Revendicare imobiliară. Decizia nr. 277/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 277/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 668/274/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 277/2015
Ședința publică de la 27 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. M.
Judecător A. M.
Judecător S. P.
Grefier G. Ț.
*****************
Pe rol, fiind judecarea recursului declarat de reclamanta .,, împotriva deciziei civile nr.21/A din 15.01.2015, pronunțată de Tribunalul M.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.(fostă Șferdea. B.) I., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns; recurenta reclamantă . reprezentată de avocat M. L. și intimata pârâtă S. I..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că la data de 24.04.2015, sub nr._ s-a depus la dosar, prin serviciul arhivă de recurentea reclamantă . înscrusul intitulat raport de expertiză topo extrajudiciară, după care ;
Avocat M. L. pentru recurenta reclamantă a solicitat încuviințarea probei cu înscrisul raport de expertiză extrajdiciară.
Intimata pârâtă avocat S. I. a solicitat respingerea probei cu înscrisuri, având în vedere că suntem întro cale extraordinară de atac a recursului., fiind o expertiză extrajudiciară.
Curtea respinge cererea de incuvințarea probei cu înscrisuri, nefiind utilă în soluționarea cauzei întrucât s-au efectuat suficiente probe.
Nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părților prezente asupra recursului ;
Avocat M. L. pentru recurentul reclamant a expus pe larg motivele de recurs în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii pronunțate în appel, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul admiterii cererii de revendicare pentru suprafața de 51 m.p și stabilirea liniei de hotarprin punctele 2-21-20-9, conform raportului de expertiză întocmit de expertul P. O. în dosarul de fond;
Intimata pârâtă avocat S. I. a solicitat în principal anularea recursului în temeiul dispozițiilor art. 302 c.pr.civ, în subsidiar, respingerea recursului în temeiul art.312 c.pr.civ și menținerea deciziei pronunțate de Tribunalul Meheinți ca fiind legală și temeinică pentru considerentele expuse pe larg prin întâmpinare. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr._ la data de 23.05.2012, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta S. I. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile, iar ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâta să fie obligată să îi lase în deplină proprietate și posesie fâșia de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa, în suprafață de 60 mp.
Prin sentința civilă nr. 249 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Orșova a fost admisă în parte acțiunea având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamanta ., cu sediul în Obârșia de Câmp, județul M. împotriva pârâtei S. I., domiciliată în Timișoara, ..3, județul T..
A fost obligată pârâta să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei suprafața de teren de 27 mp, identificată prin punctele 2-3-4-5-6-20-21-2 din schița anexă la raportul de expertiză.
A fost stabilită linia de hotar între terenurile părților prin punctele 2-20-6-7-8 din schița anexă la raportul de expertiză.
A fost respinsă cererea reconvențională ca neîntemeiată.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 1069 lei cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de ședință din data de 30 septembrie 2013 în baza art. 282 ind. 1 c.pr.civ. instanța a dispus recalificarea căii de atac din recurs în apel.
Prin decizia civilă nr. 226/A/29.05.2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._, s-a respins apelul declarat de reclamanta . împotriva sentinței civile nr.249 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Orșova, având ca obiect - revendicare imobiliară
S-a admis apelul declarat de pârâta S. (fostă Șferdean-B.) I., împotriva sentinței civile nr.249 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Orșova, având ca obiect - revendicare imobiliară
A schimbat parțial sentința.
S-a respins cererea în revendicare.
S-a admis cererea în grănițuire.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților, pe aliniamentul punctelor 3-10-13-14 indicat în schița anexă la raportul de expertiză întocmit în apel de expert I. C..
S-au menținut dispozițiile sentinței privitoare la soluționarea cererii reconvenționale.
