Partaj judiciar. Decizia nr. 320/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 320/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 5600/212/2006
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 320/C
Ședința publică din 03 iulie 2013
Complet compus din:
PREȘEDINTE - M. P.
JUDECĂTORI - I. B.
- D. P.
GREFIER - M. D.
Pe rol soluționarea recursului civil declarat de recurenta pârâtă S. M., cu domiciliul în C., .. 7, .. A, . și cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, ., la Cabinet de Avocat D. B., împotriva deciziei civile nr. 81 din 14 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect partaj judiciar/ieșire din indiviziune, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. I., domiciliat în C., . nr. 64, .>B. V., domiciliat în C., .. 38-40, ., B. G., domiciliat în O., ., județul C., U.-B. V., domiciliată în C., . și B. E., domiciliat în M., ., ., județul C..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta pârâtă S. M., personal și asistată de avocat D. B., în baza împuternicirii avocațiale nr. 324 din 09 aprilie 2013 depuse la dosar și intimații reclamanți B. I., B. V., B. G., U.-B. V. și B. E., reprezentați de avocat B. F., în baza împuternicirii avocațiale nr. 331 din 02 aprilie 2013 depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege și timbrat cu taxă judiciară de timbru, în cuantum de 10.00 lei, conform chitanțelor . XWM nr._ PJ, . XWM nr._ PJ, . XWM nr._ PJ, . XWM nr._ PJ și . XWM nr._ PJ din 21 martie 2013 și cu timbru judiciar, în cuantum de 0,15 lei.
Potrivit referatului întocmit în cauză de către grefierul de ședință se constată că prin încheierea din 16 mai 2013, s-a admis, în parte, cererea formulată de recurenta pârâtă S. M. și s-a dispus acordarea ajutorului public judiciar pentru aceasta, sub forma eșalonării plății taxei judiciare de timbru, în sumă de 1155 lei, în 10 rate lunare egale începând cu luna iunie 2013.
Apărătorul recurentei pârâte S. M. depune dovada achitării diferenței de taxă judiciară de timbru, în cuantum de 115.50 lei, conform chitanței . XWM nr._ PJ din 21 iunie 2013, reprezentând prima rată.
Apărătorul intimaților reclamanți B. I., B. V., B. G., U.-B. V. și B. E. solicită proba cu înscrisuri, în cadrul căreia depune la dosar extrase de cont de la Banca Transilvania, situația plăților impozitului pe clădire și teren pentru imobilul din C., . nr. 34 și chitanțe de plată a acestuia, precum și adeverințe de la S.P.I.T. C., prin care face dovada că părțile pe care le reprezintă au posibilități materiale pentru a plăti sulta, în măsura în care imobilul în litigiu este atribuit, în natură, coindivizarilor, respectiv celor 5 și că aceștia s-au ocupat de întreținerea casei.
De asemenea, depune planșe foto ale imobilului, care susțin concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, în sensul că acesta nu poate fi comod partajabil și comunică apărătorului recurentei pârâte S. M. un exemplar al înscrisurilor și al planșelor foto.
Întrebată fiind, recurenta pârâtă S. M. confirmă faptul că planșele foto depuse la acest termen imortalizează imobilul în litigiu.
Apărătorul recurentei pârâte S. M. precizează că nu se opune probei cu înscrisuri.
Întrebate fiind, părțile, prin apărători, arată că nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, solicitând cuvântul pe fond.
Curtea, luând act de declarația părților, prin apărători, în sensul că nu mai sunt cereri de formulat, probe de propus sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art. 150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorului recurentei pârâte S. M., având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, cu consecința respingerii apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond, sau în subsidiar admiterea apelului, cu consecința atribuirii în natură a bunului, prin omologarea variantei a II-a, dar fără acel coeficient reținut de expert greșit de reducere a loturilor celorlalți, cu cheltuieli de judecată.
În speță, partajarea în natură este posibilă în condițiile în care ambele loturi au cale de acces, iar prin stabilirea loturilor nu s-au încălcat Normele prevăzute de H.G.R. nr. 525/1996 privind Regulamentul General de Urbanism din zonă.
