Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr. 105/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 203/319/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Cod operator 8428
DECIZIA CIVILĂ NR. 105/R/2014
Ședința publică din 10 ianuarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C.-M. C.
JUDECĂTORI: I.-D. C.
A.-A. P.
GREFIER: A.-A. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul U. A., împotriva deciziei civile nr. 198/A din 10.10.2013 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată U. M., având ca obiect partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent, doamna avocat B. A. R., cu împuternicire avocațială pentru asistență juridică, pentru reprezentare, pentru redactare și susținere cereri de recurs în dosarul nr._ al Curții de Apel Cluj, care se află la f. 5 din dosar, lipsă fiind părțile personal.
Dosarul se află la primul termen de judecată, în recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul U. A. a fost formulat și motivat în termen legal, a fost comunicat părții adverse și nu a fost timbrat la data înregistrării sale, însă ulterior a fost timbrat cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată următoarele:
La data de 09.01.2014, pârâtul recurent, prin intermediul mandatarului său N. V., împuternicit prin procura nr. 850/23.05.2011 întocmită de B.N.P. P. R. C. A., a depus la dosarul cauzei chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 578,60 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei (f. 13 și 14 din dosar).
Deși cuantumul taxei judiciare de timbru menționat în această chitanță este corect, Curtea constată că există o inadvertență, în sensul că pârâtul recurent U. A. are domiciliul în loc. R., iar taxa judiciară de timbru a fost achitată la Direcția de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei orașului Târgu Lăpuș.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că loc. R. este un . Direcția de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei orașului Târgu Lăpuș.
Având în vedere susținerile reprezentantei pârâtului recurent, precum și faptul că și la instanța de fond taxa judiciară de timbru a fost achitată tot la Direcția de Taxe și Impozite Locale din cadrul Primăriei orașului Târgu Lăpuș (f. 19 dosar fond), Curtea constată că recursul este legal timbrat.
Curtea aduce la cunoștința reprezentantei pârâtului recurent împrejurarea că, potrivit R.O.I., se fac două strigări pentru fiecare cauză, astfel încât, se impune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da reclamantei intimate posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că nu se opune lăsării cauzei la a doua strigare.
Curtea lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reclamantei intimate posibilitatea de a se prezenta la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâtului recurent, doamna avocat B. A. R., lipsă fiind părțile personal.
Reprezentanta pârâtului recurent depune la dosar chitanța care atestă plata onorariului avocațial în cuantum de 1200 lei, achitat de pârâtul recurent.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 316 C.pr.civ. raportat la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., invocă excepția lipsei de interes a pârâtului în a critica soluția de respingere ca nefondat a apelului declarat de reclamanta U. M., de către Tribunalul Maramureș, iar nu de anulare a apelului ca netimbrat, în condițiile în care, în persoana pârâtului recurent, efectele juridice sunt aceleași, atât în cazul respingerii apelului ca nefondat, cât și în cazul anulării apelului ca netimbrat.
Reprezentanta pârâtului recurent arată că, într-adevăr, pârâtul recurent nu mai are niciun interes în a critica, prin recurs, modalitatea în care a fost soluționat apelul reclamantei.
De asemenea, arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul reprezentantei pârâtului recurent în susținerea recursului care formează obiectul prezentului dosar.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului, respectiv:
- în principal, modificarea în parte a deciziei atacate, în sensul partajării în natură a bunurilor mobile și atribuirii în natură a cotei părți din bunurile mobile, reclamantei intimate, prin formarea de două loturi, identificate la punctul II din motivele prezentului recurs și cu obligarea pârâtului recurent la plata unei sulte de 31.825 lei, din care 31.500 lei reprezentând contravaloarea cotei de ½ din valoarea creanței rezultate din investițiile efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte, drum de acces, și 325 de lei reprezentând sultă necesară întregirii valorice a celor două loturi de bunuri imobile;
- în subsidiar, casarea cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea administrării probelor necesare partajării în natură a bunurilor mobile dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei.