A obligat pârâta către reclamantă la cheltuieli de judecată la fond în sumă de 10 lei în loc de 1069 lei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs F. I. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 21/A din 15.01.2015, pronunțată de Tribunalul M., a fost respins apelul reclamantei ., cu sediul în Obârșia de Câmp, județul M. și apelanta-pârâtă S. (fostă Șferdean-B.) I., domiciliată în Timișoara, ..3, județul T.,împotriva sentinței civile nr.249 din 10.04.2013, pronunțată de Judecătoria Orșova
A fost admis apelul pârâtei.
A fost schimbată parțial sentința în sensul că respinge acțiunea reclamantei ca nefondată.
A fost menținut restul dispozițiilor sentinței ci privire la cererea reconvențională.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr.1496/2014 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a fost respinsă excepția nulității recursului declarat de recurenta . împotriva deciziei civile nr. 226/A/29.05.2014,pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata S.( fostă Sferdea-B.) I. având ca obiect revendicare imobiliară .
S-a casat în parte decizia civilă nr.226/A/29.05.2014,pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ și a fost trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel cu excepția modului de soluționare a cererii reconvenționale pe care îl menține.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut că instanța de apel în ceea ce privește edificarea gardului a susținut că reclamanta nu a făcut dovada că a fost ridicat după cumpărarea terenului prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2007. Nu reiese din conținutul acțiunii o asemenea precizare din partea reclamantei, susținându-se că pârâta S. (fostă ȘFERDEA - B.) I. a construit un gard la aproximativ 2 m în interiorul proprietății sale față de linia de hotar a celor două proprietăți limitative pe o distanță de 30 m.
Curtea a reținut că argumentația instanței de apel în ceea ce privește capătul de cerere în revendicare se rezumă doar la faptul că ambele părți dețin în teren suprafețe mai mari decât cele dobândite prin actele de vânzare-cumpărare, precum și inexistența oricărui conflict legal de proprietate până la data prezentului litigiu.
S-a constatat astfel că nu s-a dat eficiență dispozițiilor art. 480 Cod civ., care reglementează instituția revendicării, fiind necesară din această perspectivă o analiză a titlurilor de proprietate deținute de către părți și a întinderii dreptului de proprietate, acte la care ambele expertize fac trimitere. Atât reclamanta, cât și pârâta, prin motivele de apel invocă propriile acte dobânditoare ale dreptului de proprietate, împrejurarea că dețin teren în plus, față de suprafețele înscrise în titlul de proprietate nefiind suficiente pentru a nu le analiza și compara.
De asemenea a reținut că, în conținutul considerentelor, instanța de apel a arătat că nu va evalua expertizele tehnice topo efectuate de cei doi experți, în nici unul dintre cele 3 acte de transfer al dreptului de proprietate al reclamantei neregăsindu-se o identificare a lungimii și lățimii terenului, experții procedând la stabilirea frontului stradal ca fiind de 26 ml prin analogie cu dimensiunile frontului stradal al terenului proprietatea reclamantei. A susținut instanța de apel că nu au fost efectuate măsurători exacte cu aparatura corespunzătoare, deși nu argumentează în ce anume constă deficiența. Dacă s-ar fi apreciat că expertizele sunt neconcludente și nu pot fi luate în considerare constatările arătate în cuprinsul lor, exista posibilitatea punerii în discuție a necesității efectuării unei noi expertize tehnice topo, în baza rolului activ conferit de lege. Instanța de apel avea obligația să verifice în limitele cererilor de apel declarate stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de prima instanță.
În continuare, a arătat că vor fi înlăturate concluziile celor doi experți cu privire la linia de hotar configurată ca o linie frântă, dar contrar celor arătate, prin aceleași considerente se dă relevanță raportului de expertiză întocmit în apel de expert I. C. și se admite cererea în grănițuire, stabilindu-se linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 3-10-13-14 indicat în schița anexă la expertiză.
S-a constatat astfel o argumentare contradictorie în considerentele deciziei pronunțate, ceea ce duce la imposibilitatea supuneri controlului și cenzurării acesteia.