Arată că recurenta pârâtă nu este de acord să le fie atribuit întregul imobil din C., . nr. 34 reclamanților și dorește să-i fie atribuită și dânsei o parte din acesta, deoarece sunt două corpuri de casă și după efectuarea expertizei expertul imobiliar trebuia să precizeze dacă cele două corpuri de casă se pot împărți în două unități locative distincte.
Deoarece reclamanții de foarte mult timp i-au interzis să folosească imobilul, aceasta locuiește împreună cu familia sa într-un apartament mic, motiv pentru care solicită atribuirea unei părți din imobil, cu obligarea sa la sultă.
Solicită a se avea în vedere dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă și 741 Cod civil.
Forma geometrică a amplasamentului Lotului II, poate permite amplasamentul oricăror forme de construcții și se încadrează în prevederile Regulamentului General de Urbanism, deoarece are o suprafață mai mare de 150 m.p., respectiv suprafața de teren a acestui lot este de 354,20 m.p. în comparație cu lotul pârâtei care are o suprafață totală de numai 78 m.p.
Frontul stradal al celor două loturi este aproximativ legal.
Terenul aferent Lotului II poate fi valorificat economic în totalitate, deoarece zona de acces spre stradă ocupă o suprafață de numai 67,50 m.p., iar restul de teren este de 286,70 m.p.
Apărătorul intimaților reclamanți B. I., B. V., B. G., U.-B. V. și B. E., având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
În primul rând, urmează a se avea în vedere faptul că recurenta pârâtă nu invocă motive de nelegalitate a deciziei instanței de apel, ci se referă la aspecte care privesc fondul cauzei.
Instanța de apel a reținut în mod corect că „imobilul nu este comod partajabil în natură”.
Reclamanții au convenit să păstreze starea de indiviziune având ca obiect imobilul în litigiu, pentru o perioadă de 5 ani cu posibilitatea de a fi prelungită după expirarea acestuia cu acordul tuturor.
În aceste condiții Lotul I ce se cuvine reclamanților este de cinci ori mai mare decât cel cuvenit pârâtei, criteriu reținut în mod corect de către instanța de apel în considerentele hotărârii recurate.
Instanța de apel a reținut, de asemenea, în mod corect că „prin împărțirea imobilului în două loturi se produce o fărâmițare excesivă a bunului, fărâmițare ce determină o scădere nepermisă a valorii de piață a acestuia”.
Partea solicitată de pârâtă nu constituie o unitate locativă proprie, deoarece este lipsită de dependințe și utilități – baie și bucătărie, instalații de apă și canalizare, fapt subliniat și prin raportul de expertiză efectuat în fața instanței de apel.
În concluziile acelui raport se arată că datorită faptului că „branșamentele de apă, canalizare și instalație electrică sunt comune, trebuiesc separate prin lucrări noi, concomitent cu lucrările de delimitare a lotului I de lotul II și căile de acces separate”.
Nu poate fi reținută afirmația recurentei pârâte că ar fi lucrări lipsite de valoare și ușor de realizat deoarece ele implică un efort financiar susținut pe care pârâta nu îl poate face (aceasta a formulat cerere de ajutor public judiciar ce a fost admisă în fața primei instanțe) motiv pentru care ar trebui ca tot reclamanții să suporte costul acestora.
Lotul pretins de pârâtă ar avea o deschidere la stradă de 6,61 m.l., iar lotul reclamanților de numai 5,72 m.l. ceea ce este inechitabil și face practic inutilizabil lotul reclamanților.
Solicită a se avea în vedere adresa nr. R_ din 08 ianuarie 2009 emisă de Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei C., din care rezultă că suprafața minimă a unui lot în zona în care este amplasată proprietatea autorilor părților este de 150 m.p., iar al pârâtei măsoară numai 68,15 m.p. Deschiderea la stradă trebuie să fie de minim 8 m.l., iar în cazul de față s-ar forma două loturi cu deschidere de 6,61 m.l. și respectiv 5,72 m.l.
În legătură cu pretinsa nevoie locativă a pârâtei, în baza căreia solicită atribuirea în natură a unei părți din acest imobil, după cum a rezultat din răspunsurile la interogatoriu și din actele depuse la dosarul cauzei, aceasta deține în proprietate un apartament cu trei camere situat în C., .. 7, în care locuiește împreună cu cei doi copii ai săi.