În concluzie, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris și obligarea reclamantei intimate la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial în cuantum de 1200 lei și taxa judiciară de timbru pentru recurs și timbrul judiciar, în sumă de 603,60 lei.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 677/14.11.2012, pronunțată de Judecătoria Târgu Lăpuș în dosarul nr._ , s-a admis în parte cererea precizată formulată de către reclamanta U. M., în contradictoriu cu pârâtul U. A., și s-a constatat că sub durata căsătoriei părțile au dobândit un drept de creanță în cotă de ½ fiecare din valoarea investițiilor evaluate la suma de_ lei, efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș, bunuri proprii ale reclamantului.
S-a constatat că sub durata căsătoriei părțile au dobândit dreptul de proprietate asupra următoarelor bunuri mobile în valoare totală de_ lei: - ladă frigorifică, în valoare de 800 lei; aparat damf, în valoare de 280 lei; betonieră, în valoare de 1500 lei; ATV, în valoare de 2400 lei; scuter, în valoare de 1700 lei; mobilă bucătărie, în valoare de 800 lei; ustensile bucătărie, în valoare de 1500 lei; hotă, în valoare de 200 lei; aragaz, în valoare de 250 lei; filtru cafea, în valoare de 250 lei; cuptor microunde, în valoare de 150 lei; feliator, în valoare de 50 lei; prăjitor, în valoare de 20 lei; leagăn, în valoare de 250 lei; corturi, 2 bucăți, în valoare de 100 lei; saltele, 2 bucăți, în valoare de 200 lei; saltele simple, 2 bucăți, în valoare de 200 lei; piscină, în valoare de 400 lei; masă și banchete, în valoare de 300 lei; masă, 4 scăunele și umbrelă, în valoare de 200 lei; cuier, în valoare de 100 lei; lămpi, 2 bucăți, în valoare de 100 lei; etajeră ziare, în valoare de 50 lei; masă sticlă și 4 scaune, în valoare de 1000 lei; măsuță cafea, în valoare de 100 lei; colțar și fotoliu, în valoare de 1500 lei; pat matrimonial, în valoare de 450 lei; saltea, în valoare de 400 lei, măsuță nuc, în valoare de 850 lei; scaun stil L., în valoare de 150 lei; noptiere, în valoare de 160 lei; 2 mochete, în valoare de 150 lei; 2 piei de capră, în valoare de 200 lei, aspirator, în valoare de 250 lei; aspirator cu apă, în valoare de 800 lei; televizor cu video, în valoare de 300 lei; televizor plasmă, în valoare de 4100 lei; pat dormitor, în valoare de 350 lei; saltea, în valoare de 350 lei; șifonier, în valoare de 700 lei, birou sticlă, în valoare de 700 lei; birou sticlă, în valoare de 250 lei; scaun birou, în valoare de 150 lei; mochetă, în valoare de 50 lei; calculator, în valoare de 6500 lei; pat dormitor și saltea, în valoare de 700 lei; raft cărți, în valoare de 100 lei; șifonier, în valoare de 600 lei; birou sticlă, în valoare de 250 lei; scaun birou, în valoare de 150 lei; mochetă, în valoare de 50 lei; televizor, în valoare de 100 lei; 150 perechi schi, în valoare de 7500 lei.
S-a dispus sistarea stării de indiviziune prin atribuirea în deplină proprietate și pașnică folosință către pârâtul U. A., a următoarelor bunuri mobile în valoare totală de_ lei: aparat damf, în valoare de 280 lei; betonieră, în valoare de 1500 lei; ATV, în valoare de 2400 lei; mobilă bucătărie, în valoare de 800 lei; ustensile bucătărie, în valoare de 1500 lei; hotă, în valoare de 200 lei; aragaz, în valoare de 250 lei; filtru cafea, în valoare de 250 lei; feliator, în valoare de 50 lei; prăjitor, în valoare de 20 lei; leagăn, în valoare de 250 lei; corturi, 2 bucăți, în valoare de 100 lei; saltele simple, 2 bucăți, în valoare de 200 lei; piscină, în valoare de 400 lei; masă și banchete, în valoare de 300 lei; masă, 4 scăunele și umbrelă, în valoare de 200 lei; cuier, în valoare de 100 lei; lămpi, 2 bucăți, în valoare de 100 lei; etajeră ziare, în valoare de 50 lei; masă sticlă și 4 scaune, în valoare de 1000 lei; măsuță cafea, în valoare de 100 lei; colțar și fotoliu, în valoare de 1500 lei; pat matrimonial, în valoare de 450 lei; saltea, în valoare de 400 lei, măsuță nuc, în valoare de 850 lei; scaun stil L., în valoare de 150 lei; noptiere, în valoare de 160 lei; 2 mochete, în valoare de 150 lei; 2 piei de capră, în valoare de 200 lei, aspirator, în valoare de 250 lei; aspirator cu apă, în valoare de 800 lei; televizor cu video, în valoare de 300 lei; televizor plasmă, în valoare de 4100 lei; pat dormitor, în valoare de 350 lei; saltea, în valoare de 350 lei; șifonier, în valoare de 700 lei, birou sticlă, în valoare de 700 lei; birou sticlă, în valoare de 250 lei; scaun birou, în valoare de 150 lei; mochetă, în valoare de 50 lei; pat dormitor și saltea, în valoare de 700 lei; raft cărți, în valoare de 100 lei; șifonier, în valoare de 600 lei; birou sticlă, în valoare de 250 lei; mochetă, în valoare de 50 lei; televizor, în valoare de 100 lei; 150 perechi schi, în valoare de 7500 lei.
