Conflict de competenţă. Sentința nr. 82/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 82/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 82/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 82 F
Ședința din camera de consiliu de la 02.06.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - G. S.
GREFIER - S. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentant de procuror N. F..
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între completul F6 și completul MF Fond 2 din cadrul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă privind pe reclamanții B. M., B. G., B. C., C. D. în contradictoriu cu pârâtul BELEUȘ (B.) C., având ca obiect declararea judecătorească a morții autorului acestora (bunicul).
Cauza a fost soluționată în camera de consiliu, fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea conflictului de competență.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că, față de actele din dosarul cauzei, competența soluționării conflictului negativ de competență în ceea ce privește cauza având ca obiect declararea judecătorească a morții, revine completului F 6, inițial învestit la Tribunalul București, și nu completului specializat de minori și familie, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit dispozițiilor art.943 din Codul de procedură civilă, cererea de declararea judecătorească a morții unei persoane se introduce la instanța competentă în a cărei circumscripție persoana a avut ultimul domiciliu. Art.943 din codul de procedură civilă nu indică expres competența instanței de tutelă, lucru pe care legiuitorul l-a făcut pentru ca anumite litigii se fie date în competența de soluționare a instanței de tutelă. Spre exemplificare, prevederile art. 935 C.pr.Civ. stabilesc în mod expres că cererea de punere sub interdicție judecătorească a unei persoane se soluționează de instanța de tutelă.
De asemenea, potrivit art.107 alin.1din Codul civil, procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă. Aceste proceduri sunt reglementate de Titlul III al Cărții I din Codul civil, iar procedura declarării morții este reglementată de Titlul II al Cărții I, astfel că un litigiu având acest ultim obiect, nu este de competența funcțională a completului specializat de minori și familie.
Concluzionând, competența de a soluționare a conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Sectorului 1 și Judecătoria Sectorului 6, revine completului de judecată F 6, inițial investit de la Tribunalul București.
CURTEA ,
Asupra conflictului de competență de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data 03.10.2014 sub nr._/303/2014, reclamanții au solicitat declararea judecătorească a morții bunicului lor Belous C., și constatarea calității reclamanților de moștenitori ai defunctului.
Prin sentința civilă nr. 8439/13.11.2014, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția de necompetență teritorială și și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Judecătoria Sectorului 1 București, prin Sentința Civilă nr. 2238/09.02.2015 pronunțată în Dosarul nr._, și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, urmare admiterii excepției de necompetență materială.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Tribunalului București la data 20.04.2015 sub nr._, fiind repartizată aleatoriu Completului F 6.
Prin încheierea de la 29.04.2015, completul F6 astfel investit, calificând cererea ca fiind un litigiu de dreptul familiei, a admis excepția de necompetență funcțională și a înaintat cauza completului de minori și familie Fond 2.
Prin încheierea din ședința pronunțată în camera de consiliu la data de 07.05.2015, completul de minori și familie Fond 2 din cadrul Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis excepția de necompetența funcțională a completului specializat în cauze cu minori și de familie, a dispus restituirea cauzei spre competentă soluționare completului F6 inițial investit, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a dispus înaintarea dosarului Curții de Apel București - Secția Civilă-pentru cauze cu minori și de familie.
Pentru a dispune astfel, această din urmă instanță a reținut în esență că:
Potrivit art. 943 C.pr.civ. „Cererea de declarare a morții unei persoane se introduce la instanța competentă în a cărei circumscripție acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut”.
Rezultă așadar, pe de o parte, că art. 943 C.pr.civ. instituie o normă specială de competență teritorială, competența materială fiind stabilită în raport de dispozițiile art. 95 raportat la art. 94 C.pr.civ, iar pe de altă parte că, din punct de vedere funcțional, competența soluționării unei astfel de cauze nu este dată instanței de tutelă și de familie și nici nu există alte dispoziții care să stabilească o competență specială din punct de vedere material.
În mod similar, competența materială, examinată din punct de vedere funcțional, (ratione oficii) nu poate aparține unui complet specializat în cauze cu minori și de familie.
Tot astfel, conform art. 107 alin.1 din Legea nr.71/2011 sunt de competența instanței de tutelă și de familie procedurile privind ocrotirea persoanei fizice prevăzute de Noul cod civil (Titlul III al Cărții I). Or, procedura declarării morții este situată în Titlul II al Cărții I „Persoana Fizică".
Cum cauza de față are ca obiect declararea judecătorească a morții unei persoane, ca mijloc de constatare a încetării capacității de exercițiu a persoanei fizice, iar nu raporturi de familie, s-a constatat necompetența funcțională a completului specializat în cauze cu minori și de familie.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, sub nr._, în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Analizând conflictul de competență în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Tribunalul București, în cadrul căruia funcționează cele două complete între care s-a ivit conflictul de competență supus analizei la acest moment, a fost investit în vederea soluționării unui conflictului de competență care s-a ivit anterior între Judecătoria sectorului 6 București și Judecătoria sectorului 1 București.
Cele două judecătorii, fiind investite a soluționa pricina în fond, și-au constatat necompetența teritorială de a soluționa litigiul ce are ca obiect declararea judecătorească a morții numitului Belous C., și, subsecvent, constatarea calității reclamanților de moștenitori ai respectivului defunct.
În condițiile în care litigiul în privința căruia Tribunalul București a fost sesizat a pronunța regulatorul de competență nu privea raporturi de familie care să intre în sfera de reglementare a prevederilor subsumate cărții a II-a a Codului civil – intitulată „Despre familie” –, și nici a unor alte reglementări care să atribuie în mod explicit competența funcțională în favoarea instanțelor specializate în judecarea cauzelor ci minori și/sau de familie, se impune ca judecata cauzei, și implicit a conflictului de competență să se realizeze de instanța civilă ce are competență generală în această materie.
Curtea notează că, în situațiile în care legiuitorul a intenționat ca anumite cauze să se soluționeze de instanțe ori completele specializate în materia minori și familie, a realizat o reglementare explicită în acest sens, astfel cum este cazul prevederii conținute în art. 107 alin. 1 din Legea 71/2011, conform căruia „Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă”.
Cum procedura declarării morții – care trebuie urmată în considerarea capătului principal al acțiunii pentru a cărei soluționare se urmărește a se stabili instanța competentă teritorial, pe calea regulatorului de competență dedus analizei Tribunalului București – nu este una referitoare la ocrotirea persoanei fizice, nu există nici un temei spre a se investi completul care judecă în specializarea minori și familie cu soluționarea respectivului conflict de competență.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, precum și prevederile art. 135 – 136 din N.C.pr.civ., Curtea va stabili în favoarea completului F6 al Tribunalului București secția a V-a (complet inițial investit ca urmare a repartizării aleatorii a cauzei) competența de a se pronunța asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria sector 6 București și Judecătoria sector 1 București.
Văzând și dispozițiile art. 135 alin. 4 din N.C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a conflictului de competență ivit în cauza privind pe reclamanții B. M., B. G., B. C., C. M. și C. D., toți cu domiciliul în București, ..43, sector 2 și pe pârâtul B. (B.) C., citat prin afișare la ușa instanței, în favoarea completului F 6 din cadrul Tribunalul București - Secția a V-a Civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. S. S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
8 ex./_
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 669/2015.... | Actiune în constatare. Decizia nr. 557/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
