Obligaţie de a face. Decizia nr. 912/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 912/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 613/54/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 912
Ședința publică de la 04 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE TANIA ȚAPURIN
Judecător D. S.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul L. A. C. împotriva deciziei civile nr. 9335 din 07 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații G. M., B. R., G. G., G. P. P., C. V. M., G. GH. C., R. A., S. I. A., S. V. ( ZIS S.), ., C. L. R. DE AMARADIA, P. C. R. DE AMARADIA - C. L., D. I. C., G. I. C., L. N. I. ( L. D.), C. I. (ZIS D.), T. C. C., L. I. V., T. I. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns revizuentul L. A. C., asistat de avocat C. A. Ș., lipsind intimații L. N. I.( L. D.), G. M., B. R., G. G., G. P. P., C. V. M., G. GH. C., R. A., S. I. A., S. V. (zis S.), ., C. L. R. de Amaradia, P. C. R. de Amaradia - C. L., D. I. C., G. I. C., C. I. (zis D.), T. C. C., L. I. V., T. I. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea, din oficiu, a pus în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea cererii de revizuire.
Avocat A. Ș. C., pentru revizuent, a solicitat admiterea excepției și trimiterea cauzei spre judecare la Judecătoria Novaci.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Novaci sub nr. dosar_, reclamanții L. A.C., C. V.M., G. GH.C., R. A., S. I.A., G. Gh.P. și S. V. au chemat în judecată pe pârâții ., C. L. R. de Amaradia, primarul comunei R. de Amaradia, C. L., D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C.C., L. I.V., T. I.P., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora ., C. L. R. de Amaradia, primarul comunei R. de Amaradia județul Gorj, să realizeze toate lucrările necesare și utile de readucere în starea inițială, prin dalare (prefabricate din fier-beton) a drumului vicinal care se bifurcă din DJ 675 C și se continuă pe lungimea de 180 metri și o lățime de 6 metri, după care începe drumul vicinal cunoscut ca și „Drumul C.”, lung de 340 m și lat de 6 m.; obligarea pârâților D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C. C., L. I.V., T. I.P., să aducă fiecare toate dalele de prefabricate luate de pe porțiunile de drum, iar în caz de refuz al pârâților persoane fizice sau juridice, să execute lucrările sau reparațiile menționate, să se dispună obligarea fiecărui pârât, persoană fizică sau juridică la o amendă civilă de câte 50 lei/ fiecare zi de întârziere de la constatarea neexecutării sau a executării necorespunzătoare a operațiunilor și lucrărilor până la executarea totală și efectivă cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamanții sunt proprietarii și posesorii unor terenuri inclusiv forestiere, situate pe raza comunei R. de Amaradia, punctul „C.” la care trebuie să aibă acces normal, începând din drumul județean 675C, pe drumul satului Ds 40, lung de 180 m și lat de 6 m(în zona Ocolului Silvic Horezani), continuând pe drumul vicinal „C. (Dv 4) lat de 6 metrii și lung de 340 m, cu mențiunea că drumul „C.” trece prin fața terenurilor lor din punctul C..
Că, drumul respectiv figurează în Anexa 52 din lista „Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei R. de Amaradia, însușită și aprobată de C. L. al comunei R. de Amaradia, prin HCL nr.24/26.09.1999, publicată în MO al României nr.668 bis/09.09.2002, iar în urma unor lucrări de reabilitare realizate de TCMM B. în perioada 2000-2002 și pentru a avea acces la obiective, aceste drumuri au fost dalate, acoperite cu dale de prefabricate(fier-beton), devenind astfel practicabile, putând exista un acces normal din drumul județean (DJ 675 C) la terenurile noastre, situate în pct. C..
În perioada 2004-2009, cetățeni ai comunei R. de Amaradia au sustras cantități mari de dale, folosindu-le în interes personal și pretind totodată că au ridicat dalele cu aprobarea reprezentanților Consiliului L. R. de Amaradia. Presupunând că ar fi existat astfel de aprobări ele sunt nelegale și abuzive, întrucât dalele din prefabricate de pe drumuri sunt proprietate publică a comunei R. de Amaradia, că nu există nici o hotărâre a Consiliului L. R. de Amaradia care să abiliteze primarul comunei R. de Amaradia sau oricare persoană să aprobe sau să avizeze cumpărarea, ridicarea sau transportul dalelor și că nu există încasată nici o sumă de bani de către C. L. R. de Amaradia justificată prin emiterea unor facturi, chitanțe privind vânzarea și respectiv cumpărarea dalelor. .