S-a atribuit în deplină proprietate și pașnică folosință către reclamanta U. M., a următoarelor bunuri mobile în valoare totală de 9500 lei: ladă frigorifică,în valoare de 800 lei; scuter, în valoare de 1700 lei; cuptor microunde, în valoare de 150 lei; scaun birou, în valoare de 150 lei; calculator, în valoare de 6500 lei; saltele, 2 bucăți, în valoare de 200 lei;
A fost obligat pârâtul U. A. la plata în favoarea reclamantei U. M. a sumei de_ lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea bunurilor mobile atribuite în proprietate exclusivă și la plata în favoarea reclamantei U. M. a sumei de_ lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea creanței rezultate prin investițiile efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș.
A fost obligată reclamanta U. M. la plata către pârâtul U. A. a sumei de 4750 lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea bunurilor mobile atribuite în proprietate exclusivă.
S-a compensat valoarea sultelor la care au fost obligate părțile, până la concurența celei mai mici dintre ele, urmând ca pârâtul U. A. să achite în final suma de_ lei în favoarea reclamantei U. M..
S-a respins cererea având ca obiect încuviințarea folosinței provizorii de către reclamantă a imobilului casă de locuit situat în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș, până la achitarea sultei de către pârât, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței sale, următoarele:
„Reclamantul împreună cu pârâta au fost căsătoriți din data de 3.01.2004 până în 22.12.2009, când căsătoria a fost desfăcută prin sentința civilă nr. 1170/11.11.2009 a Judecătoriei Tg. Lăpuș, definitivă prin neapelare la data de 22.12.2009.
Ca urmare a decesului mamei pârâtului, U. R., la data de 28.03.2007, conform certificatului de moștenitor nr. 52/3.05.2007, pârâtul U. A. a moștenit imobilul situat în Târgu Lăpuș, ., jud. Maramureș, compus din teren în suprafață de 1627 mp și construcții, terenul fiind înscris în titlul de proprietate nr. 1968/47 din data de 5.04.2002 emis de Comisia Județeană Maramureș. Ulterior decesului mamei pârâtului, părțile au efectuat lucrări de investiții la imobilele casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș, bunuri proprii ale reclamantului.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert C. M., coroborat cu declarațiile martorilor U. V., B. L. și N. V., valoarea de piață a investițiilor efectuate de către părți la imobilele aflate în proprietatea pârâtului este de_ lei. Prin urmare instanța a apreciat că această valoare reprezintă un spor de valoare al imobilelor la care s-au efectuat îmbunătățiri, astfel că, având în vedere regimul comunității matrimoniale de bunuri, soții au dobândit un drept de creanță în proporție de ½ fiecare, această cotă nefiind contestată de către pârât.
După pronunțarea divorțului, întregul imobil casă de locuit și anexe situat în R. nr. 91, precum și bunurile mobile arătate mai sus, se află în posesia și folosința exclusivă a pârâtului, reclamanta părăsind acest imobil, după desfacerea căsătoriei.
Instanța a reținut că bunurile mobile dobândite de părți pe durata căsătoriei sunt cele indicate de către reclamantă prin cererea de chemare în judecată, că valoarea acestora este cea indicată de reclamantă, respectiv_ lei, iar contribuția soților la dobândirea acestora a fost egală, aceste aspecte nefiind contestate de către reclamantul U. A..
