Partide politice. Decizia nr. 2/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-01-2015 în dosarul nr. 2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECTIA A IV A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.2A
Ședința publică de la 05.01.2015
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - B. A. S.
JUDECĂTOR - C. M. S.
GREFIER - F. V.
************
Pe rol soluționarea cererii de apel formulate apelantul petent P. R. DIN ROMÂNIA prin președinte S. D., și P. G., N. N., D. M., M. D., toți cu domiciliul ales la C.. Av. SCA N. ȘI ASOCIAȚII în București . nr.3, sector 1, membrii fondatori ai Partidului R. din România cu sediul în București . nr. 3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.20 din 16.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosar nr._, având ca obiect”partide politice - acordare personalitate juridică”.
M. P. P. de le lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror I. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul petent P. R. DIN ROMÂNIA prin președinte S. D. și reprezentat prin P. G., D. M., M. D., membrii fondatori ai Partidului R. din România, toți prin avocat N. N. cu împuternicire avocațială la fila 82 din dosarul de fond al Tribunalului București secția a III a Civilă și numitul N. N., membru fondator al Partidului R. din România în nume propriu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea constată achitată taxa de timbru.
Avocatul apelantului petent reprezentat potrivit legii prin membrii fondatori ai partidului solicită încuviințarea probelor menționate în cererea de apel.
Reprezentanta Ministerului P. P. de pe lângă Curtea de Apel București nu se opune administrării probelor, învederând că nu mai are alte cereri.
Curtea deliberând, încuviințează probele administrate care se circumscriu tezei probatorii.
Avocatul apelanților membrii fondatori ai partidului și al apelantului petent învederează instanței că nu mai are cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pe cererea de apel.
Avocatul apelantului petent reprezentat prin membrii fondatori ai partidului pune concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a hotărârii pronunțate de instanța de fond. Solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, acordarea personalității juridice și să se dispună înregistrarea partidului în registrul partidelor politice. Arată că instanța de fond a considerat că dispozițiile art.5 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 și art.54 alin. 1 din aceeași lege ar prevedea în mod restrictiv și în opinia pe care o consideră greșită a instanței de fond că denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească integral de cel al partidelor politice anterior înregistrate și textul art.54 prevede că trebuie să se deosebească de partidele înregistrate legal. Norma prevăzută de art. 54 stabilește că dreptul la denumirea partidului, începând cu anul 1990, îi aparține partidului care o folosește. Prin combinarea acestor texte din legea partidelor politice, instanța de fond a ajuns la concluzia eronată că P. R. din România care a formulat cerere de acordare a personalității juridice nu îndeplinea condițiile prevăzute de aceste două texte de lege. Este atașat la dosarul cauzei dosarul privind Partidului R. ce a fost radiat din registrul partidelor politice de mai bine de 6 ani de zile. Se impune a se analiza textele legale sus menționate, dacă aceste texte au în vedere și partidele politice radiate, dacă textele se aplică unor persoane juridice ce nu mai există. Instanța de fond consideră că în ciuda faptului că acel partid a fost radiat și nu mai funcționează denumirea lui nu mai poate fi utilizată de un alt partid. Apreciază că este o interpretare restrictivă și care ar duce la nesocotirea dreptului la asociere prevăzut de art.40 din Constituție. Ar însemna că dacă ar exista mai multe partide care au anumite denumiri, și ar fi radiate, ar însemna ca ulterior cei care doresc să se asocieze să constituie partide politice să nu mai poată folosi acele cuvinte, și că acele partide nu mai beneficiază de drepturi și obligații, nu mai pot solicita apărarea unor drepturi pe care legea însăși le instituie. Arată că a depus la dosar dovada că unul dintre membrii partidului a depus la OSIM o cerere de înregistrare a mărcii cu această denumire, P. R. din România.
Curtea solicită a se preciza dacă are relevanță dobândirea dreptului cu privire la marcă.