Pârâta nu are posibilitatea de a achita sulta care le-ar reveni reclamanților conform modalității de partajare dorită de aceasta și potrivit raportului de expertiză efectuat de S. V., adică 88.449 lei.
Depune la dosar chitanța . nr._ din 09 aprilie 2013 și factura . nr._ din 09 aprilie 2013, privind contravaloarea onorariului de avocat, în cuantum de 1240 lei.
Apărătorul recurentei pârâte S. M. precizează că susține și motivul de recurs privind valoarea de partaj.
Având în vedere că în cauză este vorba de dreptul de proprietate al pârâtei și de existența unor posibilități reale de partajare în natură, solicită a se stabili valoarea lotului, fără a se stabili acea valoare suplimentară a bunului imobil atribuit deoarece îi încalcă recurentei dreptul la moștenire și principiul executării pe cât posibil în natură și faptul că vorbim de o valoare care nu e probată cu mijloace verosimile, ci cu presupuneri.
Corecția de valoare de 27% aplicată de expert terenului aferent Lotului II, atribuit părților reclamante, nu este susținută cu nicio explicație legată de Regulamentul General de Urbanism și nu este menționat nici un fel de algoritm.
Totodată, în temeiul art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, solicită a se aprecia asupra cuantumului cheltuielilor de judecată solicitat de apărătorul intimaților reclamanți.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. sub nr._ (număr în format vechi 1985/2006), reclamanții B. I., B. V., B. G., U.-B. V., B. E. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S. M., ieșirea din indiviziune în privința masei succesorale a defunctei B. C..
În motivarea cererii reclamanții arată că defuncta B. C. a decedat la 22.11.1999, iar în baza certificatului de moștenitor nr.64/15.11.2000 încheiat la BNP B. C., reclamanții și pârâta au fost desemnați succesori în calitate de fii ai acesteia.
Se arată că masa succesorală se compune din loc de înhumare, atribuit în folosință pe 25 de ani, situat în constanța, cimitirul F. S.. Figura D, locul 235, în suprafață de 3,75 mp și imobilul situat în C., ., nr.34, jud.C., compus din teren intravilan, în suprafață de 434 mp și construcție cu două corpuri.
Se arată că defuncta era titulara dreptului de proprietate, 12 ca bun comun în timpul căsătoriei cu B. T., iar cealaltă ½ prin moștenire legală de la defunctul său soț, prin Ordinul prefectului nr. 495/15.12.2000, iar terenul aferent construcției a fost atribuit în proprietate celor șase succesori ai defunctei .
Reclamanții solicită atribuirea în natură a imobilului, cu obligarea la plata unei sulte pârâtei.
Se precizează că reclamanții au suportat cheltuielile determinate de plata impozitelor și reparații, în cuantum de 6690,52 lei, fiecare dintre moștenitori fiind obligat să contribuie la achitarea acestora, conform 774 coroborat cu 673ind 5. c.proc.civ.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 728, 729 cod civil, coroborate cu art. 673ind.1- 673 ind.14 c.proc.civ.
Pârâta a depus întâmpinare și a formulat cerere reconvențională, prin care a solicitat ieșirea din indiviziune cu privire și la alte bunuri rămase de pe urma defunctei, respective certificat de acționar la . terenurile din ..
Pârâta a solicitat restituirea de către reclamanți a bunurilor proprii existente în imobilul din ., constând în mobilă de tanină de culoare maro închis, studio având tapițeria verde, șifonier în două canade, masa cu 6 scaune și frigider.
Pârâta a arătat că este de acord cu partajarea averii rămasă după defuncta B. C. și împărțirea bunurilor, învederând că solicită să i se atribuire o parte din imobilul situat în C., ., nr.34, jud.C..
Reclamanții au depus întâmpinare față de cererea reconvențională a pârâtei, arătând că sunt de acord cu partajarea terenurilor situate în . și cu . către pârâta-reconvenientă a bunurilor proprii, solicitând atribuirea în natură a imobilului din C., ., nr.34, jud.C..