În temeiul art. 728 Cod civil, a art. 673/1 raportat la art. 673/14 din Codul de procedură civilă, instanța a constatat că sub durata căsătoriei părțile au dobândit un drept de creanță în cotă de ½ fiecare din valoarea investițiilor evaluate la suma de_ lei, efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș, bunuri proprii ale reclamantului, precum și dreptul de proprietate asupra unor bunuri mobile în valoare totală de_ lei, urmând a dispune ieșirea din indiviziune.
În ce privește partajarea bunurilor mobile dobândite sub durata căsătoriei, instanța a reținut faptul că o parte a acestor bunuri, în valoare de 9500 lei, se află în posesia reclamantei respectiv: ladă frigorifică, în valoare de 800 lei; scuter, în valoare de 1700 lei; cuptor microunde, în valoare de 150 lei; scaun birou, în valoare de 150 lei; calculator, în valoare de 6500 lei; saltele, 2 bucăți, în valoare de 200 lei.
Aceste bunuri s-au impus a fi atribuite în natură reclamantei, iar restul bunurilor, în valoare totală de_ lei, întrucât se află în posesia reclamantului și au fost achiziționate în cea mai mare parte în scopul utilării locuinței al cărei proprietar este pârâtul, urmează a fi atribuite acestuia.
În temeiul art. 673/10 alin. 4 din Codul de procedură civilă, instanța urmează să-l oblige pe pârâtul U. A. la plata în favoarea reclamantei U. M. a sumei de_ lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea bunurilor mobile atribuite în proprietate exclusivă și la plata în favoarea reclamantei U. M. a sumei de_ lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea creanței rezultate prin investițiile efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș. De asemenea, reclamanta U. M. a fost obligată la plata către pârâtul U. A. a sumei de 4750 lei reprezentând sultă corespunzătoare cotei de ½ din valoarea bunurilor mobile atribuite în proprietate exclusivă.
Ca urmare a compensării valorii sultelor stabilite în sarcina părților, până la concurența celei mai mici dintre ele, pârâtul U. A. trebuia să achite în final suma de_ lei în favoarea reclamantei U. M..
Raportat la cererea având ca obiect încuviințarea folosinței provizorii de către reclamantă a imobilului casă de locuit situat în Târgu Lăpuș, ., județul Maramureș, până la achitarea sultei de către pârât, instanța a apreciat că reclamanta nu a dovedit existența unui drept subiectiv, respectiv a unui act juridic ca izvor al raportului juridic civil concret, astfel că instanța a respins ca neîntemeiată cererea.
Față de considerentele expuse, instanța a admis în parte cererea și a dispus ieșirea din indiviziune în temeiul art._ din Codul de procedură civilă, conform dispozitivului”.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs,în termen legal, atât reclamanta U. M., cât și pârâtul U. A., căile de atac fiind recalificate în apel prin încheierea ședinței publice din data de 11.09.2013, raportat la valoarea obiectului dedus judecății, care depășește suma de 100.000 lei (f. 41 dosar apel).
Prin apelul declarat, reclamanta a criticat hotărârea Judecătoriei, pe de o parte, sub aspectul cuantumului dreptului de creanță stabilit de prima instanță, constând în investițiile făcute sub durata căsătoriei, de către cei doi soți, asupra imobilelor casă de locuit, curte și drum de acces, situate în Târgu Lăpuș, ., iar pe de altă parte, sub aspectul sultei, apreciind că se impune recalcularea acesteia, în raport de acest cuantum al dreptului de creanță, cu cheltuieli de judecată.
Prin propriul apel, pârâtul a criticat sentința fondului sub aspectul valorii investițiilor efectuate sub durata căsătoriei, apreciind că se impune diminuarea acestei valori, de la 63.000 lei la 51.000 lei, precum și sub aspectul modalități de partajare a bunurilor imobile, solicitând să se atribuie în natură cotă parte de bunuri mobile reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 198/A/01.10.2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ , s-au respins ca nefondate ambele apeluri; nu a acordat cheltuieli de judecată în apel niciuneia dintre părți.