În cauză, a fost formulată întâmpinare de către pârâții C. L.,D. I.-C., L. N I., C. I., T. C-tin, L. I. V., T. I P., prin care au solicitat respingerea acțiunii.
A fost invocată excepția puterii de lucru judecat,precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, având în vedere că în speța dedusă judecății reclamanții solicită repararea unui prejudiciu material presupus și de către pârâți.
Prin sentința civilă nr.502 din data de 02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active invocată în cauză.
S-a respins acțiunea civilă pentru obligația de a face, formulată de reclamanții L. A.C., C. V.M., G. Gh.C., R. A., S. I.A., G. Gh.P., S. V. toți domiciliați în ., județul Gorj, împotriva pârâților ., județul Gorj, C. L. R. de Amaradia, județul Gorj, primarul comunei R. de Amaradia, C. I.-L., D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C.C., L. I.V., T. I.P. toți domiciliați în . județul Gorj..
Au fost obligați reclamanții la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtul L. N. I., la 50 lei cheltuieli de judecată față de pârâtul D. I. C. și la 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtul T. C..
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanții L. A.C., C. V.M., G. Gh.C., R. A., S. I.A., G. Gh.P. și S. V. au chemat în judecată pârâții ., C. L. R. de Amaradia, primarul comunei R. de Amaradia, C. L., D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C.C., L. I.V., T. I.P., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora să realizeze toate lucrările necesare și utile de readucere în starea inițială prin dalare (prefabricate din fier-beton) a drumului vicinal care se bifurcă din DJ 675 C și se continuă pe lungimea de 180 metri și o lățime de 6 metri, după care începe drumul vicinal cunoscut ca și „Drumul C.”, drumul vicinal denumit „Drumul C.” lung de 340 m și lat de 6 m.; obligarea pârâților D. I. C., G. I. C., L. N.I. (L. D.), C. I., T. C. C., L. I.V., T. I.P., să aducă fiecare toate dalele de prefabricate luate de pe porțiunile de drum iar în caz de refuz al pârâților persoane fizice sau juridice, să execute lucrările sau reparațiile menționate, să se dispună obligarea fiecărui pârât, persoană fizică sau juridică la o amendă civilă de câte 50 lei/ fiecare zi de întârziere,de la constatare a neexecutării sau a executării necorespunzătoare a operațiunilor și lucrărilor până la executarea totală și efectivă cu cheltuieli de judecată.
S-a constatat că reclamantul solicită repararea unui prejudiciu material, presupus a fi produs de pârâți prin sustragerea unor dale din beton luate de pe porțiunile din drumul public județean R. de Amaradia, respectiv drumul C., cuprins în Monitorul Oficial nr.668 bis/09.09.2002, privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei R. de Amaradia.
Proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ teritoriale, adică comunei, orașului, municipiului și județului.
S-a constatat că în cauză, deși reclamanții pot justifica un interes în promovarea acțiunii, întrucât potrivit celor susținute terenul lor se învecinează cu acest drum public, nu justifică însă și calitatea procesuală activă ca și condiție de exercitare a acțiunii civile, cele două fiind distincte, această calitate aparținând unității administrativ teritoriale, ca titular al dreptului de proprietate publică și eventual ar suporta prejudiciul cauzat de către pârâți.
Cu atât mai mult, aspectele menționate prin prezenta acțiune, au fost dezlegate cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr.82/2011 a Judecătoriei Novaci, Județul Gorj, ce se află atașată la dosar la fila nr.37.
Pentru considerentele expuse, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de către pârâți prin întâmpinarea formulată și respinsă acțiunea.
Conform art.274 C.p.c. au fost obligați reclamanții la plata sumei de 60 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtul L. N I., la 50 lei cheltuieli de judecată față de pârâtul D. I.-C. și la 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată față de pârâtul T. C-tin.
Împotriva sentinței au declarat apel apelanții reclamanți L. A.C., G. Gh.C. și R. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie .
În dezvoltarea motivelor de apel s-a susținut că prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, găsind întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția puterii de lucru judecat invocată prin întâmpinare de intimații pârâți L. C., D. I. C., G. I., C. I., L. I V., T. I P. la data de 20.01.2012.