Prin sentința civilă_ /30.11.2011 Judecătoria C. a admis acțiunea reclamanților și a dispus ieșirea din indiviziune a părților în privința imobilului din mun. C., . nr.34, jud. C. compus teren în suprafață de 434 mp și din două corpuri de casă, ocupând la sol suprafața de 153,44 mp. Totodată a atribuit în deplină proprietate și posesie pârâtei – reconveniente lotul nr. 2, format din camera A1 din Corp A și anexele A5 și A6 și teren în suprafață de 68,15 mp, identificat conform raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expertul tehnic G. G., a atribuit reclamanților - pârâți lotul 1, identificat conform raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expertul tehnic G. G..
Pârâta – reconvenientă a fost obligată la plata către reclamanții-pârâți a sumei de 2995,6 cu titlu de sultă și la plata către reclamanți a sumei de 1522,53 lei reprezentând creanțe născute din starea de coproprietate comună.
A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de către pârâta-reconvenientă S. M. și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților în privința terenului în suprafață de_ mp situat în ..
Pârâtei – reconveniente i-a fost atribuit lotul 1 din . . 595,67 mp, lotul 1 din .-la F., în suprafață de 773,75 mp, lotul nr. 6 din .-la Bunicu în suprafață de 652,42 mp, lotul nr. 1 din ., în suprafață de 395,5 mp, lotul nr. 1 din . suprafață de 382,5 mp, și lotul nr.1 din ., în suprafață de 657 mp, identificate conform raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expertul tehnic S. E. iar reclamanților – pârâți le-a fost atribuite loturile 2-6 din . . 2978, 35 mp, lotul 2-6 din . - la F., în suprafață de 3868,75 mp, loturile nr. 1-5 din .-la Bunicu în suprafață de 3262,1 mp, loturile nr. 2-6 din ., în suprafață de 1977,5 mp, loturile nr. 2-6 din . suprafață de 1912,5 mp, și loturile nr.2-6 din ., în suprafață de 3285 mp, identificate conform raportului de expertiză tehnică imobiliară întocmit de către expertul tehnic S. E..
De asemenea instanța de fond a menținut starea de indiviziune a părților cu privire la terenul în suprafață de 3589 mp situat în ., parcelele 8986 și 9112 și a respins cererea pârâtei – reconveniente privind partajarea terenurilor din ., parcelele nr.8944,8945, și 8838 în suprafață de 6174 mp, și . de 3654 mp.
Cu privire la acțiunile tranzacționale la SIF Muntenia s-au atribuit pârâtei – reconveniente 1 acțiuni tranzacționabile la SIF Muntenia și reclamanților- pârâți 4 acțiuni tranzacționbile la SIF Muntenia.
Reclamanții – pârâți au fost obligați să restituie pârâtei-reconveniente următoarele bunuri: mobila de tanină de culoare maro închis, studio având tapițeria verde, șifonier în două canade, masa cu 6 scaune și frigider și s-au compensat cheltuielile de judecată până la concurența sumei de 1349 lei fiind obligată pârâta –reconvenientă la plata către reclamanții – pârâți a sumei de 1095 cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință civilă, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Părțile dețin în proprietate indiviză imobilul din mun. C., . nr.34, jud. C. compus teren în suprafață de 434 mp și din două corpuri de casă, ocupând la sol suprafața de 153,44 mp, identificat conform expertizei tehnice imobiliare efectuată de către expertul tehnic Amet Nagie( f. 2-12 vol. II) și expertizei contrarii efectuată de către expertul tehnic G. G.( f.138-144), conform certificatului de moștenitor nr. 64/15.12.2000, având câte o cotă indiviză de 1/6, în calitate de moștenitori ai defunctei B. C..
Totodată părțile dețin în proprietate indiviză terenul în suprafață de_ mp situat în ., identificat conform expertizei topografice efectuată de către expertul topo S. E.( f.59-88 vol. III), terenuri ce au fost restituite defunctei B. C. conform titlului de proprietate nr. 161/19.04.2004, și asupra terenului în suprafață de 3589 mp situat în ., parcelele 8986 și 9112, conform titlului de proprietate nr. 462/15.09.2004.
Instanța de fond a reținut că terenul în suprafață de 6174 din ., parcelele nr.8944,8945, și 8838 a fost restituit reclamantului B. G., iar terenul situat în . . de 3654 mp a fost restituit reclamantului B. I..
În privința terenului în suprafață de 3589 mp situat în ., parcelele 8986 și 9112, instanța reține că nu este posibilă partajare, exploatarea fiind necesar a se efectua în comun.