Față de cele arătate mai sus, a rezultat ca fiind fondat recursul declarat și a fost admis în baza art.312 Cod proc.civ., casată în parte decizia și trimisă cauza spre rejudecare la instanța de apel, cu excepția modului de soluționare a cererii reconvenționale, pârâta nedeclarând recurs împotriva hotărârii Tribunalului M., prin care au fost menținute dispozițiile sentinței cu privire la cererea reconvențională. A fost respinsă excepția nulității recursului invocată de intimată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului M. la 08.12.2014.
Instanța a pus în discuție completarea probatoriului și a respins cererea de suplimentare a raportului de expertiză cu privire la suprafețele de teren pe care părțile le dețin în plus obținute prin îndiguire și rambleu apreciind că probele administrate în cauză sunt suficiente față de obiectul acesteia. formulat de apelanta reclamantă prin avocat, apreciind că probele administrate
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate de părți raportat la probele administrate și având în vedere limitele cererii de chemare în judecată se constată următoarele:
Prin cererea adresată primei instanțe reclamanta . a solicitat în contradictoriu cu pârâta S. I. pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar care desparte proprietățile, iar ca urmare a stabilirii liniei de hotar pârâta să fie obligată să îi lase în deplină proprietate și posesie fâșia de teren pe care a acaparat-o din proprietatea sa, în suprafață de 60 mp.
Pârâta a solicitat prin cererea reconvențională ca reclamanta să fie obligată să desființeze construcția alipită de gardul de beton ce îi aparținea care delimitează proprietățile și să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 560,563 și urm c.civ.
Reclamanta a formulat o acțiune în grănițuire și una în revendicare, prima reprezentând acțiune prin care se solicită instanței determinarea prin semne exterioare a liniei dintre două fonduri vecine iar cea de a doua acțiunea proprietarului unui bun împotriva unei persoane care îl deține pe nedrept.
Reclamanta . este proprietara unui teren în suprafață de 338 mp, în schița cadastrală 384 mp teren dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr.208/24.08.2007, situat în ., înscris în CF nr.329 Eșelnița număr cadastral 44.
Pârâta deține în proprietate un teren în suprafață de 180 mp din acte respectiv 378 mp din măsurători,teren dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1696 din 18.08.2001, situat în . înscris în CF nr._ a localității Eșelnița.
Proprietatea a fost îngrădită în anul 2002,iar pe acest teren a edificat o construcție în baza certificatului de moștenitor nr.15/2011 și a autorizației de construcție nr.14/2011.
In cauză au fost administrate probe cu martori, înscrisuri pentru identificarea suprafeței și a vecinătăților terenurilor fiind necesară administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară. Expertizele au fost întocmite de către expert P. O.,I. C. și la cererea pârâtei expertul Raciov A. I..
Audiat la prima instanță martorul O. D. a declarat că a fost prezent - la momentul când când părțile au luat în stăpânire terenurile de la vechii proprietari și că în prezent limita de proprietate este corect stabilită așa cum a fost și la început. Martorul a declarat de asemenea că reclamanta apelantă a executat o construcție lipită de zidul ce desparte cele două proprietăți.
Expertiza întocmită de către expertul judiciar P. O. a identificat prin puncte și vecinătățile terenurilor părților. Din conținutul raportului de expertiză rezultă că suprafața de teren a pârâtei care a dobândit imobilul în 2001, fiind înscrisă în CF cuprinsă în contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1696/2001 și cea rezultată din măsurători este tot 338 mp și are ca vecinătăți N-DN5,E-.,S-Dunărea ,V-G. T. cu număr cadastral_.Schița terenului, anexă la expertiză relevă existența hotarului între proprietățile părților(pct.3-8).
In aceste condiții tribunalul apreciază că hotarul între proprietăți există, că nu s-a făcut dovada mutării gardului și ocupării suprafeței prin modificarea liniei de hotar și cum grănițuirea presupune inexistența semnelor vizibile ale liniei de hotar dintre două proprietăți sau modificarea acestora capătul de cerere privind grănițuirea urmează să fie respins ca nefondat.