Un alt motiv de apel invocat s-a referit la nemotivarea în fapt și în drept a hotărârii primei instanțe, iar sub ambele aspecte invocate s-a susținut că au fost încălcate dispozițiile art. 20 și 21 din Constituția României, art. 6 din CEDO, art. 261 pct. 3 și 5 c.pr.civ și art. 304 pct. 7 c.pr.civ.
Având în vedere motivele de apel, tribunalul a analizat cu precădere excepția prevăzută de art. 287 pct. 5 c.pr.civ. cu privire la nesemnarea apelului de către apelanții reclamanți G. Gh.C. și R. A..
Sub acest aspect s-a reținut că apelul formulat în cauză este semnat numai de L. A. C. personal și prin avocat și s-a invocat în scris de R. A. și G. Gh.C. (fila 71 dosar instanță apel) că nu au semnat cererea de apel și nu înțeleg să și-o însușească.
Față de această excepție, instanța a anulat cererea de apel formulată de G. Gh.C. și R. A., urmând să se analizeze numai apelul declarat de L. A C..
Cu privire la cadrul procesual s-a susținut că atât prin motivele scrise, depuse după repunerea pe rol a cauzei la 9 mai 2013, cât și în apel apelantul L. A C. a susținut că G. Gh P. a decedat anterior introducerii cererii de chemare în judecată și potrivit adresei 591/9.01.2012 (fila 59 dosar instanță fond) au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, respectiv G. M., B. R., G. G. și înțelege să renunțe la cererea de chemare în judecată formulată împotriva acestora.
Examinând sub acest aspect cadrul procesual, instanța de control judiciar a reținut că prin încheierea din 27.02.2012 (fila 83 dosar instanță fond) în urma verificărilor efectuate de prima instanță, reținându-se că G. Gh P. a decedat (vezi fila 39 dosar instanță fond) au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia, care au fost legal citați și față de care s-a respins acțiunea civilă în calitate de succesori ai autorului lor.
În fața primei instanțe după introducerea lor în proces nu s-a invocat de către apelantul reclamant că înțelege să renunțe la cererea de chemare în judecată a moștenitorilor autorului, el afirmând în apel că a aflat că G. Gh P. a decedat anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
A mai reținut tribunalul că deși au fost legal citați, moștenitorii acestuia nu s-au prezentat și nu au declarat apel, de altfel nici nu aveau interes, în situația în care acțiunea reclamantului a fost respinsă, iar potrivit disp. art. 246 pct. 6 c.pr.civ. când părțile au intrat în dezbaterea fondului, renunțarea nu se poate face decât cu învoirea celeilalte părți .
A reținut instanța de control judiciar că reclamantul în apel nu renunță la drept, ci numai la cererea de chemare în judecată, motiv pentru care sentința primei instanței trebuia analizată și cu privire la moștenitorii lui G. Gh P..
În apel intimații reclamanți C. V. M. ( fila 26 dosar și fila 144), S. Gh V. ( fila 46 dosar ), S. I A. ( fila 47 ), L. N I. ( fila 85) au declarat în scris că au fost induși în eroare de către L. A C. atunci când au semnat cererea de chemare în judecată și au solicitat să fie scoși din proces.
A reținut tribunalul că ei nu au declarat apel împotriva sentinței civile, iar pe de altă parte ei au semnat cererea de chemare în judecată la prima instanță, iar prin sentința civilă 502 din data de 02.04.2012 a fost respinsă acțiunea reclamanților pentru lipsa calității procesuale active, de altfel C. V M. ( fila 56 dosar instanță fond ) prin cererea scrisă a arătat că nu cunoaște cine a furat dalele de beton și nu are interes în cauză pentru promovarea acțiunii, iar ceilalți reclamanți nu s-au prezentat în instanță și nici nu au formulat cereri scrise, prin care să invoce vreo excepție .
Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.281 de la 12.06.2013 a admis excepția nesemnării cererii de apel invocată de G. Gh.C. și R. A. și a anulat cererea de apel cu privire la G. Gh.C. și R. A..
A respins apelul declarat de apelantul reclamant L. A.C., împotriva sentinței civile nr. 502 din data de 02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ .
Pentru a se pronunța astfel Tribunalul a reținut următoarele:
Astfel, s-a invocat că prima instanță nu a păstrat un echilibru procesual în sensul că nu a pus în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinare de către pârâții L. C., D. I. C., G. I., C. I., L. I V., T. I P. la data de 20.01.2012.
Prin întâmpinare s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția autorității de lucru judecat, excepție la care apelantul a răspuns prin notele de ședință din 7.03.2012 (filele 85-86 dosar instanță fond), excepțiile au fost puse în discuția părților la 2.04.2012 când pârâții D. I. C., G. I., C. I., L. I V., T. I P. au solicitat admiterea excepțiilor invocate și pe cale de consecință respingerea acțiunii .
Nu s-a putut reține așadar că s-a încălcat articolul 21 din Constituție, articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prima instanță neîncălcând nici un drept al apelantului reclamant.
S-a mai invocat că sentința primei instanțe este nemotivată în fapt și în drept, fiind încălcate dispozițiile art. 304 pct. 7 c.pr.civ., raportat la art. 261 pct.3 și 5 c.pr.civ.
S-a reținut că reclamantul (alături de C. C. V.M., G. GH.C., R. A., S. I.A., G. Gh.P. și S. V.) au chemat în judecată pe pârâții ., C. L. R. de Amaradia, primarul comunei R. de Amaradia, C. L., D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C.C., L. I.V., T. I.P., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora ., C. L. R. de Amaradia, primarul comunei R. de Amaradia județul Gorj, să realizeze toate lucrările necesare și utile de readucere în starea inițială, prin dalare (prefabricate din fier-beton) a drumului vicinal care se bifurcă din DJ 675 C și se continuă pe lungimea de 180 metri și o lățime de 6 metri, după care începe drumul vicinal cunoscut ca și „Drumul C.”, lung de 340 m și lat de 6 m.; obligarea pârâților D. I. C., G. I. C., L. N.I.(L. D.), C. I., T. C. C., L. I.V., T. I.P., să aducă fiecare toate dalele de prefabricate luate de pe porțiunile de drum, iar în caz de refuz al pârâților persoane fizice sau juridice, să execute lucrările sau reparațiile menționate, să se dispună obligarea fiecărui pârât, persoană fizică sau juridică la o amendă civilă de câte 50 lei/ fiecare zi de întârziere de la constatarea neexecutării sau a executării necorespunzătoare a operațiunilor și lucrărilor până la executarea totală și efectivă.
Sub acest aspect din probele administrate în cauză prima instanță a reținut că reclamanții nu au calitate procesuală activă, excepție invocată de către pârâți.
Verificând această critică, s-a reținut că sentința este temeinică și legală .
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
Dacă instanța a constatat lipsa calității procesuale, a respins cererea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate (calitate procesuală activă) sau ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate.
Calitatea procesuală nu trebuie confundată cu interesul, deși uneori delimitarea dintre aceste două condiții de exercițiu ale dreptului la acțiune nu este ușor de făcut. Aparent orice persoană care are un interes personal să acționeze are și calitate procesuală activă și invers, absența calității procesuale este însoțită de o lipsă de interes.
Se poate spune că legea atribuie calitate procesuală celui care are interes iar din această perspectivă interesul este principala condiție al exercițiului dreptului la acțiune.
Analizând aceste aspecte în raport de starea de fapt, s-a reținut că reclamanții pretind pe de o parte ca, . și primarul comunei să realizeze toate lucrările necesare și utile de readucere a drumurilor descrise care duc spre terenurile proprietatea lor cu categoria de folosință arabil sau terenuri forestiere, iar în ce-i privește pe ceilalți pârâți s-a susținut că aceștia au furat dalele de pe aceste drumuri .
A reținut tribunalul că prin sentința civilă 82/2011 sentință rămasă irevocabilă ( filele 37-38 dosar fond ( reclamantul L. A C. a chemat în judecată pe C. I., T. I P., L. N I., T. C., G. C., L. I V. și D. I. având ca obiect obligația de a face în sensul de a fi obligați să aducă pe cheltuiala lor dalele de beton, reclamantul pretinzând că au fost sustrase de aceștia, temeiul cererii de chemare în judecată fiind dispozițiile art. 998-999 Cod civil.