Potrivit art. 728 alin.1 cod civil “Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii.”
În privința imobilului situat în C. ., nr.34, jud.C., instanța reține că potrivit raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic Amet Nagie, nu se pot crea 2 loturi în natură, iar potrivit raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic G. G., imobilul poate fi partajat în două loturi.
Disp. art. 741 alin.1 coc civil prevăd că la formarea si compunerea părților, trebuie sa se dea in fiecare parte, pe cat se poate, aceeași cantitate de mobile de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natura și valoare.
Raportat la aceste dispoziții, apreciind că concluziile raportului de expertiză întocmit de către expertul tehnic G. G. corespunde principiului principiul egalității în natură și în valoare a loturilor, instanța de fond a dispus partajarea în natură a imobilului situat în C. ., nr.34, jud. C. conform acestui raport de expertiză.
În privința terenului în suprafață de_ mp situat în ., instanța a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea în natură conform lotizării efectuate prin raportul de expertiză topografică efectuată de către expertul topo S. E..
În privința terenului în suprafață de 3589 mp situat în ., parcelele 8986 și 9112, instanța de fond reținând că nu este posibilă partajare, exploatarea fiind necesar a se efectua în comun, a menținut starea de indiviziune a părților.
Iar în privința terenurilor în suprafață de 6174 din ., parcelele nr.8944,8945, și 8838, și . de 3654 mp, instanța reținând că au fost restituit reclamanților B. G. și B. I., instanța a constatat că nu pot fi supuse partajării și a respins cererea pârâtei – reconveniente privind partajarea acestora terenuri.
Instanța de fond a reținut că de pe urma defunctei au rămas 5 acțiuni tranzacționabile SIF Muntenia .Reținând că reclamanții în concluziile finale au solicitat atribuirea a 4 din cele 5 acțiuni, instanța va aribui pârâtei – reconveniente 1 acțiuni tranzacționabile la SIF Muntenia și reclamanților - pârâți 4 acțiuni tranzacționbile la SIF Muntenia.
Totodată a reținut că reclamanții – pârâți au fost de acord să restituie pârâtei-reconveniente bunurile proprii ale acesteia constând în mobila de tanină de culoare maro închis, studio având tapițeria verde, șifonier în două canade, masa cu 6 scaune și frigider. În acest sens, raportat la art. 480 cod civil, instanța a admis acest capăt de cerere.
Instanța de fond a reținut că reclamanții pârâți au efectuat cheltuieli cu privire la imobilul aflat în indiviziune situat în C. ., nr.34, jud. C., constând în reparații, plata utilităților și plata impozitelor în cuantum de 7135,52 lei.
Prin raportare la dispozițiile art. 673 ind. 5 c. proc. civ., instanța de fond găsește ca fiind întemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei – reconveniente la plata către reclamanți a sumei de 1522,53 lei reprezentând creanțe născute din starea de coproprietate comună.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel reclamanții B. I., B. V., B. G., U. B. V. și B. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 81 din 14 februarie 2013 Tribunalul C. a admis apelul formulat de apelanții reclamanți și a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că:
A constatat că valoarea de circulație a imobilului compus din teren în suprafață de 432,20 mp(măsurători) și 434 mp(din act) și două corpuri de construcție C1 și C2 și anexe C3 și C4, situat în C., . nr. 64, identificat prin raportul de expertiză întocmit de exp. ing. S. V., este în sumă de 311.486 lei.
A atribuit în deplină proprietate și posesie reclamanților imobilului compus din teren în suprafață de 432,20 mp(măsurători) și 434 mp(din act) și două corpuri de construcție C1, C2, și anexe C3 și C4, situat în C., . nr. 64, identificat prin raportul de expertiză întocmit de exp. ing. S. V..
A obligat reclamanții către pârâta – reconvenientă la plata sumei de 51.914 lei, cu titlu de sultă.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
A obligat intimata pârâta către apelanții reclamanții la plata sumei de 1375 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că asupra construcției C2, reclamanții nu puteau solicita decât un drept de creanță și despăgubiri de la copărtașul căruia i s-ar fi inclus construcția în lotul atribuit, dar cererea de a li se restitui 1/6 din valoarea construcției C2 nu a putut fi primită pentru că a fost formulată pentru prima dată în calea de atac a apelului, fiind inadmisibilă potrivit art. 291 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanța a mai reținut și că nu s-a făcut dovada edificării construcției C2 prin munca și cheltuiala exclusivă a reclamanților, considerând construcția ca parte din masa succesorală rămasă de pe urma părinților părților.