Motivând decizia pronunțată, Tribunalul a reținut în considerentele acesteia, următoarele:
„Apelul declarat de apelanta U. M. este nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Valoarea investițiilor efectuate de foștii soți la imobilul proprietatea pârâtului a fost analizată de două ori de expertul judiciar.
Astfel, la o primă analiză expertul a stabilit valoarea de 51.000 lei (fila 77). Expertiza a fost anulată însă pentru vicii de procedură.
La o a doua evaluare, expertul a stabilit două valori: 66.000 lei (în considerarea susținerilor reclamantei U. M. privitor la existența unor lucrări și momentul efectuării) și 63.000 lei (în considerarea susținerilor pârâtului U. A. referitor la aceleași aspecte).
Prima instanță a reținut în mod corect valoarea de 63.000 lei nu numai apreciind-o o sumă recunoscută de pârât ci și pentru că această valoare se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză, unii dintre ei lucrând efectiv la realizarea lucrărilor respective.
Apelul declarat de apelantul U. A. este de asemenea nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:
Nu există nici un temei pentru a fi avută în vedere valoarea de 51.000 lei a investițiilor, valoare constatată în prima lucrare de expertiză. Acea primă lucrare de expertiză a fost anulată, fiind efectuată în condiții nelegale de procedură.
La cea de a doua evaluare pârâtul nu a avut obiecțiuni, așa cum rezultă din încheierea de ședință din 26.09.2012 (fila 165 dosarul primei instanțe).
Privitor la bunurile mobile aflate deja în posesia reclamantei-apelante U. M., tribunalul reține că în mod corect prima instanță a concluzionat că valoarea acestora este de 9500 lei.
Pârâtul apelant nu a dovedit că ar fi în posesia reclamantei apelante și următoarele bunuri: lada frigorifică, aparat damf, periuța ATV și scuterul.
În mod corect prima instanță a reținut ca fiind în posesia reclamantei doar bunurile mobile recunoscute de aceasta în notele scrise, din moment ce reclamantul prin probele administrate nu a dovedit că reclamanta ar poseda mai multe bunuri.
Martorii audiați au relevat numai aspecte referitoare la lucrările de investiții la imobil, pârâtul prin avocat arătând expres (fila 172 verso) în fața instanței că nu mai are alte cereri în probațiune.
Ordonanța emisă de P. de pe lângă Judecătoria Tg. Lăpuș în dosarul nr. 265/P/2011 în data de 19.01.2011 relevă într-adevăr că numitul T. R. V. (fiul reclamantei apelante) ar fi sustras din imobilul lui U. A. mai multe bunuri mobile (file 174-175).
Însă bunurile mobile sustrase nu sunt enumerate sau identificate în cuprinsul ordonanței sus amintite, fiind indicate doar generic prin expresia „mai multe bunuri mobile”, neputându-se verifica dacă bunurile sustrase sunt cele cu privire la care reclamanta a recunoscut că sunt în posesia sa sau ar fi și alte bunuri.
În consecință reținând că în mod corect prima instanță a soluționat cauza și criticile apelanților sunt nefondate ambele apeluri vor fi respinse conform dispozitivului”.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, pârâtul U. A., solicitând, în principal, în temeiul art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., să se modifice în parte decizia civilă recurată, în sensul partajării în natură a bunurilor mobile și atribuirii în natură a cotei părți din bunurile mobile intimatei reclamante, prin formarea de două loturi, identificate la punctul II din motivele prezentului recurs și cu obligarea recurentului la plata unei sulte de 31.825 lei, din care 31.500 lei, reprezentând contravaloarea cotei de ½ din valoarea creanței rezultate din investițiile efectuate asupra imobilelor casă de locuit, curte, drum de acces, și 325 de lei, reprezentând sultă necesară întregirii valorice a celor două loturi de bunuri imobile, iar în subsidiar, casarea cu trimitere spre rejudecare, în vederea administrării probelor necesare partajării în natură a bunurilor mobile dobândite de cei doi soți în timpul căsătoriei. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că, potrivit art. 741 C.civ., la formarea cotelor, instanța trebuie să dea fiecărei părți aceiași cantitate de bunuri.
Conform acestui principiu, ori de câte ori este posibil, atribuirea în natură a bunului, prin formarea mai multor loturi, folosirea acestei modalități de partajare este obligatorie pentru instanță.
