.2013 pronunțată în recurs de către Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă, care arată punctual că încăperea „este în fapt un pod în care se află spălătoria comună a imobilului și ca atare, nefiind o unitate locativă distinctă, face parte din părțile comune ale imobilului pe care le-au cumpărat proprietarii în cote părți prevăzute în contractele de vânzare cumpărare.”
Acest înțeles al considerentelor hotărârii ce face parte din titlul de proprietate al pârâților, a fost corect aplicat de către instanța de apel, cu efect de rectificare a cărții funciare din 2009, care nu mai corespunde situației actuale a imobilului.
Nu pot fi primite spre analiză, susținerile recurenților referitoare la (in)existența unui titlu de proprietate al reclamanților asupra spațiului numit mansardă, deoarece ceea ce se analizează în speță este actualitatea titlului pârâților pentru operarea modificărilor în registrele de cadastru și publicitate imobiliară, iar instanța este ținută de limitele învestirii.
În consecință, constatând că în cauză recurenții nu au dovedit incidența cazurilor de casare ori modificare prevăzute de art. 304 Cod pr.civilă, Curtea urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin.1 Cod pocedură civilă, să respingă recursul ca nefondat.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod pr. civilă anterior, Curtea va obliga recurenții-pârâți la plata către intimatul D. N. a sumei de 2.480 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial, conform înscrisurilor aflate la dosarul de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară a Municipiului București Sector 1.
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții pârâți P. L. G., P.-O. G. și P. M. D. împotriva deciziei civile nr. 1116A/10.09.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a lll-a Civilă în contradictoriu cu intimații-reclamanți D. N., D. G. și intimatul pârât O. de C. și Publicitate Imobiliară a Municipiului București Sector 1.
Obligă recurenții-pârâți la plata către intimatul D. N. a sumei de 2.480 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.04.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. A. M. G. D. M. B. A. C.
GREFIER
M. D.
Red. BAC
Tehnored. GC/BAC/ 2 ex
Jud. apel A. V., M. S.
| ← Anulare act. Decizia nr. 26/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Conflict de competenţă. Sentința nr. 206/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