Avocatul apelanților membrii fondatori ai partidului și al apelantului petent arată că dacă cineva ar fi lezat de înregistrarea acestei marci s-ar face opoziție. S-ar ocroti interesele unor terțe persoane. Arată că nici denumirea nu este aceeași, se deosebește prin faptul că a adăugat din România. Instanța de fond a considerat că toate partidele sunt din România, dar asta nu înseamnă ca denumirea pe care au ales-o nu se deosebește de cealaltă ce a existat anterior. Nu se poate face confuzie în ceea ce privește denumirea partidului, se deosebește.
Reprezentanta Ministerului public P. de le lângă Curtea de Apel București pune concluzii de admitere a apelului, considerând că instanța de fond a dat o interpretare restrictivă celor două texte de lege. Arată că este adevărat că potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr.14/ 2003 fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent propriu care să difere clar de cele folosite de alte partide politice și odată folosite aceste semne de către un partid legal înregistrat nu mai pot fi folosite de către alt partid, dar textul de lege nu face vorbire de situația partidelor radiate. Consideră că rațiunea pentru care au fost edictate aceste texte de lege a fost aceea de a se evita confuzia în mintea electoratului între diverse partide politice înregistrate și aflate în funcțiune la un anumit moment. Arată că întradevăr cele două denumiri sunt asemănătoare și s-ar fi putut crea o astfel de confuzie dar P. R. a fost radiat din anul 2008.Nu se poate vorbi de existența a două partide la acest moment care să folosească aceeași denumire și nu se poate vorbi de un partid înregistrat la acest moment, din moment ce a fost radiat, care să aibă aceeași denumire cu cel ce solicită înregistrarea. Consideră că interpretarea instanței este una restrictivă. Este lipsită de relevanță împrejurarea dovedită cu înscrisuri că această denumire a fost înregistrată la OSIM, în cauză aplicându-se exclusiv dispozițiile Legii nr.14/2003. Pune concluzii de admitere a apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și înregistrarea partidului.
Curtea, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 27.06.2014, sub nr. de dosar_ , petenții P. G., N. N., Drobczyc M., M. M., în calitate de conducători al organului executiv, respectiv de membri fondatori în temeiul disp. art. 18 din Legea nr. 14/2003 privind partidele politice au solicitat înregistrarea în registrul partidelor politice a PARTIDULUI R. DIN ROMÂNIA cu sediul central situat în București, . nr. 3, sector 1.
S-au depus în susținerea cererii: statutul partidului, programul partidului; actul constitutiv al partidului atestat sub nr. 636/19.11.2013 de SCA „N. ȘI ASOCIAȚII” la care au atașat listele privind semnăturile de susținere privind înființarea partidului de către membrii fondatori;declarația privitoare la sediul și patrimoniul partidului; dovada deschiderii contului bancar; dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 300 lei.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/2003.
La solicitarea tribunalului au fost depuse la data de 17.07.2014 statutul partidului conținând mențiunile obligatorii prevăzute de art.10 lit.e,h și i din Legea nr.14/2003 și semnul permanent al partidului sub formă grafică alb-negru și color.
La data de 17.07.2014 Schmid D. a solicitat,în calitate de președinte al Comitetului Director al Partidului R. din România înregistrarea PARTIDULUI R. DIN ROMÂNIA cu sediul central situat în București, . nr. 3, sector 1.
În cauză au fost citați membri fondatori pentru termenul din 27.08.2014 când s-a dispus afișarea cererii de înregistrare a partidului la sediul Tribunalului București .
S-a atașat dosarul_/3/2007 al Tribunalului București secția a IV-a civilă in care s-a pronunțat sentința civilă nr.36/13.11.2007 irevocabilă prin decizia civilă nr.202R/22.04.2008 pronunțată de Curtea de Apel București secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Prin sentința civilă nr. 20 din 16.09.2014 pronunțată de Secția a III-a Civilă, s-a respins cererea formulată de petentul P. R. DIN ROMÂNIA prin președinte S. D., ca nefondată.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului tribunalul a constatat,în fapt și în drept următoarele:
Prin cererile depuse membrii fondatori respectiv P. G., N. N. Drobczyc M. și M. M., precum și Schmid D., în calitate de președinte al Comitetului Director al Partidului R. din România au solicitat înregistrarea în registrul partidelor politice a Partidului R. din România.