De asemenea, potrivit art. 673 indice 5 alin. (2) din C. proc.civ.: " Instanța va face împărțeala în natură. în temeiul celor stabilite potrivit alin.(l), ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. In cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani. "
Numai în cazul în care împărțeala în natură nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă de valoare a bunurilor ori ar modifica în mod păgubitor destinația economică a bunurilor, instanța le poate atribui în totalitate unuia din cei doi soți.
În concluzie, partajarea în natură a bunurilor „este prima și cea mai importantă modalitate de partajare cu valoare de principiu. Astfel ori de câte ori este posibil, instanța trebuie să recurgă la partajarea în natură care este singura cale ce asigură egalitatea în drepturi a foștilor copărtași" (citat din Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, L. P.).
În memoriul de recurs recurentul a arătat și care sunt, în opinia sa, loturile de bunuri mobile ce ar urma să fie atribute fiecărei părți, prin indicarea componenței fiecăruia din aceste loturi, după cum urmează:
Lotul 1, cuprinzând bunuri care urmează a fi atribuite reclamantei intimate: 1) ladă frigorifică - 800 lei, 2) aparat damf - 280 lei, 3) ATV - 2400 lei, 4) scuter - 1700 lei, 5) cuptor microunde -150 lei, 6) saltele 2 buc. - 200 lei, 7) scaun birou -150 lei, 8) corturi 2 buc. - 100 lei, 9) saltele simple 2 buc. - 100 lei, 10) calculator -6500 Iei, 11) piscină - 400 lei, 12) 150 perechi sky - 7500 lei.
Total valoare bunuri reclamantă =_ lei.
Lotul 2, cuprinzând bunuri care urmează a fi atribuite pârâtului: 1) betonieră - 1500 lei, 2) mobilă bucătărie - 800 lei, 3) ustensile bucătărie - 1500 lei, 4) hotă - 200 Iei, 5) aragaz - 250 lei, 6) televizor plasmă - 4100 lei, 7) masă + banchete - 300 lei, 8) masă + 4 scăunele+ umbrelă - 200 lei, 9) cuier -100 lei, 10) etajeră ziare - 50 lei, 11) pat matrimonial - 450 lei, 12) scaun stil ludovic - 150 lei, 13) noptiere - 160 lei, 14) 2 mochete -150 lei, 15)2 pielicele capră - 200 lei, 16) aspirator - 250 Iei, 17) televizor cu video - 300 lei, 18) saltea - 350 lei, 19) birou sticlă - 250 lei, 20) scaun birou - 150 lei, 21) pat dormitor + saltea - 700 lei, 22) raft cărți - 100 lei, 23) șifonier - 600 lei, 24) masă sticlă + 4 scaune - 1000 Iei, 25) mochetă - 50 lei, 26) televizor - 100 lei 13) colțar + fotoliu - 1500 lei, 14) măsuță nuc - 850 lei, 15) aspirator apă - 800 lei, 16) birou sticlă - 250 lei, 17) pat dormitor - 350 lei, 18) șifonier - 700 lei, 27) mochetă - 50 lei, 28) saltea - 400 lei, 29) leagăn - 250 lei 30) filtru cafea - 250 lei, 31) feliator - 50 lei, 32) prăjitor pâine - 20 lei 33) lămpi 2 buc. - 100 lei 34) măsuță cafea - 100 lei. Total valoare bunuri mobile pârât=_ lei.
În ceea ce privește petitul subsidiar, pârâtul a solicitat în subsidiar, casarea cu trimitere spre rejudecare, doar în contextul în care intimata va contesta loturile propuse de pârât prin memoriul de recurs, în ceea ce privește componența lor.
Evaluarea bunurilor mobile a fost făcută de către reclamanta intimată prin cererea de chemare în judecată și precizarea de acțiune din 14.09.2011, evaluare pe care pârâtul și-a însușit-o încă de la fond, sens în care consideră că nu sunt necesare administrarea altor probe pentru stabilirea valorii fiecărui bun mobil în parte, dobândit în timpul căsătoriei.
De asemenea, recurentul învederează instanței de recurs că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997, actualizată, cu privire la apelul declarat de apelanta reclamată U. M..