Prin sentința civilă 82/18.01.2011 acțiunea reclamantului a fost respinsă, reținându-se că reclamantul nu a făcut dovada calității sale procesuale respectiv existența unei identități între persoana sa și titularul dreptului a cărui valorificare se urmărește, drumurile fiind proprietatea publică a unității administrativ teritoriale. De altfel, nici nu a făcut dovada că pârâții au sustras dalele de beton în timp.
În urma plângerii penale, prin rezoluția din 16 iulie 2010 Primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj a respins plângerea formulată de apelantul reclamant împotriva rezoluției 197/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci privind infracțiunea de furt, procurorul reținând că nu există dovezi din care să rezulte că pârâții au sustras dalele de beton ce amenajau drumurile, din probe rezultând că aceste dale au fost luate de pârâți de la o betonare dezafectată ( fila 96 dosar instanță fond ).
În cererea cu care a fost învestită prima instanță temeiul de drept invocat de apelantul reclamant este altul, respectiv art. 1073-1075 cod civil și 1077-1080 Cod civil.
Sub acest aspect, instanța de control judiciar a reținut pe de o parte că apelantul reclamant nu a făcut nici o dovadă că pârâții au sustras dalele și este titularul unui drept subiectiv protejat de lege, iar pe de altă parte, primăria nu poate fi obligată să amenajeze un drum care duce la terenurile proprietatea apelantului .
Pe de altă parte este adevărat că, cumulul unor interese personale poate să conducă la un interes public, reclamantul prin cererea de chemare în judecată cu care a fost învestită prima instanță a încercat să se erijeze în apărătorul intereselor celorlalți reclamanți, însă în prima instanță aceștia au arătat că au fost induși în eroare de către reclamant și nu au înțeles să-i cheme în judecată niciodată pe pârâți în sensul de a preda dalele, pe care nu s-au făcut dovezi că le-au sustras.
Împotriva deciziei civile nr.281/12.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj, cât și împotriva sentinței civile nr.502/02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci a formulat recurs reclamantul L. A. C..
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond, deși a prorogat punerea în discuție a probelor solicitate prin notele de ședință (notele de probatorii) depuse la Judecătoria Novaci pentru termenul din data de 19.03.2012, dată la care s-a și prorogat punerea în discuție a notelor de probatorii, în final, la Judecătoria Novaci nu se mai pune în discuția părților încuviințarea probelor solicitate de recurent, prin respectivele note de ședință încălcându-se dispozițiile procedurale privitoare la încuviințarea și administrarea probelor, violându-se accesul efectiv la instanța națională, dispoziții cu valoare de principii, menționate atât în Constituția României (art.16, art.21, art.24), cât și normele privind dreptul la un proces echitabil (art.6 și art.13 din CEDO), încălcarea acestor norme imperative conducând la nulitatea absolută a sentinței civile nr.505/02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în cauza de față, cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru punerea în discuția părților și încuviințarea probelor cerute de L. A.C. prin notele de probatorii din data de 19.03.2013 (motiv de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, art.108 alin.1 Cod pr.civilă, cu aplicarea art.6 și art.13 din CEDO, art.16, art.21 și art.24 din Constituția României).
S-a arătat că în considerentele deciziei civile nr.281/12.06.2013 a Tribunalului Gorj se menționează, între altele, că nu a făcut dovada că pârâții au sustras dalele de beton în timp.
Prin încheierea de ședință din data de 19.03.2012 (fila 97) s-a consemnat depunerea celor două note de ședință, consemnându-se în finalul acestei încheieri „Prorogă punerea în discuția părților a excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinările” depuse la dosar la filele 30-32 și 68-70, dar și cu privire la notele de probatoriu, depuse la dosar.
Pentru aceste motive, cauza s-a amânat pentru data de 02.04.2012, însă, la acest termen, cauza se ia în pronunțare fără a se mai pune în discuția părților nota de probatoriu. În această situație, recurentul-reclamant a fost în imposibilitatea de a-și face apărările necesare pentru a-și demonstra acțiunea.
S-a mai arătat că tot la instanța de fond, conform consemnărilor din practicaua sentinței civile nr.502/02.04.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în cuvântul final, nu a acordat cuvântul reclamanților (în principal reclamantului L. A.C.), privind excepțiile invocate de pârâți (actualii intimați) prin întâmpinare, iar, din practicaua aceleiași sentințe, nu rezultă care au fost excepțiile ce au fost puse în discuție de către instanță la solicitarea pârâților, fiind, din nou, îngrădit dreptul la apărare și accesul efectiv la instanță al recurentului-reclamant, impunându-se și sub acest aspect admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
S-a susținut că prin întâmpinare s-au invocat excepția puterii de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr.82/18.01.2011 a Judecătoriei Novaci, excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei capacității procedurale active.