În ceea ce privește partajarea imobilului compus din teren în suprafață de 432,20 mp (din măsurători) și 434 mp (din act) și două corpuri de construcție C1, C2 și anexe C3 și C4, situat în . nr. 64, instanța a reținut că nu este comod partajabil în natură pentru că, prin împărțirea lui în două loturi se produce o fărâmițare excesivă a bunului, care determină și o scădere nepermisă a valorii de piață a imobilului și pentru că partajarea în această modalitate determină cheltuieli suplimentare generate de lucrările de separare a branșamentelor de apă, canalizare și instalație electrică, de delimitare a loturilor și de efectuare a căilor separate de acces.
Având în vedere că imobilul nu este comod partajabil în natură și mărimea cotei reclamanților de 5/6 față de cota intimatei, de 1/6, instanța a dispus atribuirea imobilului către reclamanți, cu obligarea lor la plata unei sulte către intimată, corespunzătoare cotei cuvenite acesteia.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a considerat incidente dispozițiile art. 276 Cod procedură civilă și a obligat intimata la plata sumei de 1375 lei reprezentând onorariul de expert.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S. M. care a solicitat modificarea în tot a deciziei recurate cu consecința respingerii apelului și menținerea sentinței primei instanțe sau, în subsidiar, admiterea apelului și atribuirea în natură a bunului conform variantei a II-a, fără reținerea coeficientului de reducere a loturilor celorlalți.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat pârâta că, prin atribuirea întregului imobil către reclamanți, instanța de apel a încălcat principiul partajării în natură, imobilul fiind comod partajabil în două loturi care pot avea fiecare o cale de acces.
Susține că este îndreptățită să primească un lot în natură pentru că imobilul are două corpuri de casă și pentru că posibilitățile sale locative nu sunt satisfăcătoare deoarece locuiește cu familia sa într-un apartament mic.
Solicită ca instanța de recurs să verifice modalitatea de stabilire a valorii lotului ce i se atribuie și să înlăture valoarea suplimentară pentru că se încalcă dreptul său la moștenire și principiul executării în natură.
Susține că lotul II permite amplasarea oricărei forme de construcție, are o suprafață mai mare de 150 mp, are un front stradal egal cu al lotului I și are o poziție mai bună față de lotul I, acest lot putând fi valorificat economic în totalitate deoarece zona de acces spre stradă ocupă o suprafață de numai 67,50 m, restul lotului având teren în suprafață de 286,80 mp.
Apreciază că valoarea lotului II nu a fost corect stabilită, lotul fiind subevaluat prin expertiza S. V. prin aplicarea unei corecții de 27%, neprevăzută de Regulamentul General de Urbanism și fără nicio justificare.
Examinând legalitatea deciziei atacate în raport de motivele invocate de pârâtă, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Recurenta susține că, prin soluția pronunțată, instanța de apel a încălcat principiul partajării în natură consacrat de art. 741 Vechiul Cod civil (în vigoare la data formulării acțiunii) și de art. 6739 Cod procedură civilă și că a ajuns la concluzia că imobilul din . nr. 34 nu este comod partajabil, prin aplicarea greșită a normelor legale enunțate. Motivul astfel invocat poate fi analizat din perspectiva motivelor de legalitate prevăzute la art. 304 Cod procedură civilă, aplicarea greșită a legii fiind motivul prevăzut de pct. 9 al acestui articol.
Verificând modul de aplicare al legii de către instanța de apel, Curtea constată că nu poate fi reținută critica pârâtei.
Art. 6735 alin. 2 Cod procedură civilă și art. 741 Cod civil consacră regula partajării în natură a bunurilor indivize, și stabilesc dreptul fiecărui copărtaș de a primi, la formarea și compunerea loturilor, pe cât se poate, drepturi sau creanțe de aceeași natură sau valoare. Aceleași texte stabilesc însă și excepții de la regula partajării în natură, atunci când prin împărțirea în această modalitate s-ar realiza o fărâmițare excesivă a bunului ori când partajarea nu ar fi justificată economic, valoarea economică a loturilor astfel formate urmând să scadă în asemenea măsură încât partajul să fie neechitabil pentru părți.