Nefiind întrunite nici prevederile art.480 din vechiul cod civil nefăcându-se dovada ocupării vreunei suprafețe, ambele părți deținând suprafețe cumpărate prin acte de vânzare cumpărare mai mari decât cele dobândite, suprafețe obținute prin întărirea și construirea de umplutură către D. ,capătul de cerere în revendicare urmează de asemenea să fie respins.
Cât privește, cererea reconvențioanlă având ca obiect obligarea reclamantei să desființeze construcția alipită de gardul de hotare ce aparțin pârâtei, se apreciază că motivul de apel ce vizează modul de soluționare al acestei cereri este nefondat.
Din probele administrate în cauză rezultă că anexa compusă din parter plus trei etaje a cărei demolare se solicită de apelanta pârâtă S. I. a fost executată de către apelanta reclamantă în baza certificatului de urbanism nr.15/18.dec.2011 și a autorizației de construire nr.14/9.05.2011, eliberate de Primăria comunei Eșelnița, jud. M., acte administrative de natură să legitimeze executarea acesteia.
Pentru considerentele expuse a fost respins apelul reclamantei și a fost admis apelul pârâtei. A fost schimbată parțial sentința în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată și au fost menținute restul dispozițiilor sentinței cu privire la cererea reconvențională
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul F. I. SRL, criticând-o ca nefiind legala si temeinica.
Motivând recursul, a arătat că în fapt: prin Decizia mai sus menționata, Tribunalul M. a respins apelul declarat de reclamanta . SRL împotriva sentinței civile nr. 249/10.04.2013, pronunțata de Judecătoria Orșova, admițând apelul declarat de parata S. I., schimbând parțial sentința, respingând cererea in revendicare si cererea in granituire.
De asemenea, s-au menținut dispozițiile sentinței privitoare la soluționarea cererii reconventionale.
A arătat că în motivarea deciziei instanța a reținut următoarele:
In cererea de chemare in judecata, apelanta reclamanta ., a susținut ca apelanta parata S. I. a construit un gard la aproximativ 2 m in interiorul proprietății sale fata de linia de hotar a celor doua proprietăți limitrofe pe o lungime de 30 m.p.
Apelanta parata S. I. la rândul sau a susținut ca a construit gardul in anul 2002 atunci cand a fost finalizata si construcția casei pe terenul proprietatea sa.
Apelanta reclamanta nu a făcut dovada ca dupa momentul cumpărării terenului prin contractual de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2208/24.08.2007, parata ar fi executat un alt gard prin care sa fi intrat in interiorul proprietății cu cei doi metri pe o lungime de 30 m.
Din schitele cadastrale existente la dosar, rezulta ca ambele parti dețin in limite imprejmuite ale terenurilor suprafețe mai mari decât cele dobândite prin contractele de vânzare cumpărare, acte ce reprezintă titlurile pe care aceștia le exhiba in acțiunea in revendicare.
De asemenea, desi apelanta reclamanta a cumpărat terenul in anul 2007, acesta fiind delimitat prin gard de proprietatea apelantei parate, intre parti nu a existat nici un conflict legat de proprietate pana la data prezentului litigiu, in condițiile in care apelanta reclamanta a executat pe partea de teren ce se invecineaza cu intimata o anexa compusa din parter si 3 etaje obținând autorizație si certificate de urbanism pentru amplasarea acesteia lipita de gardul ce desparte cele doua proprietăți.
In aceste condiții Tribunalul a apreciat ca apelanta reclamanta ., nu a făcut dovada ocupării vreunei suprafețe de teren de către intimata parata si nici a construirii unui alt gard decât acela existent la momentul la care a cumpărat terenul, respectiv 24.08.20 07, motiv pentru care Tribunalul urmează a admite apelul declarat de apelanta parata S. I. si va schimba sentința in sensul respingerii cererii apelantei reclamante ..