Așa cum rezultă din încheierea de ședință din 11 septembrie 2013, de la fila 42, în apel, instanța de apel a invocat din oficiu excepția de netimbrare a apelului formulat de apelanta reclamantă, întrucât aceasta nu și-a plătit taxa de timbru în cuantum de 1810,2 lei, ce i-a fost pusă în vedere în repetate rânduri, atât prin citațiile de la filele 29 și 33, cât și prin încheierile de ședință de la filele 26 și 31.
Reprezentanta reclamantei a arătat că aceasta nu înțelege să-și timbreze apelul, iar pârâtul a solicitat admiterea excepției.
În concluzie, potrivit art. 20 alin. 3 din legea taxelor de timbru, instanța de apel trebuia să anuleze apelul reclamantei U. M., ca netimbrat, iar nu să-l respingă ca nefondat, pentru considerentele arătate în cuprinsul Deciziei civile nr. 198/A/2013.
Reclamanta intimată, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare pentru a-și exprima poziția procesuală față de recursul pârâtului.
Recursul este nefondat.
Cu privire la motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care Tribunalul a soluționat apelul reclamantei, Curtea, din oficiu, la termenul de judecată din 10.01.2014, a invocat excepția lipsei de interes a pârâtului recurent în a critica decizia din apel în aceste limite, excepție care urmează să fie admisă în temeiul art. 316 C.pr.civ., rap. la art. 137 alin. 1 C.pr.civ., motivat pe următoarele considerente:
Este adevărat că reclamanta nu și-a timbrat apelul pe care l-a promovat împotriva sentinței fondului, și că la termenul de judecată din 11.09.2013 Tribunalul Maramureș, din oficiu, a invocat excepția de netimbrare a acestui apel, însă, în mod surprinzător, prin dispozitivul deciziei recurate apelul reclamantei nu a fost anulat ca netimbrat, ci a fost respins ca nefondat, în pofida nelegalei sale timbrări, dar nu este mai puțin adevărat că pârâtul recurent nu justifică un interes legitim în a critica această soluție a Tribunalului în condițiile în care, în persoana pârâtului recurent, efectele juridice sunt aceleași, atât în cazul respingerii apelului reclamantei ca nefondat, cât și în cazul anulării acestuia ca netimbrat.
Cu privire la motivul de recurs prin care se critică modalitatea de partajare a bunurilor mobile.
Recurentul a propus, prin recursul pe care l-a promovat, o altă modalitate de partajare a bunurilor mobile care, dacă ar fi împărtășită de instanța de recurs, ar duce la o modificare a sultelor pe care părțile și le-ar datora.
Curtea constată că această critică din recurs este nefondată, pentru motivele ce urmează a fi expuse:
Potrivit art. 6735 alin. 1 teza I C.pr.civ., dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din stare de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții, în timp ce alin. 2 al aceluiași articol prevede că instanța va face împărțeala în natură, în temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea urmând să procedeze la formarea loturilor și la atribuirea lor, iar în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele vor fi întregite printr-o sumă de bani.
În conformitate cu dispozițiile art. 6739C.pr.civ., la formarea și atribuirea loturilor instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
În speță, se critică modalitatea în care au fost partajate bunurile mobile, susținându-se de către recurent că acestea trebuie împărțite în natură conform art. 6735 alin. 2 C.pr.civ., corespunzător cotei părți de proprietate ce revine fiecăruia și contestându-se, implicit, modalitatea în care bunurile mobile au fost partajate de prima instanță, modalitate de partaj menținută de instanța de apel.
Potrivit art. 129 aliniat final C.pr.civ., în toate cazurile judecătorii hotărăsc doar asupra obiectului cererii deduse judecății.
În speță, prin cererea introductivă de instanță, reclamanta intimată a solicitat să se dispună partajarea bunurilor prin atribuirea lor către pârât, pe motiv că „după pronunțarea divorțului întregul imobil casă de locuit și anexe situat în R. nr. 91, precum și bunurile mobile arătate mai sus se află în posesia și folosința exclusivă a pârâtului, subsemnata fiind obligată să părăsesc acest imobil după desfacerea căsătoriei” (f. 6 dosar fond).
Prin întâmpinarea formulată în cauză (f. 22 dosar fond), pârâtul recurent a solicitat ca bunurile mobile să fie partajate în natură, după determinarea cotelor părți, însă, nu a solicitat ca acestea să fie partajate în mod egal, sau aproximativ egal, corespunzător cotei părți ce revine fiecăruia dintre cei doi foști soți.