Au fost depuse la dosarul cauzei Statutul partidului astfel cum a fost completat la data de 17.07.2014, programul politic, actul constitutiv, declarația lui N. N. din care a rezultat acordul său cu privire la faptul că sediul partidului va fi în . nr.3 sector 1 București și că patrimoniul acestuia este constituit din suma de 500 lei depusă de membrii fondatori și chitanța de depunere în numerar a sumei de 500 lei la Banca Transilvania –agenția Amzei.
Au fost anexate listele de semnături pe județe și s-a făcut dovada publicării anunțului într-un ziar de mare tiraj, respectiv ,, Anunțul Telefonic,, pentru data de 4.07.2014.
Listele de semnături conțin obiectul susținerii, data și locul întocmirii, iar pentru susținători numele și prenumele, data nașterii, adresa, felul actului de identitate, . numărul acestuia, codul numeric personal, precum și semnătura.
Listele conțin declarație pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor.
Listele cuprind 26.810 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 24 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București.
Fiecare listă cuprinde persoane dintr-o singură localitate și sunt grupate pe localități și județe.
Tribunalul a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.9-17 din Legea nr.14/2003 privind organizarea partidelor politice și de art.18-19 privind înregistrarea partidelor politice.
Tribunalul a constatat însă că nu este îndeplinită condiția privind denumirea partidului.
Astfel potrivit art.5 alin 1 din Legea nr.14/2003 fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.
Art. 54. alin 1 din aceeași lege prevede că denumirea integrală și denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum și semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.
Din coroborarea acestor dispoziții a rezultat că un partid nou nu poate să aibă aceeași denumire integrală sau prescurtată cu a unui alt partid indiferent că acesta funcționează sau a fost radiat.
În cauza de față denumirea integrală a partidului ce se solicită a fi înregistrat este aceeași cu denumirea partidului ce a fost radiat prin sentința civilă nr.36/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă irevocabilă prin decizia civilă nr.202R/22.04.2008 pronunțată de Curtea de Apel București secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Nu poate fi reținută susținerea conform căreia denumirea partidului ce se dorește a fi înregistrat este diferită de cea a partidului radiat. Faptul că a fost adăugată sintagma ,,din România,, nu constituie un element distinctiv care să elimine orice risc de confuzie sau de asociere cu partidul radiat ,toate partidele înregistrate în Registrul partidelor fiind ,,din România,,.
Tribunalul a constatat, de asemenea, că și denumirea prescurtată ,,P.R.,, așa cum este menționată în statut, este identică cu denumirea prescurtată a Partidului R. radiat,denumire prescurtată ce rezultă din decizia civilă nr.6/2005 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă.
Având în vedere aceste argumente de fapt și de drept, tribunalul a respins cererea de înregistrare a partidului ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelantul petent P. R. DIN ROMÂNIA prin președinte S. D. și reprezentat prin P. G., N. N., D. M., M. M., membrii fondatori criticând hotărârea ca nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, prin prisma următoarelor susțineri:
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 14/2003, "fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrat", astfel că, deși din denumirea totală apare cuvântul „R.", care s-a regăsit și în denumirea partidului anterior înregistrat, în prezent radiat, apelanții apreciază că nu se poate considera că nu există nicio deosebire între cele două denumiri, cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
Sintagma ,,din România,, este de natură să diferențieze cele două denumiri de așa natură încât să nu creeze confuzie.
De altfel, există suficiente exemple de partide înregistrate în România, și care au personalitate juridică (spre deosebire de speța în cauză, unde avem un partid radiat), și unde se poate constata că există asemănări între denumirile acestora, și totuși au putut fi înregistrate, iar în prezent să activeze în viața politică a României.
Mai mult decât atât, apelantul consideră că a interpreta dispozițiile art.54 alin.1 din Legea nr. 14/2003 care prevăd că, "Denumirea integrală și denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum și semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior", într-un mod atât de restrictiv cum a făcut-o prima instanță, ar însemna să se interzică orice fel de utilizare a unui cuvânt care a fost folosit vreodată de un partid pentru compunerea denumirii acestuia, ba mai mult, chiar și în situația în care acest partid nu ar mai exista.