Consideră ca Tribunalul M. prin Decizia mai sus menționata a pronunțat o hotărâre netemeinica si nelegala, "țli"9"d seajna_de directivele de casare impuse de Curtea de Apel C. prin Decizia nr. 1496/31.lo.2ol4.
Astfel,Prin Decizia nr. 1496/31.10.2014, Curtea de Apel C. a admis apelul declarat de recurenta ., casând in parte decizia civila nr. 226/A/29.05.2014 si a trimis cauza spre rejudecare la instanța de apel, cu excepția modului de soluționare a cererii reconventionalc care a fost menținut.
Curtea de Apel C. a considerat ca nu s-a dat eficienta dispozițiilor art. 480 C.civ., "fiind necesara din aceasta perspectiva o analiza a titlurilor de proprietate deținute de către parti si a intinderii dreptului de proprietate, acte la care ambele expertize fac trimitere".
De asemenea, raportat la faptul ca Tribunalul M. prin decizia 226/A/29.05.2014 a arătat ca "nu va evalua expertizele tehnice topo efectuate de cei doi experți, experții procedând la stabilirea frontului stradal ca fiind de 26 metrii liniari prin analogie cu dimensiunile frontului stradal al altui teren", Curtea de Apel C. a considerat ca exista posibilitatea punerii in discuție a necesitații efectuării unei noi expertize tehnice topo (au fost inlaturate concluziile rapoartelor de expertiza, probe concludente si pertinente in soluționarea cererii in revendicare).
Raportat la cele precizate mai sus, înțelege sa expună următoarele critici:
1.Motivarea instanței pentru care nu a evaluat cele doua expertize tehnice
topo.Din istoricul formulat de expert I. C. cat si din expertiza intocmita de expert P. O., reiese ca inca de la prima dezmembrare si pana la ultima vânzare către ., limitele suprafatei de 338 m.p. nu au fost modificate.
Inca din anul 1996 se poate observa din schița ca terenurile au fost dezmembrate pe curele despărțite de DN 57, astfel incat era normal ca doar lungimile unei bucati de teren despărțite de DN 57 sa fie altele, iar lățimea sa se păstreze.
Raportarea făcuta de expert cu privire la partea din curea situata in partea de N a DN 57 nu a fost făcuta decât pentru a susține concluziile ce au avut la baza date tehnice exacte obținute din schitele cadastrale care au stat Ia baza vânzărilor anterioare, cat si a studiului documentației obținut de la BPCI Eselnita.
Astfel, este facil de observat din calcul matematic ce urmărește obținerea lățimii unei suprafețe de 338 mp ca atunci cand se da adâncimea incontestabila de 13 ml, lățimea frontului stradal nu poate fi decât 26 ml. [deci 338:13 = 26]
Menționează de asemenea ca este inadmisibil ca instanța sa nu valideze unul dintre factorii ecuației de aflare a frontului stradal, atâta timp cat suprafața de 338 si adâncimea de 13 sunt specificate in contractul de vânzare cumpărare si avute in vedere de insasi instanța.
Totodată, printr-un procedeu similar, trebuia observat ca suprafața de 180 m.p teren aparținând recurentei parate S. I., ce are o adâncime de 20 m nu poate avea indubitabil decât o latime de 9 m. [deci 180:20 = 9]
Date fiind cele precizate, nu poate fi reținuta motivarea instanței cum ca experții nu au avut nici un element de identificare a frontului stradal, aceste elemente de identificare fiind obținute atat din documentațiile cadastrale, contractele de vânzare cumpărare cat si a schitelor care au stat la baza contractelor de vânzare cumpărare.
In schița anexa a contractului de vânzare cumpărare depusa la dosar, apar, ca si desen, doua suprafețe de teren despărțite de DN 57, insa acel front stradal de 26 metrii liniari la care s-au raportat ambele expertize este frontul stradal al unei singure curele de teren care este impartita in doua de DN 57, in prezent parcarea pensiunii aparținând reclamantei ., asa cum reiese si din planșele foto efectuate de expert I. C., expertiza depusa in recurs de către apelanta reclamanta.