Nu există niciun text legal care să impună instanței învestită cu facerea unui partaj să partajeze bunurile mobile ce fac parte din masa bunurilor de împărțit în loturi absolut egale, ori aproximativ egale, criteriile menționate de art. 6739 C.pr.civ., nefiind limitative, ci doar exemplificative.
Că este așa o dovedește chiar partea finală a acestui text legal, care permite instanței învestită cu o cerere de partaj ca la formarea și atribuirea loturilor să țină seama „de alte asemenea” criterii, pe lângă cele menționate de art. 6739 C.pr.civ.
În speță, s-a făcut o împărțeală în natură a bunurilor mobile, așa cum pretinde art. 6735 alin. 2 C.pr.civ., prin luarea în considerare și a unui alt criteriu decât cele enumerate exemplificativ de art. 6739 C.pr.civ., respectiv criteriul folosinței și posesiei bunurilor mobile.
Astfel, au fost atribuite reclamantei acele bunuri mobile care se găseau în posesia și folosința acesteia, iar pârâtului i-au fost atribuite acele bunuri mobile care au rămas în posesia sa și care, în cea mai mare parte, au fost achiziționate în scopul utilării locuinței al cărei proprietar este pârâtul, conform celor expres menționate în considerentele și dispozitivul sentinței fondului.
D. urmare, Curtea constată că la partajarea bunurilor mobile au fost avute în vedere dispozițiile art. 6739 și art. 6735 alin. 2 C.pr.civ., partajarea bunurilor mobile fiind legal făcută.
De altfel, la termenul de judecată din 19.10.2011, în fața primei instanțe, reprezentantul pârâtului recurent a arătat că pârâtul „este de acord cu atribuirea bunurilor mobile uneia dintre părți și obligarea celeilalte părți la sultă” (f. 47 dosar fond), la acel moment pârâtul nesolicitând în mod expres partajarea bunurilor mobile în natură, în loturi egale sau aproximativ egale, și fiind de acord ca bunurile mobile să fie atribuite în întregime oricăreia dintre părți.
Întrucât modalitatea de partajare a bunurilor mobile a fost legal făcută, și deci, nu se impune schimbarea modalității de partajare a bunurilor mobile, este cert că nu se impune, prin prisma art. 741 C.civ., nici modificarea sultelor deja stabilite prin hotărârea fondului, menținută de instanța de apel, atât pentru bunurile mobile, cât și pentru contravaloarea investițiilor.
Pe cale de consecință, Curtea constată că acest motiv de recurs, invocat în principal, este nefondat.
Cu privire la motivul de recurs invocat în subsidiar referitor la casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea administrării de probe pentru stabilirea valorii fiecărui bun mobil în parte.
Curtea constată că acest motiv de recurs este nefondat, întrucât, așa cum însuși recurentul recunoaște prin propriu recurs, pârâtul a fost de acord cu valorile propuse de reclamantă prin cererea introductivă de instanță și prin precizarea de acțiune înregistrată la data de 14.09.2011 (f. 33-35 dosar fond), această poziție fiind în mod expres exprimată de reprezentantul pârâtului la termenul de judecată din 19.10.2011 (f. 47 dosar fond), în sensul că „cu privire la bunurile mobile pârâtul nu contestă valoarea acestora”.
Prin urmare, pârâtul recurent nu a contestat valoarea bunurilor mobile nici în fața instanței de fond – când a achiesat valorilor propuse de reclamanta intimată –, și nici în fața instanței de apel, apelul său vizând doar diminuarea valori investițiilor efectuate la locuința din . modalitatea de partajare a bunurilor mobile, iar nu și valoarea acestora (f. 5 dosar apel).
Pe cale de consecință, Curtea constată că acest motiv de recurs este nefondat.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 304 pct. 9 C.pr.civ., și art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.
Reclamanta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul U. A. împotriva deciziei civile nr. 198/A din 10.10.2013 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10.01.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
C.-M. C. I.-D. C. A.-A. P.
GREFIER
A. A. M.
Red.CMC/dact.MS
2 ex./14.01.2014
Jud.fond: D.M.T.
Jud.apel: D.W./A.S. T.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 1397/2014.... → |
|---|