Din cealaltă perspectivă, apelantul apreciază că prin sintagma folosită de legiuitor, respectiv "înregistrat legal", s-a avut în vedere ipoteza că acest prim partid, ce a folosit o anumită denumire, să funcționeze în continuare si nu să fie radiat, pentru a se evita posibilele confuzii între partidele cu denumiri asemănătoare sau identice.
Aceasta trebuie să fie rațiunea avută în vedere de legiuitor și nu interpretarea eronată făcută de instanța fondului în sensul că, "...un partid nu poate să aibă aceeași denumire integrală sau prescurtată cu cea a unui partid indiferent dacă acesta funcționează sau a fost radiat...", cu atât mai mult cu cât legea nu prevede expresis verbis acest lucru, nefăcându-se vorbire despre interdicția de a folosi un cuvânt din denumirea unui partid anterior înregistrat și radiat.
Ori, în respectarea principiului potrivit căruia "ce nu este interzis, este permis implicit", apelantul apreciază că o asemenea interpretare restrictivă „ar duce la nesocotirea dreptului, la asociere astfel cum este el prevăzut de art. 40 din Constituția României
Coroborarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din lege, cu dispozițiile art. 54 alin. (1) din aceeași lege, coroborare pe care a făcut-o instanța de fond, este una forțată și care excede cadrului legal, pentru simplul motiv că din ambele texte de lege, destul de clare în exprimare, nu reiese faptul că un partid politic radiat, care practic nu mai există, mai poate beneficia de dispozițiile legii, mai poate atrage asupra sa efectele impuse de o anumită dispoziție legală, mai ales în condițiile în care nu există nicio normă care să prevadă vreun drept sau vreo obligație în favoarea sau în sarcina unui partid politic ce a fost radiat.
Finalitatea și scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea actului normativ în cauză a fost acela de a reglementa modul de înregistrare și funcționare al partidelor politice, dar și radierea acestora. Legea nu reglementează și nu dispune nimic cu privire la formațiunile politice dincolo de momentul radierii. Mai mult decât atât, o asemenea persoană juridică, radiată, devenită inexistentă, nici măcar nu mai poate face opoziție pentru simplul fapt că ea nu mai există.
Într-adevăr, altfel s-ar putea aborda această temă în condițiile în care persoana juridică nu ar fi fost radiată, și ar fi existat ca subiect de drepturi și obligații, astfel că, într-o asemenea ipoteză, soluția instanței de fond ar fi putut fi privită parțial ca una corectă.
În același context, o lămurire se primește și dacă se va consulta DEX-ul care se arată definiția celor doi termeni: înregistrare = a înscrie într-un registru, a reține prin scris un fapt, m eveniment; Radia = a șterge dintr-un registru, a scoate din evidență, cu alte cuvinte, ceva ce mu mai există de la un anumit moment dat, cum spuneam anterior și despre care nu se mai poate discuta decât la modul trecut.
De asemenea, Codul civil, prin dispozițiile art. 244, arată la rândul său, care sunt modalitățile de încetare a existenței unei persoane juridice, începând cu art. 187 și următoarele, în același Cod civil, sunt prezentate modalitățile de înființare și funcționare ale persoanei juridice.
Revenind la actul normativ, Legea nr. 14/2003, la art. 44 - 50 se arată, cu specificațiile tehnice raportate la subiectul legii, care sunt modalitățile de radiere ale partidelor politice, adică modalitățile prin care acestea își încetează existența. Nicăieri, în nici o poziție legală, din cele menționate, incluzând aici și Legea nr. 31/1990, republicată, și OG nr. 26/2000, nu este prezentată și nu se menționează vreo posibilitate prin care un partid politic, o persoană juridică în genere, mai poate să producă efecte, mai poate să fie subiect de drepturi și obligații, de la data radierii sale.
Prin urmare, dacă acest aspect nu este reglementat într-un mod sau altul de către legiuitor în mod expres, mai mult decât atât, dacă nu este oprit prin vreo dispoziție legală, înseamnă că nu este încălcată legea iar o interpretare per a contraria, cum este cazul de față, e una strict subiectivă, în contradicție cu spiritul interpretării obiective a legii.