2-În ceea ce privește analiza titlurilor de proprietate; și conform istoricului efectuat de către expert I. C. in expertiz; efectuata la Tribunalul M. si a inscrisurilor depuse: In anul 1999, R. N. si R. L. instraineaza suprafața de 338 m.p. către L. Ș. conform contractului de vânzare cumpărare nr. 757/1999.
In anul 2003, L. Ș. instraineaza aceeași suprafața de teren de 338 m.p. cu aceleași dimensiuni lungime 26 metrii liniari, latime 13 metrii liniari către M. C. si Elen, iar in anul 2007 M. C. instraineaza terenul către . conform contractului de vânzare cumpărare nr. 2208/24.08.2007, . al cărei administrator este L. Ș..
lata deci, putem spune ca L. Ș., administrator al ., a achiziționat suprafața de teren de 338 m.p. inca din anul 1999.
Suprafața de 338 m.p. a fost mărita de către L. Ș. prin umplutura si rambleu, acesta obținând autorizația de construire nr. 30/20.08.1999 (inscris anexat la raportul de expertiza al ing. I. C. in dosarul Curții de Apel C.) pentru construire imprejmuire teren, unde in Anexa 2 este prevăzuta execuția uui zid de sprijin din beton ciclopian pe latura către Fluviul Dunărea.
Suprafața de 338 m.p. a fost cadastrata in 12.11.2004.
In ceea ce privește suprafața de 180 m.p. aparținând lui S. (fosta S. - Brostean) I. precizam uramtoarele:
A fost dobândita de către aceasta in anul 2001 prin contractual de vânzare cumpărare nr. 1696/18.08.2001 de la C. A. I., iar conform schietei anexa la acest contract de vânzare cumpărare terenul de 180 m.p.care a făcut obiectul tranzacției are o latime de 9 metrii si o adâncime de 20 metrii.
A arătat că înscrierea acestui teren in cadastru a fost făcuta de către S. I. in anul 2010. A mai menționat ca si raportat la analiza titlurilor de proprietate deținute de
către parti si a intinderii dreptului de proprietate am dovedit ca suprafața
deținuta de către noi, cea de 338 m.p. are o deschidere la frontal_sjrazii de 26
metrii liniari, parata ocupand in prezent suprafața de 51 m.p.
Acestea sunt concluziile celor trei rapoarte de expertiza efectuate de P. O., I. C. si I. C..
3. In ceea ce privește aprecierea Tribunalului cu referire la faptul ca măsurătorile nu au fost intocmite corespunzător, precizam următoarele".
In expertiza intocmita de P. O., acesta a precizat la pct. 2 din conținutul expertizei, mijloacele care au stat la baza efectuării acesteia, folosindu-se teodolit model THEO 020, ruleta de 50 m, si mira de 4 m, iar in expertiza intocmita de I. C., acesta a precizat la punctual B din conținutul expertizei folosirea stației totale Pentax V325N, aparat GPS explorist ÎOO si ruleta de 50 m.
De altfel, consideram inadmisibila poziția instanței care pe de o parte inlatura constatările si concluziile experților cu privire la stabilirea frontului stradal, insa, pe de alta parte admite cererea in granituire luând in considerare de aceasta data schița anexa la raportul de expertiza intocmit de exp. I. C. [!?]
Raportat la concluziile expertului Raciov A., expert parte pentru parata S. I., fila 154-155 dosar fond, cum ca frontal revendicat de 26 metrii nu este notat ci doar se deduce din presupunerea ca imobilele reprezentate au o geometrie regulata si dimensiunea imobilului de la Nord de drum se transmite si parcelelor de la Sud, susținere împărtășita si de către Tribunalul M. in Decizia 226/A/29.05.2014, precizam următoarele:
Asa cum a aratat si cum reiese si din înscrisurile depuse, contracte de vânzare cumpărare, expertize topo efectuate de P., I., I. C., este vorba despre un sîngur teren, nu sunt doua immobile terenuri, L. Ș. (respectiv .) a dobândit suprafața de teren in 1999 iar S. I. in 2001.