În mod corect a reținut instanța de apel că situația din speța de față se încadrează în cazul de excepție de la regula partajării în natură și că prin lotizarea imobilului din . nr. 34 s-ar realiza o fărâmițare excesivă a imobilului, cu consecința afectării valorii economice și a caracterului echitabil al partajului.
Astfel cum s-a arătat prin raportul de expertiză efectuat în apel de dl. inginer S. V., necontestat de către pârâta recurentă sub aspectul modalității de formare a loturilor, partajarea în natură a imobilului din . presupune formarea a două loturi din care lotul I, solicitat de către pârâtă, include o suprafață de teren de numai 78 mp și o construcție compusă din 1 cameră și hol, bucătărie (aplecătoare), având o deschidere la stradă de 6,61 m, în timp ce lotul II, care s-ar atribui reclamanților intimați, deși ar avea un teren în suprafață de 354 mp, deschiderea la stradă de numai 5,72 mp ar determina o scădere importantă a valorii lui ca urmare a formei geometrice a lotului ce presupune situarea celei mai mari părți a terenului atribuit acestui lot și a construcțiilor cu destinație locativă în partea din spate a curții, scădere calculată de dl. expert într-un procent de 27%.
O asemenea lotizare ar fi contrară și normelor de urbanism și disciplină în construcții deoarece, potrivit celor comunicate instanței prin adresa nr. R_/8.01.2009 emisă de Direcția de Urbanism din cadrul Primăriei C., suprafața minimă a unui lot în zona în care este amplasat imobilul este de 150 mp, iar deschiderea minimă la stradă trebuie să fie de minim 8 m; ori, loturile astfel propuse nu îndeplinesc aceste condiții, așa cum s-a arătat.
Crearea unui lot de numai 78 mp și a altuia cu o deschidere la stradă care ar crea o scădere excesivă a valorii, neechitabilă pentru partea căreia i s-ar atribui, conduce la concluzia că imobilul în litigiu nu este comod partajabil în natură, concluzie întărită și de faptul că, pentru o împărțire efectivă, este nevoie și de o . modificări constructive pentru a se asigura accesul părților, servitutea de vedere și separarea utilităților comune, modificări ce implică o . costuri care nu au fost avute în vedere la determinarea valorii reale și finale a loturilor.
Reținând că, în speță, o partajare în natură a imobilului nu se poate realiza fără o fărâmițare excesivă și cum recurenta nu a solicitat atribuirea în întregime a acestuia către sine, Curtea reține că celelalte critici privind modalitatea de evaluare a loturilor (aplicarea procentului de scădere de 27%) și a nevoilor sale locative nu mai sunt relevante, recurenta urmând să primească sultă în schimbul cotei sale de 1/6 din imobil.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge recursul ca nefondat potrivit art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
La solicitarea intimaților reclamanți, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, Curtea va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1274 lei, reprezentând onorariul de avocat astfel cum a fost dovedit cu factura depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta pârâtă S. M., cu domiciliul în C., .. 7, .. A, . și cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, . de Avocat D. B., împotriva deciziei civile nr. 81 din 14 februarie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații reclamanți B. I., domiciliat în C., . nr. 64, ., .>B. V., domiciliat în C., .. 38-40, ., B. G., domiciliat în O., ., județul C., U.-B. V., domiciliată în C., . și B. E., domiciliat în M., ., ., județul C., ca nefondat.
Obligă recurenta la 1240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 03 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORJUDECĂTOR
M. P., I. B., D. P.
aflată în CO,cf.art.261 aflată în CO,cf.art.261
alin.2 C.p.c.semnează alin.2 C.p.c.semnează
Vicepreședinte Instanță Vicepreședinte Instanță
N. S. N. S.
Grefier
M. D.
Red.hot.jud.fond C.D.I.
Red.dec.jud.apel B.M./C.M.P.
Tehnored.dec.jud.recurs D.P./02.08.2013/2 exp.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 289/2013. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 65/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