Din aceste motive, apelantul reprezentat potrivit legii, consideră că dispoziția instanței de fond, cu privire la denumirea actualului partid politic, este una total greșită, în opoziție cu dispozițiile legale, atâta timp cât decizia instanței se raportează, comparativ, sub toate aspectele ei legate de denumire, la o persoană juridică inexistentă la momentul investirii instanței cu judecarea cererii dedusă judecății
Astfel, a respinge cererea formulată doar pe considerentul că denumirea de P. R. DIN ROMÂNIA", s-ar putea confunda cu "P. R.", radiat în anul 2008 prin sentința civilă nr. 36/13.11.2007 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a Civilă, irevocabilă prin decizia civilă nr. 102R/22.04.2008, pronunțată de Curtea de Apel București secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietate intelectuală, de mai bine de 6 ani de zile, în situația în care celelalte condiții pentru înființarea acestuia sunt îndeplinite, apelanții apreciază că nu poate fi decât o soluție dată cu aplicarea greșită a legii, întemeiată pe simple prezumții și fără vreun suport legal, de vreme ce interdicția vizează folosirea aceleași denumiri ca și cea a unui partid existent.
Pentru toate aceste considerente, apelantul solicită a se constata că sunt îndeplinite integral condițiile prevăzute de art.18 din Legea nr. 14/2003, iar față de aceste împrejurări solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii cererii de acordare a personalității juridice a Partidului R. din România.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 14/2003.
Se mai susține și faptul că la concluziile pe fondul cauzei în fața instanței fondului, reprezentantul Ministerului P., ce are în vedere apărarea interesului public, a considerat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea personalității juridice, solicitând instanței admiterea cererii. Instanța de fond a apreciat însă, că în ceea ce privește denumirea partidului, această condiție nu este îndeplinită, considerând că față de înregistrarea anterioară a unui partid radiat, respectiv P. R., denumirea de P. R. DIN ROMÂNIA, nu îndeplinește condiția de a fi o denumire "proprie".
Apel legal timbrat potrivit art.12 lit.a din OUG nr.80/2013.
La dosarul cauzei, s-a depus în copie, decizia OSIM nr.M 2013_ a mărcii P. R. din România.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, Curtea apreciază fondat apelul formulat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Astfel, dispozițiile clare, nesusceptibile de interpretări ale art.5 alin.1 din Legea nr.14/2003 prevăd că ,,fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.,,
Art. 54. alin 1 din aceeași lege prevede că ,,denumirea integrală și denumirea prescurtată ale unui partid politic înregistrat legal, precum și semnele permanente folosite de acesta, începând cu anul 1990, îi aparțin de drept, dacă le-a folosit primul, și nu pot fi însușite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.,,
Prevederile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 republicată consacră prin urmare, dreptul partidului politic legal înregistrat asupra elementelor de identificare prevăzute de art. 5 alin. 1 din lege, respectiv asupra denumirii integrale și a denumirii prescurtate, precum și asupra semnelor permanente folosite de acesta începând cu anul 1990.
Curtea constată că tribunalul a făcut o eronată interpretare logică și teleologică a prevederilor coroborate ale art. 5 alin. 1 și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 republicată în privința denumirii integrale a partidului a cărei înregistrare se solicită în cauză, după cum corect se susține de către apelant în condițiile în care deținătorul denumirii integrale „P. R.” (P. Mileniului III), înființat prin decizia civilă nr. 380/14.04.2004 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a IV-a Civilă a fost dizolvat și s-a dispus radierea sa prin sentința civilă nr. 36/13.11.2007 a Tribunalului București Secția a IV-a Civilă, irevocabilă prin decizia civilă nr. 202 R/22.04.2008 pronunțată de Curtea de Apel București Secția a IX-a, și în aceste circumstanțe, partidul dizolvat și-a încetat existența din punct de vedere juridic, neputând fi vorba în sensul prevederilor legale de „un partid legal înregistrat” și căruia să i se respecte dreptul la denumirea integrală.