Părerea expertului parte Raciov A. nu putea fi alta decât cea pe care si-a exprimat-o deja prin efectuarea cadastrului asupra terenului de 180 m.p. efectuat pentru apelanta parataStancu I..
4- În ceea ce privește linia de hotar dintre cele doua proprietăți, aceasta nu poate fi decat dreapta pentru următoarele considerente: Terenul paratei, are o lungime mai mare decât terenul reclamantei, iar reclamanta a făcut umplutura in continuarea si pe linia de hotar a proprietății sale [a se observa zidul de sprijin ce delimitează proprietatea reclamantei de D.].
Prin insasi menținerea celorlalte dispoziții cu privire la cererea reconventionala a paratei, cu privire la desființarea construcției alipită de gardul de beton; motivarea instanței de fond a fost aceea de respingere deoarece parata si-a mărit lățimea terenului spre Est prin diminuarea lățimii de 26 m din proprietatea reclamantului, zidul fiind construit de parata pe terenul reclamantei.
Existenta noii construcții a avut la baza, asa cum si Tribunalul a retinut, certificatul de urbanism nr. 15/18.04.2011 cat si autorizația de construire nr. 14/09.05.2011 eliberate de Primăria Corn. Eselnita, jud. M., acte administrative de natura a legitima executarea acestui corp de clădire si implicit proprietatea terenului pe care s-a construit.
Din actele de intabulare si contractele de vânzare cumpărare ale ambelor parti, rezulta ca ambii proprietari, la fel ca si proprietățile invecinate, si-au extins terenul spre D. prin depunere de rambleu si îndiguiri.
Terenul paratei cu lățimea de 9 m, s-a extins atat la Est cat si la Vest, ajungând la lățimea de 11,37 m.
Atfel, prin extinderea spre Est parata a ocupat din proprietatea reclamantei, teren in suprafața de 27 m.p.
La stabilirea liniei de hotar instanța a procedat la determinarea acesteia din porțiunea de teren obținută prin depunere de rambleu si indiguiri de către parata, dand ca rezultat o linie dreapta ce duce inevitabil la diminuarea proprietății reclamantului.
Si in ceea ce privește hotărârea instanței de fond, Judecătoria Orșova, consideram ca soluția adoptata, aceea de admitere in parte a acțiunii in revendicare doar pentru suprafața de 27 m.p.nu este pe deplin motivata, intrucat asa cum rezulta din concluziile ambilor experți, reclamanta, prin indiguire si rambleu a făcut adăugirea pe linia proprietății sale, astfel incat parata a ocupat terenul reclamantei pe toata lungimea acestuia.
F. de toate aspectele mai sus precizate, a solicitat admiterea recursului
promovat de ., modificarea hotărârii pronunțata in apel si
fond, iar pe fond admiterea acțiunii asa cum a fost formulata, in sensul admiterii
suprafața de 51 m.p. și stabilirea liniei de hotarprin punctele 2-21-20-9, conform raportului de expertiză întocmit de expertul P. O. în dosarul de fond
In drept recursul se întemeiază pe dispozițiile art. 3o4, pct.7,8,9 si art.3o4
ind.l, C.proc.civ.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Recursul se va respinge, pentru următoarele considerente;
Astfel, deși societatea comercială reclamantă își întemeiază, în drept, calea de atac a recursului pe dipozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 c.pr.civ, se constată din conținutul motivelor de recurs că singurule considerente care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 c.pr.civ, sunt susținerile referitoare la faptul că Tribunalul M. în urma rejudecării apelului după decizia de casare nu a respectat îndrumările deciziei de casare, fiind încălcate dispozițiile art. 315 alin.1 c.pr.civ, potrivit cărora-« în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezvoltate, precum și asupra necesității administrării unor probe de drept sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. ».
