Obligaţie de a face. Decizia nr. 6/2016. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 6/2016 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 6/2016
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2016:082._
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 6/2016
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. B.
Judecător M. C. Ț.
Grefier N. A.
*****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul V. P., împotriva deciziei civile nr. 1600 din 09 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. M. C., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant V. P., lipsă fiind intimata pârâtă P. M. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că recursul a fost declarat în termenul prevăzut de lege, sumar motivat, s-a depus taxa judiciară de timbru, după care;
Curtea, având în vedere că recurentul a fost citat cu mențiunea depunerii și a unui timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, a pus acestuia în vedere, ca până la sfârșitul ședinței, să îndeplinească această obligație.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului de față.
Recurentul reclamant V. P., a solicitat admiterea recursului, apreciind că dosarul nu trebuia să se perime, învederând că nu a fost anunțat că dosarul urmează a se perima, iar pe fondul cauzei a arătat că se impune desființarea băncii amplasate nelegal în fața blocului în care locuiește.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul D. – Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale prin decizia civilă nr. 1600 din 09 octombrie 2015 a admis excepția perimării, a constatat perimat apelul declarat de apelantul reclamant V. P., împotriva sentinței civile nr. 1599 din 30.01.2013, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. M. C..
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință de la 30.05.2014 instanța a dispus suspendarea judecății în temeiul dispozițiilor art.242 alin.1 pct.2 C.pr.civ., constatând lipsa nejustificată a părților.
Cauza a rămas în nelucrare mai mult de un an și a fost repusă pe rol din oficiu pentru constatarea perimării.
Potrivit art.248 C.pr.civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, mai mult de un an „.
În speță, s-a constatat că termenul de perimare a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, cauza rămânând în nelucrare mai mult de un an, din culpa părții.
Culpa părții, a apelantului reclamant, s-a apreciat prin prisma faptului că în tot acest timp, nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.
Pentru aceste considerente, s-a constatat perimată cererea de apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul V. P., criticând-o pentru nelegalitate .
Prin motivele de recurs a susținut greșita perimare a apelului si a solicitat ca instanța să judece cauza, valorificând declarația martorului si hotărârea nr. 414/2013 din 16.10.2013 a Tribunalului D., prin care P. C. a fost obligată să desființeze amplasamentul băncii din fata apartamentului său. La acest termen a invocat si faptul că „nu a fost anunțat” că dosarul urmează a se perima.
Recursul va fi respins ca nefondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 248 alin.(1) C.pr.civ., fidel redat în motivarea deciziei apelate, cererea de apel se perimă de drept dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
La rândul său, art. 249 C.pr.civ. prevede că perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Cum de la data suspendării judecății, dispusă în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ. pentru lipsa nejustificată a părților, a trecut mai mult de un an, fără ca apelantul să întreprindă vreun demers în vederea reluării judecății, în mod corect instanța de apel a admis excepția perimării si, în consecință, a constatat perimat apelul declarat de reclamantul V. P..
Susținerea recurentului privind nelegala sa citare la termenul când s-a judecat apelul nu poate constitui un motiv de casare a deciziei deoarece procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare aflat la fila 22 dosar apel, demonstrează că citația pentru termenul respectiv i-a fost expediată apelantului la adresa de corespondentă indicată, procedura fiind legal îndeplinit prin afișarea citației pe ușa principală a locuinței destinatarului, conform dispozițiilor art. 92 al. 4 C.proc.civ.
De altfel, chiar presupunând că procedura de citare a fost viciată, din perspectiva dispozițiilor art. 89 al. final C.proc.civ. nulitatea acesteia se acoperă prin faptul că la termenul când s-a discutat perimarea apelantul reclamant a fost prezent si a pus concluzii.
Împrejurarea că apelantul nu a cunoscut consecințele lăsării în nelucrare a cauzei nu poate conduce la înfrângerea dispozițiilor art. 248 C.proc.civ., norme cu caracter imperativ, deoarece legile sunt aduse la cunoștința cetățenilor prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României, astfel că nimeni nu poate fi apărat de răspundere invocând necunoașterea sau cunoașterea greșită a prevederilor legii.
Cum din economia dispozițiilor art. 137 C.proc.civ. rezultă că dezlegarea dată în mod corect excepției perimării apelului dispensează instanța de obligația cercetării fondului pricinii, Curtea apreciază ca fiind lipsită de suport legal solicitarea recurentului de a fi trimisă cauza la tribunal, în vederea judecării, pe fond, a apelului.
Pentru aceste considerente, reținând că dispozițiile legale în materie de perimare au fost corect aplicate de către tribunal, judecata în apel având loc cu respectarea principiului contradictorialității si dreptului la apărare, apelantul fiind în măsură să pună concluzii si să-si organizeze optim apărarea pe excepția perimării, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.proc.civ. recursul declarat în cauză se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul V. P., împotriva deciziei civile nr. 1600 din 09 octombrie 2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă P. M. C..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2016.
Președinte, G. I. | Judecător, E. B. | Judecător, M. C. Ț. |
Grefier, N. A. |
Red.jud. E.B.
Jud.apel L.A./G.C.F.
Tehnored. A.G./2ex.
Data 22.01.2016
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 2/2016. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 49/2016. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