S-a considerat că neacordându-i-se cuvântul privitor la excepții, s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, drepturi fundamentale menționate în art.6 și art.13 din CEDO, art.21 și art.24 din Constituția României, ambele hotărâri criticate sunt pronunțate cu încălcarea acestor norme legale absolute și imperative de la care nu se poate deroga.
S-a solicitat să se observe faptul că instanța de fond, în dispozitivul sentinței civile nr.502/2012 nu s-a pronunțat decât asupra excepției lipsei calității procesuale active (pe care în mod nelegal și eronat a admis-o), nepronunțându-se și asupra celorlalte excepții.
În mod eronat s-a admis și excepția lipsei calității procesuale active.
Recurentul a mai arătat că interesul public se intersectează cu interesul particular, iar cele două interese nu se exclud reciproc, ci, dimpotrivă, trebuie să fie complementare (motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.7, 8, 9 Cod pr.civilă).
Față de cele expuse s-a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei pentru rejudecare fie la Judecătoria Novaci, fie la Tribunalul Gorj pentru administrarea de probe și soluționarea pe fond a litigiului.
Prin decizia nr.9335 din 7 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, s-a respins, ca nefondat, recursul formulat de recurentul reclamant L. A. C., împotriva deciziei civile nr.281/12.06.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, și împotriva sentinței civile nr.502/02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații moștenitori G. M., B. R., G. G., intimații reclamanți, C. V. M., G. GH. C., R. A., S. I. A., S. V. ( ZIS S.), intimații pârâți ., C. L. R. DE AMARADIA, P. C. R. DE AMARADIA, D. I. C., G. I. C., L. N. I. ( L. D.), C. I. (ZIS D.), T. C. C., L. I. V., T. I. P..
A fost obligat recurentul la câte 19 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților L. N.I. și respectiv T. C. C..
La data de 04.04.2014, L. C. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe prevederile art.322 pct.2 Cod pr.civilă, invocând că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut.
La 97.05.2014 revizuientul și-a precizat cererea, solicitând ca în situația în care Curtea va constata că nu este competentă în soluționarea căii de atac exercitate, să decline competența în favoarea Tribunalului Gorj sau a Judecătoriei Novaci.
Totodată, a mai invocat și motivul de revizuire prevăzut de art.322 pct.5 Cod pr.civilă.
Instanța a pus în discuție excepția de necompetență, constatând următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art.323 alin.(1) Cod pr.civ. cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.
Textul cuprinde o normă de competență materială imperativă, de la care nu se poate deroga și față de care competența în soluționarea cererii revine instanței care s-a pronunțat asupra fondului cauzei.
În speță, fondul litigiului a fost soluționat de Judecătoria Novaci prin sentința nr.502/2.04.2012, menținută în apel de Tribunalul Gorj prin decizia nr.281/12.06.2013, și în recurs de Curtea de Apel C. prin decizia nr.9335/7.11.2013.
În speță, instanța de recurs nu a evocat fondul, acesta fiind rezolvat de Judecătoria Novaci, instanță căreia îi revine competența în soluționarea cererii de revizuire, în raport de dispozițiile art.323 Cod pr.civ.
Prin urmare, se va declina competența de soluționare a cererii, la Judecătoria Novaci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul L. A. C. împotriva deciziei civile nr. 9335 din 07 noiembrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel C. în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații G. M., B. R., G. G., G. P. P., C. V. M., G. GH. C., R. A., S. I. A., S. V. ( ZIS S.), ., C. L. R. DE AMARADIA, P. C. R. DE AMARADIA - C. L., D. I. C., G. I. C., L. N. I. ( L. D.), C. I. (ZIS D.), T. C. C., L. I. V., T. I. P., la Judecătoria Novaci.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Iunie 2014.
Președinte, T. Ț. | Judecător, D. S. | Judecător, M. P. |
Grefier, C. C. |
Red.jud.T.Ț.
Tehn.M.D.2 ex
J.r.M.L.
F.D.
I.V.
12.06.2014
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 293/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Validare poprire. Decizia nr. 254/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