Celelalte motive de recurs formulate de către reclamantă constituie motive de netemeinicie și nu de nelegalitate care nu mai pot fi examinate în condițiile în dare dispozițiile art. 304 pct.11 c.pr civ, au fost abrogate prin artI pct 112 din OUG nr. 138/2000 ( publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.479 din 02.10.2000) aprobată prin Legea nr. 219/2005 (publicată în Monitorul Oficial al României, partea I nr.609/14.07.2005)
Aceasta întrucât reclamanta nu face altceva decât să prezinte instoricul litigiului dintre părți și să critice reținerea situației de fapt de către instanțele anterioare prin interpretarea greșită a probatoriului administrat în cauză.
Aceste aspecte nu mai pot fi analizate întrucât recursul reprezintă o cale extraordinară de atac și prin care pot fi puse în discuția instanței de control judiciar, numai aspecte de nelegalitate, putându-se invoca doar aplicarea greșită a legii.
Singurul motiv de legalitate invocat este cel referitor la încălcarea dispozițiilor art. 315 alin.1 c.pr.civ, în sensul că nu au fost respectate considerentele deciziei de casare cu nr. 1496/31.10.2014 pronunțată anterior în cauză de către Curtea de Apel C..
Acest motiv este însă nefondat întrucât în urma rejudecării apelului după casare Tribunalul M., s-a conformat considerentelor deciziei de casrae și a pus în discuția părților la termenul din 06.01.2015 necesitatea completării probatorilui prin efectuarea unui supliment la raportul de expertiză cu privire la suprafetele de teren pe care părțile le dețin în plus, prin indiguire și rambleu.
Prin încheierea respectivă instanța de apel, a respins cererea de suplimentare a raportului de experiză, însă nu se poate susține faptul că prin respingerea acestei cererii nu s-a respectat decizia de casare, prin decizia respectivă reținându-se doar faptul că există posibilitate punerii în discuție a necesității efectuării unei noi expertize tehnice, în situația în care expertizele sunt neconcludente și nu pot fi luate în considerare, constatările arătate în cuprisul lor.
Se constată astfel că prin decizia de casare Curtea de Apel nu s-a pronunțat în mod explicit asupra necesității administrării unor noi probe.
De asemenea, prin decizia de casare s-a recomandat instanței de rejudecare a apelului să facă o analiză comparativă a titlurilor de proprietate deținute de către părți și întinderii dreptului de proprietate, lucru pe care instanța de apel prin decizia pronunțată pe dat de 15.01.2015 l-a realizat.
Prin urmare se constată că acest motiv de nelegalitate este întemeiat iar cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 304 pct 7 și 8 c.pr.civ. se constată faptul că au fost invocate doar formal de către recurentă întrucât nu s-a dezvoltat niciun motiv de recurs care să se circumscrie acestor temeiuri de drept invocate.
În raport de aceste considerente și în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de societatea comercială reclaamantă, respingându-se în același timp excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de către pârâtă în temeiul art. 302 c.pr.civ., în condițiile în care a fost analizat singurul motiv de nelegalitate invocat încadrat în dispozițiile art 304 pct.9 c.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanta ., împotriva deciziei civile nr.21/A din 15.01.2015, pronunțată de Tribunalul M.- Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă S.(fostă Șferdea. B.) I., având ca obiect revendicare imobiliară.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Aprilie 2015.
Președinte, R. M. | Judecător, A. M. | Judecător, S. P. |
Grefier, G. Ț. |
Red.jud.S.P./ 30.04.2015
Tehn.2 ex/Ț.G.
Jud.fond.C.C.
Jud.apel .L.Bărbănțean/M.F.
| ← Strămutare. Sentința nr. 51/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Declararea judecătorească a morţii. Decizia nr. 1833/2015.... → |
|---|