În acest sens, Curtea reține că potrivit dispozițiilor generale ale art. 194 alin. 1 pct. 1 lit. b persoana juridică se înființează prin actul de înființare autorizat, în condițiile legii, iar potrivit prevederilor speciale ale Legii nr. 14/2003, respectiv art. 22, partidul politic dobândește personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțate asupra cererii de înregistrare; potrivit prevederilor art. 205 alin. 1 din Codul civil personale juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor, iar potrivit prevederilor speciale ale art. 23 din Legea nr. 14/2003 partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice.
Totodată, în privința încetării personalității juridice, potrivit dispozițiilor art. 251 alin.1 din Codul civil, persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise, iar potrivit prevederilor speciale ale art. 44 lit. b coroborate cu art. 50 din Legea nr. 14/2003 partidul politic își poate înceta activitatea prin dizolvare, dispusă prin hotărâre pronunțată de Tribunalul București, iar Tribunalul București va proceda la radierea acestuia din registrul partidelor politice.
Contrar susținerilor apelantului, sensul noțiunii de înregistrare/radiere nu este cel din limbajul comun, astfel că nu are relevanță sensul noțiunilor din dicționarul explicativ, ci este cel rezultat din lege și logica juridică.
Prin urmare, în cauză, în condițiile în care prin efectul sentinței civile nr.36/2007, irevocabilă, persoana juridică „P. republican” (P. Mileniului III) și-a încetat existența fiind dizolvat și radiat, în cazul său nu se mai poate vorbi de o persoană juridică legal înregistrată, interpretarea logică dată prevederilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 de către prima instanță fiind excesivă.
Și din punct de vedere teleologic, legiuitorul a instituit pentru partidele politice prevederile art. 5 alin. 1 și art. 54 alin. 1 din Legea nr. 14/2003 pentru a elimina orice risc de confuzie în privința unui partid ce urmează a se înființa cu un partid „legal înregistrat” însă în cauză după cum susține și apelantul, nu se poate vorbi cu temei de existența unui asemenea risc în privința partidului a cărui înregistrare se cere, cu cel radiat cu 6 ani anterior formulării cererii de înregistrare.
Chiar dacă sintagma „din România” nu e în măsură să diferențieze denumirea integrală a partidului a cărui înregistrare se cere, de cel deja radiat și s-ar fi putut crea o confuzie între denumirea acestui partid și cel a cărui înregistrare se cere în cauză, dată fiind încetarea existenței partidului radiat, un asemenea risc de confuzie nu subzistă.
Contrar susținerilor apelantului în privința partidelor politice nu au relevanță dispozițiile Legii nr. 31/1990 și cele ale OG nr. 26/2000, dispoziții ce privesc alte persoane juridice precum societățile comerciale și asociațiile și fundațiile, după cum nu are relevanță înregistrarea de către membrii partidului a cărui înregistrare se cere a unei mărci la OSIM, în condițiile în care înregistrarea unei mărci naște un drept de proprietate industrială asupra mărcii, drept ce nu are nici o relevanță în privința acordării personalității juridice unui partid politic.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispozițiilor art.480 alin.2 N.C.Pr.Civ va admite apelul, și va schimba în tot sentința apelată în sensul că: va admite cererea și va dispune, în conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr.14/2003 republicată, înregistrarea Partidului R. din România în Registrul partidelor politice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelantul petent P. R. DIN ROMÂNIA prin președinte S. D., cu sediul în București . nr. 3, sector 1, prin P. G., N. N., D. M., M. D., membrii fondatori ai Partidului R. din România, toți cu domiciliul ales la C.. Av. SCA N. ȘI ASOCIAȚII în București . nr.3, sector 1, împotriva sentinței civile nr.20 din 16.09.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă în dosar nr._ .
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite cererea.
Dispune înregistrarea Partidului R. din România în Registrul partidelor politice.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
B. A. S. C. M. S.
GREFIER
F. V.
Red. B.A.S.
Tehnored. T.I.
2 ex./ Jud. fond:
L. C.
| ← Rectificare carte funciară. Decizia nr. 19/2015. Curtea de Apel... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 3/2015. Curtea de... → |
|---|
